01.04.2012,  22:44:51 | 0 comentarii | 671 vizualizari
După ce a pierdut în faţa comunismului, / Mircea Muntean nu vrea să piardă şi în faţa capitalismului
de Alina PIPAN

Deportaţii politic încă îşi mai caută dreptatea. Nu toţi. După o viaţă plină de încercări, unii dintre ei, cum este domnul Samuel Andrei, au renunţat. Lupta cu sistemul judiciar românesc ar însemna un alt calvar nesfârşit.  

Unii au renunţat învinşi de vremuri şi lipsa unui cadru legal  care să-i apere
„Există o lege de care eu nu vreau să abuzez. Trebuie să te judeci cu statul, să-ţi dea despăgubiri morale şi daune pentru ce ai pierdut. Eu nu am cum să dovedesc ce am pierdut şi cum am pierdut. Nu am niciun fel de act că mi-a dispărut cutare şi cutare. Şi trebuie să umblu după tot felul de martori, care sunt foarte puţini, nu prea mai sunt în viaţă. Sincer să fiu, nu mă complac în această idee. Şi eu sunt mulţumit cu ceea ce am de la stat, pentru faptul că am fost deportat. Adică, am gratuităţi, primesc şi o sumă de bani, nu plătesc impozit, nici la maşina pe care nu o am, am 12 călătorii la clasa I, pe care nu le-am folosit niciodată. Pot să iau împrumut cu prioritate de la CEC ca să îmi repar locuinţa, am drept la loc de veci gratuit şi alte mărunţişuri din astea neînsemnate. Aşadar, nu vreau să îmi pierd eu timpul prin tribunale, judecăţi, fără prea multă eficienţă”, spunea într-un interviu acordat Ziarului Văii Jiului domnul Samuel Andrei. 
Dacă Samuel Andrei a considerat că a trecut prin prea multe şi nu mai are niciun rost o luptă cu statul român pentru a demonstra faptul că atunci când familia lui a fost deportată a rămas şi fără bunuri, Mircea Muntean nu a renunţat  la acest lucru, şi se pare că s-ar putea să aibă câştig de cauză datorită îndârjirii dumnealui.
 
Statul recunoaşte confiscarea bunurilor familiei Muntean în timpul deportării. Dar le va  despăgubi?
Mircea Muntean a întreprins demersurile necesare pentru a obţine despăgubirile pe care le merită. Legea 221/ 2009 îi dă acest drept. Art. 5 - a) şi b) - prevede „acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare” şi  „ acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărâre de condamnare sau ca efect al măsurii administrative, dacă bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obţinut despăgubiri prin echivalent în condiţiile Legii nr. 10/ 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau ale Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare”. Acum, dl. Muntean se află în proces cu statul român pentru obţinerea despăgubirilor, de 1.200.000 de euro. Sumă stabilită de evaluatori i s-ar cuveni familiei dumnealui în urma abuzurilor suferite şi a confiscării acestor bunuri care le-ar fi asigurat un trai bun.  Mircea Muntean are absolut toate dovezile prin care poate certifica încadrarea lui în prevederile legii.
„Chiar am fost anunţat de avocata mea că statul recunoaşte pierderile în bunuri pe care le-am avut la momentul deportării. Aceste pierderi greu le-am dovedit pentru că nu existau dovezi concrete, ele trebuiau confirmate de CNAS. Acum este nevoie practic de o lege care să stabilească exact cine are dreptul la despăgubiri şi în ce cuantum. Dar legea respectivă a trecut de faza comisiilor şi acum trebuie să fie introdusă în parlament pentru a fi supusă la vot. În cazul în care legea ar fi votată, cuantumul despăgubirilor ar fi fixat undeva la 18.000 de euro. Cele mai multe discuţii contradictorii au fost cu Ministerul Finanţelor, care a făcut tot posibilul să împiedice apariţia unei legi care să despăgubească condamnaţii politici, deportaţii sau urmaşii condamnaţilor”.
Practic, dacă legea trece de parlament şi este promulgată de preşedinte, Mircea Muntean ar putea primi despăgubiri de 18.000 de lei pentru pierderile suferite de familia lui în perioada comunistă.
 
Povestea unui deportat
Dl. Muntean a fost deportat pe vremea când avea doar 5-6 ani, împreună cu familia lui. Acest lucru se întâmpla în anul 1952. La instaurarea regimului comunist, chiaburii erau persoane non grata. Un decret a lui Gheorghiu Dej a dus la confiscarea averi­lor acestora şi deportarea lor, pentru ca aceste abuzuri să fie realizate în tihnă. Într-o dimineaţă, toţi oamenii de afaceri din Lonea au fost strânşi în curtea miliţiei. Tatăl lui Mircea Muntean venise în Valea Jiului atunci când aici zona era în plină expansiune datorită industriei miniere. A venit din zona Sibiului şi şi-a deschis o cârciumă, o lăptărie, avea un autobuz pentru transportul în comun, şi apoi s-a asociat cu un alt om de afaceri pentru un gater. În dimineaţa când au fost luaţi de miliţie, au plecat de acasă cu acte şi ce aveau pe ei. De la Lonea au fost duşi în gară la Livezeni şi de acolo la Moldoviţa. Cu el era atunci şi Samuel Andrei şi familia acestuia. Au fost transportaţi în vagoane de marfă după ce au stat două zile în gara de la Livezeni. La Moldoviţa au fost instalaţi într-o tabără. Locuiau în condiţii mizere şi munceau pentru un venit cât un sfert dintr-un salariu normal. Tatăl lui a murit după câteva luni de la deportare.  A rămas el, mama şi fratele mai mare. Abia după 5 ani li s-a permis întoarcerea acasă, unde nu au mai găsit nimic.
„La noi în casă, la întoarcere, funcţionau un spital pentru copii şi CEC-ul. Greu am recuperat casa. A fost nevoie ca un sătean să ajungă până la Gheorghiu Dej, să intervină pentru mama, şi acel om s-a ales pentru asta cu ani buni de puşcărie”, spune Mircea Muntean.  Acum Mircea Muntean aşteaptă să vadă dacă va putea câştiga lupta cu sistemul pentru recuperarea daunelor.


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 4 ori 10  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *

* * *










* * *

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter