03.11.2011,  13:04:56 | 0 comentarii | 598 vizualizari
În atenţia miniştrilor Videanu şi Udrea / Până în 2020 Valea Jiului ar putea rivaliza în turism cu Valea Prahovei, iar mineritul ar putea fi unul de mare calitate
de Corneliu BRAN

Lucrurile pentru Valea Jiului sunt clare ca „bună ziua”. Se doreşte o alternativă la minerit prin dezvoltarea turismului, dar şi continuarea acestuia, cu unul de calitate, chiar dacă cu oameni mai puţini, inclusiv cu locuri de muncă în subteran mai restrânse, dar care să aibă productivitate.
De aici se porneşte, cam aproape de la zero, asta chiar dacă de vreo zece ani se tot povesteşte şi se fac tot felul de programe şi proiecte. Fiecare ministru sau şef de guvern ori preşedinte, care a venit în Valea Jiului – şi nu au fost puţini-, a promis câte ceva în acest sens, dar de făcut a făcut foarte puţin. Acum, odată cu instalarea noului şi vechiului preşedinte Traian Băsescu şi cu reinstalarea Guvernului Boc, se reîncepe totul de la zero. Să fie de bun augur şi să sperăm că de data aceasta nu vor fi iar vorbe, pentru una dintre cele mai problematice zone din ţară. 

Pentru a detalia puţin, să facem o trecere în revistă la ce avem azi şi ce ni se promite de către administraţiile locale şi, mai ales, de către guvernanţi. Și chiar să spunem unde s-a mai mişcat câte ceva…

 

Minerit

Până în 2011, Compania Naţională a Huilei şi S.E. Paroşeni vor trebui să intre într-un complex energetic, promis de ministrul Videanu încă din campania electorală, când a descins la Petroşani, împreună cu ministrul finanţelor de-atunci, Gheorghe Pogea. De ce? Deoarece este clar, mineritul din Valea Jiului nu mai poate supravieţui altfel. Intrarea într-un astfel de complex presupune reorganizarea totală a minelor şi a activităţii, dar şi ştergerea datoriilor Companiei Huilei, lucru pe care doar Guvernul îl poate face, prin anumite pârghii ale statului. Cum din sistemul minier au ieşit de curând alţi 1.600 de oameni, vor trebui căutate alternative urgente pentru înfiinţarea a noi locuri de muncă. Care pot fi create în domeniul dezvoltării infrastructurii locale, mai ales în planul refacerii şi modernizării drumurilor din judeţ, cu precădere din zona Văii Jiului, aflate cam toate într-o stare execrabilă, ca să nu spunem mai mult. Ideea prefectului Attila Deszi, cu ecologizarea haldelor de steril, care sunt la greu pe teritoriul Văii Jiului, ar putea aduce şi ea sute de locuri de muncă, pe o perioadă de câţiva ani. Tot prefectul a mai menţionat că va pune pe tapet ministrului Videanu şi problema impozitului pe energie electrică şi a altor gratuităţi, impozit care a ajuns să fie mai mare decât factura de energie electrică consumată, foştii angajaţi mineri trebuind să-l plătească, datorită „noului cod fiscal”. Ceea ce nu este în regulă. Atunci despre ce „gratuităţi” mai vorbim? Crearea de locuri de muncă în minerit pentru tineri, promisă de Traian Băsescu în campania electorală la Petroşani, ar fi o altă prioritate pentru mineritul actual. Dacă oamenii tot ies din sistem şi nu mai vine nimeni din urmă, ca să poată fi pregătit în producţie, la locul de muncă în subteran, atunci totul nu este decât sinucidere curată pentru exploatările miniere. Vrem sau nu vrem minerit în Valea Jiului şi peste 10-15 ani? Dacă vrem, atunci trebuie făcută o reformă şi în politica de cadre. De asemenea, pentru mărirea productivităţii, aşa cum se cere pentru a se putea intra într-un complex energetic, trebuie deblocate fonduri pentru investiţii şi achiziţionări de utilaje miniere moderne, de la caz la caz şi de la mină la mină, pentru că în Valea Jiului nu există o regulă generală, structura şi dimensiunile minelor diferă foarte mult.

 

Turism

Pentru dezvoltarea rapidă a turismului din Valea Jiului, o zonă care rivalizează după relief şi faună cu orice zonă din România (Munţii Parâng, Munţii Vâlcan, Munţii Retezat, salba de lacuri glaciare, flora şi fauna cu specii unice în Europa, râuri de munte, cascade, peşteri, sit-uri dacice, tradiţie şi folclor etc.), trebuie dezvoltate trei regiuni importante. 

Regiunea turistică din Parâng ar fi prima. Marele proiect turistic care s-a început trebuie continuat şi susţinut, inclusiv cu fonduri dar şi cu multă promovare. Pe lângă telegondolă, pârtii de schi şi alte pârtii pentru alte sporturi de iarnă, trebuie create şi baze hoteliere, iar Petroşaniul trebuie ajutat să devină cu adevărat un oraş turistic de interes naţional. Pentru că de turism ţin şi gropile din asfalt, câinii comunitari de pe străzi, faţadele blocurilor negre, trotuarele şi locurile de parcare, ori lipsa indicatoarelor turistice sau a vopselei. Ba chiar şi „poarta de intrare în municipiu”, Gara CFR Petroşani, degradată din toate punctele de vedere. Ca să se dezvolte turismul din Parâng, trebuie rezolvată şi infrastructura sau amenajarea municipiului, inclusiv a zonelor centrale şi a Cartierului Aeroport (de unde va pleca telegondola). Legat de acest proiect, el se poate continua, chiar în paralel şi cu dezvoltarea zonei turistice Groapa Seacă-Cheile Jieţului, una dintre cele mai frumoase şi mai sălbatice din ţară. Dar pentru asta, obligatoriu, trebuie reabilitat drumul care leagă Petrila de Voineasa, drum care arată azi ca după război.

A doua regiune turistică ar fi Straja-Pasul Vâlcan. Proiectul început la Vulcan este încurajator, dar el trebuie legat şi de cea mai dezvoltată staţiune locală de până acum (şi cea mai cunoscută), staţiunea Straja-Lupeni. Dacă se vor face lucrurile cu cap şi guvernul va sprijini cu fonduri aceste două staţiuni (Pasul Vâlcan şi Straja), vor putea fi create zeci de kilometri de pârtii de schi, care vor uni practic cele două staţiuni, iar schiul va fi unul de calitate, comparativ cu cel din Austria. La fel ca şi în estul Văii, pentru un turism adevărat trebuie ajutate să se schimbe la faţă şi cele două municipii din vestul Văii Jiului, Vulcan (mai ales zona Dallas-ului) şi Lupeni (mai ales zona centrului vechi şi intrarea în municipiu).

A treia regiune turistică, virgină deocamdată din punctul de vedere al marilor investiţii, este zona turistică Uricani-Câmpu lui Neag. Valea de Peşti, Cheile Buţii, Câmpuşel, zona Retezatului (unică în Europa şi probabil cea mai frumoasă din ţară, fără exagerare) ar putea aduce turişti nu doar iarna, prin înfiinţarea unei staţiuni de schi în zona Câmpu Mielului, ci şi pe întreaga perioadă a anului (peşteri, lacuri glaciale etc.). Pentru realizarea turismului în această regiune, sunt esenţiale refacerea şi modernizarea unor drumuri (cel spre Valea de Peşti, de exemplu), dar, mai ales, continuarea lucrărilor la drumul spre Herculane (drumul lui Băsescu), lucrări momentan stopate. Acest drum ar deschide Valea Jiului spre zona de vest şi de sud-vest a României şi ar aduce mari avantaje şi micilor întreprinderi care îşi vor desfăşura activitatea aici, precum şi comerţului sau altor activităţi economice.

Și Aninoasa. Nu trebuie uitat nici de proiectul din Aninoasa, muzeul de la fosta mină, proiect început deja şi nici de viitorul mare „Parc de Distracţii” la care visează primarul Aninoasei, obiective care ar putea intra apoi în viitoarele circuite turistice interne şi internaţionale. Tot la Aninoasa, dacă se doreşte un turism „curat” în Valea Jiului, barăcile de la marginea drumului naţional ar trebui să dispară de urgenţă, în locul lor putând fi ridicat, aşa cum s-a tot promis, un bloc de locuinţe sociale.

Fără o coordonare atentă între toate aceste obiective de mai sus şi fără alocarea de fonduri, inclusiv prin obţinerea de fonduri structurale, nu se va putea realiza turismul propus şi nici nu se vor crea noi locuri de muncă, capitol la care Valea Jiului a ajuns undeva spre 20% (dacă nu a şi sărit de acest prag, cu toate cifrele „oficiale” prezentate, mult mai mici fireşte).

 



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 10 ori 9  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter