27.12.2011,  17:42:35 | 0 comentarii | 2040 vizualizari GALERIE:     FOTO    
De Crăciun, / La casele momârlanilor vin piţărăii
de Ilie PINTEA

Pentru momârlanii din Valea Jiului, Crăciunul nu e Crăciun dacă nu taie porcul aşa cum ştiu ei, dacă nu fierb o glajă de ţuică şi nu vin piţărăii să-i colinde. Fie că trăiesc la Jieţ, Livezeni sau Câmpu lui Neag, momârlanii întâmpină an de an Naşterea Domnului aşa cum au învăţat de la părinţi. Obiceiurile lor au reuşit să-şi păstreze autenticitatea şi acum, în ciuda invaziei lumii moderne, care n-a reuşit, cel puţin deocamdată, să le înlocuiască datinile din străbuni cu nebunia shoppingului de sărbători, caracteristică perioadei.

De la daci la momârlani
Mai bine l-aş lăsa pe distinsul nostru cola­-bo­rator Dumitru Gălăţan-Jieţ să scrie despre obiceiul piţărăilor, dar din interviurile realizate cu domnia sa şi cu alţi specialişti am aflat că această tradiţie îşi are originile adânc înfipte în istorie, şi se pare că descinde din perioada în care romanii stăpâneau o mare parte a vechii Dacii. În fiecare Ajun de Crăciun, feciorii satului, care s-au pregătit din timp, ridică steagurile anume pregătite şi împodobite după datină, şi pornesc la colindat încă din zorii zilei. Pe steagurile lungi, făcute după meşteşug, ca să arate cât de mândru e cel care îl poartă, tinerii au pus basmale şi mărgele, iar colin­dătorii sunt îmbrăcaţi musai în costumul popular specific Văii.
Etnologii au studiat în amănunt piţărăii din Valea Jiului - pentru că sub acest nume se găsesc obiceiuri de iarnă şi în Gorj, în Ardeal ori în Moldova - şi există opinii potrivit cărora, în Jieţ cel puţin, steagurile flăcăilor provin din cele ale legiunilor romane. Alte variante asimilează steagurile piţărăilor cu celebrul steag cu cap de lup al dacilor liberi, şi faptul că piţărăii nu cântă o colindă, ci fac o oraţie de belşug, pare să confirme caracterul precreştin al datinii. Obiceiul piţărăilor din Valea Jiului nu e colindă propriu-zis, ci pare mai degrabă un rit al fertilităţii, pentru că textul recitat de piţărăi nu face vorbire despre Naşterea Domnului, nici nu reconstituie momentul sacru, aşa cum se întâmplă în cazul Crailor. Piţărăii aduc mai degrabă o urare de prosperitate şi noroc pentru gazde, iar cei care îi primesc le pregătesc sticle de ţuică anume împodobite, pentru a-i răsplăti.
Colindul piţărăilor pleacă de obicei de la biserică, unde preotul îi binecuvântează pe colindători, şi se opreşte târziu, când se întunecă,  la o casă aleasă din vreme, unde tinerii petrec cu gazda până dimineaţa.
 
Încurajaţi să îşi promoveze obiceiurile
De câţiva ani, a devenit un obicei ca momârlanii să vină cu piţărăii în centrul Petroşaniului, ca să vadă şi alţii cu ce se mândresc ei. Aşa s-a întâmplat şi în acest Ajun al Crăciu­nului, când momârlanii au venit în parcul Carol Schreter, cu steaguri de piţărăi, fluieraşi şi cai împodobiţi de sărbătoare. „Suntem în al şaptelea an de când am început să venim cu piţărăii să colindăm la primărie. Am început la iniţiativa fostului primar Gheorghe David şi am reuşit să ne mobilizăm an de an, chiar dacă tinerii au mai lăsat portul nostru, pentru că nu vrem să dispară obiceiurile pe care le-am moştenit din moşi-strămoşi”, spunea Dorel Călina, unul dintre momârlanii implicaţi în organizarea evenimentului.
Printre cei care au primit urările piţărăilor s-au numărat şi Monica şi Tiberiu Iacob-Ridzi, care au lăsat pregătiri­le de Crăciun ca să se întâlnească cu momârlanii. „Ne bucurăm că putem promova aceste frumoase obiceiuri, cu care ne mândrim şi care ar fi păcat să se piardă”, a declarat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.
 
Tradiţii care (încă nu) dispar
Dacă în perioada comunistă obiceiurile de Crăciun se practicau aproape clandestin, în ultima vreme există un mare interes pentru promovarea şi păstrarea vechilor tradiţii momârlăneşti, care sunt unice în zona geografică în care se situează Valea Jiului. Aşa se face că şi la Petroşani, şi la Petrila, plecarea piţărăilor în colind a devenit un eveniment public, la care asistă cu interes întreaga comunitate locală, şi chiar turiştii aflaţi în zonă.
Cu toate acestea, sunt tot mai puţini momârlanii care ţin la vechile lor tradiţii, iar cei mai tineri sunt deja atraşi de „oraş”, lăsând la o parte cele ştiute din strămoşi.   
Isidor Chicet este doctor în etnologie şi autor al mai multor studii referitoare la momârlani. Teoria sa este aceea că momârlanii trăiesc în Valea Jiului încă din timpul geto-dacilor şi au o legătură inexorabilă cu aceste locuri.
„Cred că definitorie pentru momârlani este legătura lor cu muntele şi cu pădurea. În folclorul românesc a fost foarte intens exploatată această paradigmă a existenţei româneşti, înfrăţirea cu pădurea, care pentru momârlani are dimensiuni extrem de concrete, muntele ajungând să le asigure însăşi existenţa, prin natura ocupaţiilor pe care le au. În momentul în care n-ar mai putea, de exemplu, să-şi păşuneze oile pe coastele Parângului, s-a terminat cu momârlanii. Câtă vreme mai au oi şi mai au pământ, mai pot trăi. După aceea, nu se ştie...”, mai spune etnologul Isidor Chicet.

Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 6 ori 5  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal






* * *
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter