29.10.2011,  13:07:22 | 0 comentarii | 617 vizualizari
Exponatele din Muzeul Aurului, / La păstrare în seiful Trezoreriei Brad
de Ziarul Vaii Jiului

Chiar dacă situaţia juridică a Muzeului Aurului din Brad pare să se fi aşezat după un scandal ce a durat mai bine de doi ani, peste 1.300 de exponate din aur pur nu pot fi vizitate încă de către turişti, deoarece sunt încuiate în sertarele prăfuite ale Trezoreriei din Brad. 

Reprezentanţii Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului MINVEST Deva (actualul proprietar al imobilului - n.r.) susţin că soarta muzeului - unic în România - depinde de juriştii Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. Aceştia vor hotărî când vor debloca finanţarea pentru continuarea lucrărilor de reabilitare.

 

Continuarea lucrărilor, la mâna ministerului

Sumele necesare pentru executarea lucrărilor de reabilitare se învârt în jurul a patru milioane de lei. În această perioadă conducerea MINVEST şi juriştii ministerului de resort caută o posibilitate rapidă şi legală de a debloca finanţarea.

„Cei de la Primăria Brad şi-au retras plângerile în urmă cu aproximativ o lună, deoarece i-am somat să se hotărască mai repede ce fac, întrucât noi nu putem să ţinem blocaţi banii de reabilitare. Le-am atras atenţia că, dacă nu vor încheierea lucrărilor, fondurile vor fi redirecţionate în altă parte. La ora aceasta, juriştii ministerului anali­zează situaţia şi probabil că vor debloca finanţarea pentru ca lucrările să poată fi continuate. Muzeul nu poate fi vândut, iar ministerul va fi cel care va decide dacă, după finalizarea lucrărilor, îl va da spre administrare autorităţilor locale. Când se va redeschide nu ştiu, nu pot spune cu exactitate, deoarece nu depinde de noi”, a decla­rat Ladislau Farcaş, directorul MINVEST.

 

Reamintim că la sfârşitul 

anului trecut, Consiliul Local Brad a dat în judecată Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului MINVEST Deva, care obţinuse în urma unei noi licitaţii dreptul de proprietate asupra clădirii.

Consiliul Local Brad a cerut să se respecte dreptul de preemţiune prin două plângeri, cu toate că MINVEST promisese printr-o adresă că, după finalizarea lucrărilor de reabi-litare, va preda muzeul comunităţii locale spre administrare.

 

Exponatele - fără evaluare şi fără includerea în patrimoniul naţional

Florin Cazacu, primarul Bradului, se declară optimist în această perioadă, fiind de părere că în vara aceasta există posibilitatea ca Muzeul Aurului din Brad să îşi redeschidă porţile, însă totul depinde de perioada în care vor fi deblocate sumele de bani necesare pentru reabilitarea imobilului: „În cazul în care se vor debloca fondurile într-un timp scurt, există posibilitatea ca lucrările să fie finalizate vara aceasta şi colecţia să fie expusă în clădirea muzeului. Colecţia se află acum în tezaurul Trezoreriei Brad, conservată, şi din păcate nu poate fi văzută, chiar dacă şi vara trecută au venit mii de turişti cu intenţia de a vizita Muzeul Aurului, ei nu au putut s-o facă”.

Totuşi, până la momentul redeschiderii muzeului, preţioasa colecţie - unică în Europa - nu a avut parte nici măcar de evaluarea exponatelor şi includerea vreunei părţi în patrimoniul naţional.

Florin Cazacu explică faptul că evaluarea va putea fi făcută numai după ce vor reveni la muzeu, deoarece majoritatea pieselor sunt foarte fragile: „Piesele nu au fost evaluate şi nu au fost incluse în patrimoniul naţional, întrucât mare parte din ele sunt foarte fragile şi sensibile la transport. Evaluarea pieselor se va face după finalizarea lucrărilor, când acestea vor fi puse din nou la locul lor, în muzeu. Aşteptăm şi noi cu nerăbdare ca toate problemele să fie rezolvate şi să-l putem redeschide”.

Totuşi, surse din interiorul Trezoreriei Brad susţin că unele piese ar fi dispărut fără urmă. „Unele piese nu se mai regăsesc, ca de exemplu o şopârlă de aur. Nu ştie nimeni cine a luat-o şi cine ar fi avut acces în seif, dar sunt şi foşti paznici ai muzeului care ne-au spus că, într-adevăr, acea piesă lipseşte. De altfel, este şi greu să ţii evidenţa la peste 1.300 de exponate. Probabil că acestea au fost vândute pe piaţa neagră şi nu mare mi-ar fi mirarea să izbucnească un scandal la fel cu cel legat de brăţările dacice”, spun aceste surse.

Florin Cazacu susţine însă că este imposibil ca piese din colecţia unică în Europa să dispară, din moment ce sunt trecute pe fişe de inventar şi nimeni nu a intrat în seif de la momentul depozitării lor acolo. 

„Acel cineva care v-a spus că dispar piesele, a făcut această afirmaţie în necunoştinţă de cauză, deoarece acele piese sunt în cutii sigilate şi trecute pe inventar, cu multe semnături. Eu am fost acolo personal când au fost introduse în seif şi nu cred că a mai fost deschis de atunci”, a menţionat primarul Bradului.

 

Petiţie pentru salvarea muzeului

Tot în această perioadă, pe internet şi în localitate circulă o petiţie în care mii de români din ţară şi din străinătate cer ca muzeul să revină în administrarea Primăriei Brad. Petiţia a fost înaintată şi în forma unui memoriu Preşedinţiei, Guvernului României, Ministerului Economiei şi Ministerului Culturii şi Cultelor.

Petiţia lansată de primărie se numeşte „Salvaţi Muzeul Aurului Brad” şi are până acum peste 6.000 de semnături.

„Au trecut peste 100 de ani (anul 1896) de când geologii şi inginerii mineri care lucrau la exploatările din zonă au avut ideea adunării, într-o colecţie, a celor mai frumoase exponate de minerale şi de aur native din zăcământul Barza. Acestea au fost aduse, mai apoi, cu grijă la suprafaţă de minerii brădeni şi expuse pentru ca şi ochii concetăţenilor lor să se poată bucura de minunile făurite de Dumnezeu în adâncuri. Putem afirma, pe drept cuvânt, că fiecare exponat de aur nativ expus în Muzeul Aurului, înainte de a fi dăruit luminii şi lumii, a fost botezat cu sudoarea minerilor din Brad şi a celor din toţi munţii Apuseni. (…)

Ce a mai rămas, totuşi, în urma exploatărilor miniere aurifere, a fost spiritual solidarităţii minereşti, câteva clădiri în ruină şi minunata, unica, nepreţuita colecţie a Muzeului Aurului”, se precizează în petiţia pentru salvarea muzeului. Tot acolo se mai solicită ca Muzeul Aurului să rămână proprietate a statului român şi să fie inclus în circuitul turistic.

 

Muzeul Aurului şi-a închis porţile în urmă 2008, când, în urma demersurilor realizate de conducerea MINVEST, a fost inclus într-un amplu proces de reabilitare şi modernizare. Însă, la câteva luni de la demararea proiectului, lichidatorul societăţii Bradmin a vândut imobilul în care funcţiona muzeul,  fără ca Minvest să fi avut habar de acest lucru, la un preţ de nimic. Totul s-a întâmplat printr-o licitaţie extrem de controversată, Muzeul Aurului ajungând, pentru suma de 120.000 de lei, plătibili în rate, în proprietatea unei organizaţii nonguvernamentale. Contractul a fost anulat anul trecut, iar muzeul a ajuns din nou în proprietatea MINVEST.

 

În anul 1896 s-a înfiinţat Muzeul Aurului din Brad, datorită unui geolog neamţ, care a strâns câteva piese găsite în minele din zonă. De atunci până în prezent, muzeul a adunat cea mai mare colecţie de piese din aur native din Europa, formele cele mai spectaculoase fiind steagul dacilor, şopârlele din aur şi un cristal pentagonal, unic în lume.

Colecţia are peste 1.300 de exponate din aur, care au fost descoperite în minele din ţară şi din toată lumea. De altfel, unul dintre elementele care arată unicitatea muzeului este că nici unul dintre exponate nu a fost prelucrat de vreun meşter aurar ori bijutier.

800 de exponate, care provin din mai multe ţări, au fost organizate pe mai multe criterii ştiinţifice, cum ar fi noţiuni generale despre minerale, geneza acestora, proprietăţi fizice după care pot fi determinate, compoziţia chimică, câteva dintre minerale fiind identificate pentru prima dată în România (nagyagit, silvanit, telur, pseudobrookit). 

Dintre eşantioanele deosebite se remarcă octaedri de fluorit de culoare verde deschis de la Cavnic, diamante din Africa de Sud, cristale cubice de pirit cu muchia de 10 cm, dar atracţia principală rămân eşantioanele de aur native de forme şi dimensiuni diferite.



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 6 ori 8  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227







Publicitate
Newsletter