04.01.2012,  21:14:52 | 0 comentarii | 1673 vizualizari GALERIE:     FOTO    
Semne bune anul are! O nouă carte a colaboratorului nostru, Dumitru Gălăţan-Jieţ: / Nunta
de Ziarul Vaii Jiului

► Al doilea volum din ciclul „Riturile de trecere în ţinutul momârlanilor” ► Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2012 ► Format A5 ► 148 de pagini ► Cuvânt înainte de Dumitru Gălăţan-Jieţ ► Volumul nr. 8 - în bibliografia autorului ► Coautor al altor 3 volume

CUVÂNT ÎNAINTE
 
NUNTA, după înţelesul Micului dicţionar enciclopedic, reprezintă „o ceremonie şi petrecere organizată cu prilejul unei căsătorii“, CĂSĂTORIA fiind „o uniune legală liber consimţită, între un bărbat şi o femeie pentru întemeierea unei familii”.
Căsătoria este oficializată la primărie şi la biserică sub termenul de CUNUNIE care reprezintă „solemnitatea civilă sau religioasă a căsătoriei”.
Toate acestea sunt pecetluite de OSPĂŢ (USPĂŢ), partea vizibilă şi palpabilă a acestui eveniment constând în „masa de petrecere organizată în diferite împrejurări festive”.
În satele din Ţinutul Momârlanilor, prin ospăţ se înţelege chiar nunta în sine, partea vizibilă şi trăită de către comunitate prin participarea la o masă bogată şi distracţie pe măsură. Chiar discuţiile despre nuntă se poartă în acest Ţinut sub acest generic:
- Mergeţi duminică la ospăţ?
- Mergem, da, cum să nu? că doar ne-or chemat şi pe noi.
Nunta are o bibliografie foarte bogată. Elena Sevastos şi Simion Florea Marian sunt autori reprezentativi în ceea ce priveşte nunta la români, dar întâietatea, aşa cum subliniază şi Isidor Chicet „i-a aparţinut cu siguranţă lui Dimitrie Cantemir, care aminteşte pe larg obiceiurile la logodnă şi la nuntă în Descrierea Moldovei, încă de la 1716, în monumentala lui lucrare fiind redată şi prima oraţie la peţit”.
Nu putem omite primul chestionar complex de nuntă cu cele 239 de întrebări elaborat de B.P. Haşdeu din cadrul obiceiurilor juridice din districtul Bacău, precum şi cele elaborate de Constantin Brăiloiu şi H.H. Stahl, şi în zilele noastre pe cele elaborate de Colectivul Atlasului Etnografic Român.
Venind tot în zilele noastre trebuie să menţionăm lucrările importante în acest domeniu ale cercetătorului Ion Ghinoiu, unul din marii noştri specialişti ai calendarului popular „care consideră că nunta este un ceremonial de consacrare a familiei, de procreere şi de întemeiere, prin actul nupţial al unui ciclu vital”.
În „Satul de demult” aşa cum îl numeşte Constantin Eretescu, din Ţinutul Mo­mâr­lanilor, desfăşurarea nunţii avea aspecte pitoreşti, magice chiar, care începea cu minunatul port momârlănesc îmbrăcând întregul alai într-o mantie albă, dând un parfum aparte, rupt parcă din filele unui basm. Obiceiurile de nuntă erau bogate şi respectate cu sfinţenie. În ultima perioadă se observă, însă, o denaturare a nunţilor nu numai în mediul urban ci şi în cel rural prin aspectul mercantil, prin aceea de copiere cu orice preţ a modernismului, fie bun, fie rău. Asistăm la un teatru ieftin, la un plagiat chiar, în a egala şi depăşi nunta lui X sau a lui Y, renunţându-se la obiceiurile îndătinate, cu unele dintre acestea, unor tineri fiindu-le chiar ruşine.
Despre nunta din Ţinutul Momârlanilor, credem că nu s-a scris prea mult şi nu din interior şi nici în măsura în care acest rit de trecere şi de întemeiere o impune. Nu au fost subliniate particularităţile locale ce dau farmecul unei nunţi, care integrate într-un ansamblu naţional întregesc nunta la români şi totodată personalizează Ţinutul Momârlanilor. De aceea am considerat necesară această lucrare care să abordeze exclusiv nunta. Nu vom insista asupra modului de desfăşurare a nunţii, în ziua de azi, sunt aspecte pe care le vedem şi le trăim cu toţii, suntem contemporani lor. Vom readuce, însă, prin memoria colectivă şi individuală a unor longevivi ai satelor, în actualitate, nunta aşa cum s-a desfăşurat ea în satul de altădată.
Am avantajul că în copilărie am mai prins „nunţile de demult” putând scrie din auzite dar şi din cele văzute şi trăite. Urmaşii vor scrie doar din auzite, după ce vor închide ochii şi ultimii trăitori ai generaţiei mele.
Aşa după cum se ştie, Valea Jiului este situată în depresiunea intramontană a celor două Jiuri: Jiul Ardelenesc (de Est) şi Jiul Românesc (de Vest), străjuită de Munţii Retezat, Vâlcan, Şureanu şi Parâng. Este o cetate naturală înconjurată şi apărată de crestele semeţe ale acestor munţi, adăpostind acest Ţinut al Momârlanilor cu prelungiri spre Băniţa, Merişor, Crivadia şi Baru.
Valea Jiului are o lungime de la Est la Vest, adică de la Tirici la Câmpu lui Neag, de 46 de km. Condiţiile istorice şi aşezarea geografică au făcut să existe mici diferenţe între tradiţiile şi obiceiurile din satele Văii Jiului, mai ales între Vest şi Est, deşi Valea Jiului în ansamblu reprezintă un tot unitar etnofolcloric.
Vestul Văii Jiului, mărginindu-se cu Banatul şi Gorjul, a împrumutat de-a lungul timpului din aceste zone şi unele obiceiuri. Estul Văii Jiului apropiat satelor din Mărginimea Sibiului, Sebeşului, Şugagului prin convieţuirea oierilor în Munţii Parâng, Lotrului şi Sebeşului a împrumutat şi în aceeaşi măsură poate a şi exportat unele obiceiuri şi tradiţii specifice, locale. Şi acum la Jina şi în alte sate din Mărginime se cântă la fluier şi se joacă jieneasca, învârtită noastră a momârlanilor, jienii de la Izvoarele Jiului de Est.
În încheiere trebuie să mărturisesc faptul că am scris această carte cu oarecare sfială şi reţinere, ca să nu-i spun chiar teamă. Mentorul meu dr. Isidor Chicet, cunoscut etnolog şi scriitor, a publicat în anul 2010 lucrarea Nunta în Mehedinţi, teză de doctorat la origine, despre care un mare etnolog prof. dr. Petru Ursache de la Iaşi afirma: „Se poate spune că după celebra lucrare a lui Simion Fl. Marian nu a mai văzut lumina tiparului o lucrare atât de consistentă, de temeinică şi de exactă precum studiul lui Isidor Chicet”.
Eu nu mi-am propus un studiu aprofundat despre Nuntă, aşa ca Isidor Chicet, ci, doar o relatare document despre nunţile de altădată pentru a rămâne în memoria generaţiilor viitoare, fiind departe de ceea ce a realizat el. Pentru acest lucru, după umila mea părere, Isidor Chicet ar merita prin această lucrare un premiu pe măsură.
Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ

Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 2 ori 5  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal





_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!

_____
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare...
_____
Cataloage promoţionale 2024
_____
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii
_____
Rame click - comandă online!
_____
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul!
_____
Steaguri publicitare - click pentru a comanda!
_____
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online!




_____
Cataloage promoţionale 2024


Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
Publicitate
Newsletter