Credeai că numai un notar poate autentifica un testament? Află că medicul, căpitanul de navă sau chiar şeful penitenciarului îţi poate valida legal ultima dorinţă.

După înmormântare, de cele mai multe ori urmează un show succesoral, când averea defunctului pare să nu mai ajungă tuturor rudelor şi celor îndreptăţiţi la o cotă parte din aceasta. Din punct de vedere legal, succesiunea poate avea două forme: testamentară, atunci când, prin dorinţa defunctului, soarta patrimoniului său este decisă de acesta şi cea legală, care este aplicată în momentul în care nu există un act testamentar voit care să exprime dorinţa celui decedat.

În respectivul moment, autorităţile legale împart bunurile succesorilor de drept.

În categoria succesorilor îndreptăţiţi la moştenirea pe cale legală se pot enumera trei mari clase de rudenie, în funcţie de apropierea faţă de defunct, astfel că există clasa I, cu descendenţii (fiii, fiicele, copiii adoptaţi), soţul supravieţuitor şi ascendenţii privilegiilor (părinţii înfietori), clasa II colaterală reprezentată de fraţii şi surorile celui decedat şi ascendenţii ordinari (bunicii, atât din partea mamei cât şi al tatălui celui care a lăsat moştenirea), precum şi clasa III, colateralii ordinari, din care fac parte mătuşile şi unchii acestuia.

Ascendenţii ordinari culeg roadele moştenirii în ordinea proximităţii gradului de rudenie, astfel că, de exemplu, bunicii îi înlătură pe străbunici, indiferent de sex sau de linie. În cazul moştenirii descendenţilor şi colateralilor se aplică reprezentarea.

 

Cine sunt nedemni la succesiune?

În ceea ce priveşte succesiunea testamentară, printre persoanele îndreptăţite să primească o cotă parte din patrimoniul defunctului pot fi nominalizate cele care se aflau în viaţă la momentul decesului, precum şi cele care au fost concepute în timpul vieţii acestuia, însă născute după moartea respectivului.

Nedemni la statutul de succesori şi la beneficiile averii lăsate sunt cei care au comis intenţionat o infracţiune sau o faptă amorală împotriva ultimei voinţe a defunctului, exprimată de regulă în testament şi constatată de instanţele judecătoreşti. Un aspect interesant îl constituie prevederea conform căreia părinţii decăzuţi din drepturile părinteşti nu au acces la averea lăsată de copii.

O situaţie similară este întâlnită în cazul persoanelor care au pus beţe în roate în realizarea ultimei voinţe testamentare ale celui decedat, îngreunând astfel sarcina autorităţilor legale de a distribui respectiva avere tuturor celor îndreptăţiţi la ea.

 

Cum arată testamentul perfect

Ştim cu toţii că testamentul este acel act juridic solemn prin care testatorul îşi exprimă ultima voinţă cu privire la bunurile sale şi desemnează persoanele care vor dispune de respectiva avere. Pentru ca un testament să fie considerat valid, acesta trebuie să îndeplinească câteva cerinţe, respectiv să fie scris de însuşi testator, cu tot cu data şi semnătura, să fie autentificat la un notar, precum şi cel asimilat notarial, în categoria aceasta fiind îndreptăţiţi să autentifice chiar şi medicul instituţiei unde era internat testatorul sau căpitanul de vas, dacă acesta se afla la bordul acestuia în momentul redactării testamentului etc. Testamentul redactat şi semnat de testator, pus într-un plic şi sigi­lat, este valabil doar dacă pe respectivul plic a fost aplicată autentificarea notarială.

Dacă cel care formulează conţinutul testamentar nu îl poate semna, din varii motive, poate desemna o altă persoană să îl semneze, acest lucru fiind posibil în prezenţa notarului şi a minimum doi martori.

Termenul de acceptare sau neacceptare a succesiunii este de 6 luni de la data deschiderii ei, adică începând cu data decesului.

Dacă succesorii au ratat momentul şi nu au reuşit să intre în posesia masei succesorale, aceştia, cu acceptul celorlalţi succesori, îşi pot obţine partea cu uşurinţă, fără a mai fi nevoie de decizia instanţei judecătoreşti. Aceştia pot obţine în natură partea cuveni­tă, iar dacă nu se poate realiza acest lucru, atunci rămâne varianta unei plăţi în bani.

Succesorul de drept poate dispune renunţarea la moştenire în favoarea altor moştenitori testamentari sau legali, stabilindu-le o cotă parte, după bunul plac.

 

Pentru detalii şi pentru a te informa suplimentar, accesează www.avocat-tv.ro, secţiunea Subiecte, acolo unde avocat Mihaela Pleşea discută pe larg despre succesiune.

Sursa: Avocat TV 

(www.avocat-tv.ro)