03.11.2011,  11:10:19 | 0 comentarii | 715 vizualizari
Istoria speologiei în Valea Jiului (ep. 109) / Sporturi fără spectatori: speologia, alpinismul şi turismul montan
de Ziarul Vaii Jiului

Pierre Alfred Chappuis şi A. Winkler – colaboratori ai lui Emil Racoviţă. În calitate de codirector al renumitei reviste franceze de zoologie „Archives de zoologie experimentale et generale”, în care publică cercetări oceanografice, are inspiraţia să cerceteze şi unele peşteri din insulele Baleare şi de pe coasta catalană a Spaniei. Începând din anul 1905, realizează un plan de explorare a faunei peşterilor din Pirinei, Algeria, Corsica şi România.

În 1907 apare revista „Biospeologica” iar în primul număr publică „Essai sur les problemes biospeologiques”, prima lucrare importantă dedicată biospeologiei din lume. După înfiinţarea primului institut de speologie din lume (1920), Racoviţă mută redacţia revistei „Biospeologica” la Cluj, unde la 1 februarie 1920 este numit profesor de biologie la Universitatea Română din Cluj.

În această a opta serie „Biospeologica”, Pierre Alfred Chappuis şi A. Winkler descriu peşterile din muntele Dâlma cu Brazi – comuna Câmpu lui Neag, plasa Petroşani, judeţul Hunedoara, România, pe care o vizitează în 21 iunie 1929. Cei doi colaboratori ai lui Racoviţă au colectat faună cavernicolă, realizând o schiţă a peşterii, pe care o estimează la 115 metri. Sunt semnalate stalagmite masive, frumoase cât şi un pilier în sala mare, cu o înălţime până la 10 metri. Este semnalat, de asemenea, izvorul din peşteră, ce pe vreme de secetă este singura sursă de apă, cât şi lacul din sala mare în care se oglindesc formaţiunile.

În 1984, un colectiv de speologi de la Cluj şi bucureşti scot la Editura Sport-Turism-Ghid Turistic „Peşteri din România”, semnat de T. Orhidan, Åžt. Negrea, Gh. Racoviţă, C. Lascu, oameni pe care i-am cunoscut şi cu care am colaborat deseori în acţiuni naţionale.

Acest colectiv, citându-l pe geologul Marcian Bleahu, şi colaboratorii tratează în 1976 acelaşi subiect, peştera fiind descrisă ca singură în zonă. Pierre Alfred Chappuis şi A. Winkler descriu în schimb încă două peşteri ce le-au vizitat în 21-23 iunie 1929.

Revenind la ghidul turistic (1984), Dâlma cu Brazi este catalogată cu două steluţe, ceea ce înseamnă: peşteri interesante, peşteri relativ accesibile, situate în zone de circulaţie turistică de o anumită intensitate.

La confluenţa Scocului Mare cu Valea Jidanului, pe versantul stâng al Scocului Mare la circa 150 metri din talvegul văii şi la 1200 metri altitudine absolută se află portalul peşterii orientat spre sud, de 3x2 m. Lungimea peşterii este de 226 metri.

Peştera de la Dâlma cu Brazi II

Aşa cum am mai menţionat, aceste două peşteri nu au fost identificate ulterior de alte echipaje de speologi profesionişti sau amatori.

Pierre Alfred Chappuis şi A. Winkler oferă câteva date de identificare şi localizare. Peştera a fost vizitată în 21 iunie 1929. Altitudinea absolută – 1350 metri, iar din talveg se află la 50 metri şi este la circa 30 de minute de peştera nr. I din Dâlma cu Brazi. Intrarea este 1x12 metri, iar galeria este orientată sud-nod cu o lăţime de 50 metri. Solul negru provine din straturi succesive de bălegar al vitelor ce se adăpostesc aici vara. Lumina naturală pătrunde mult în profunzimea peşterii.


Peştera cu gheaţă de la Dâlma cu Brazi. Peştera a fost vizitată în 23 iunie 1929. Este tot pe versantul stâng, la altitudinea de 1400 metri. Åži din această peşteră s-a colectat faună. Intrarea este orientată sud-est şi este impresionantă, 8x15 metri, dar nu este vizibilă din şosea din cauza vegetaţiei. De remarcat faptul că este descrisă o galerie de 50 de metri lungime şi tot atât de lată. Spre finalul galeriei se găsesc ţurţuri de gheaţă, iar lumina pătrunde până la aceste scurgeri de gheaţă. Temperatura este de 1 grad Celsius, iar din tavan pătrund rădăcini de la suprafaţă şi sunt semnalaţi lilieci.


Oameni pe care i-am cunoscut. Înainte de a-l cunoaşte pe N. Popescu, Nic sau Nae, făcusem o colecţie de scrierile sale cu iz montan, ghiduri turistice cu munţii noştri.

Acum 30 de ani, la cabana Buta din munţii Retezat eram cu Valer Călinescu, de revelion. Acolo am cunoscut un grup de montaniarzi din Lupeni, Timişoara şi Bucureşti.

Nae Popescu – un scriitor de turism, se documenta pentru o nouă ediţie a ghidului Retezat – ediţia 1982. Ulterior, peste ani, am realizat, coordonat de Nae Popescu, remarcări de trasee turistice în munţii Parâng, Åžureanu, Reetezat, Åžtefleşti, Lotrului, desemnându-mă membru în Consiliul Naţional al Organizaţiei de Pionieri. Marcajele turistice în munţii României se întreţineau la acea vreme de colectivele de pionieri, organizaţi în echipaje specializate, echipaje gen „Cutezătorii”.

S-ar părea că unul din primele ghiduri ale lui Nae Popescu a cuprins două masive vecine, Parâng şi Åžureanu, şi a apărut în 1965. Este un ghid cu coperte din vinilin roşu, de 16x10 cm şi grosime de 15 mm, apărut la Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport, făcând parte din colecţia „Călăuza turistului”. Hărţile traseelor (peste 25 la număr) sunt realizate de Gh. Amuza, schiţele traseelor au fost întocmite de Gh. Niculescu iar ilustraţia fotografică a fost realizată de N. Popescu. Este singurul ghid, după cunoştinţa mea, pe care autorul în semnează „Nic”, celelalte fiind semnate cu „Nae”.

De acelaşi autor a apărut în colecţia „Munţii noştri”, 1982: Retezat, la editura „Stadion” în 1973: Munţii Parâng, la editura „Sport-Turism” apare în 1977 în colecţia „Munţii noştri”: ghidul turistic Munţii Căpăţânii cu nr. 15, iar în 1979 - Vâlcan, cu nr. 21. Munţilor Parâng le-a consacrat încă trei ghiduri sportive în 1974, 1986 şi 1989.



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 3 ori 3  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *

* * *










* * *

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227







Publicitate
Newsletter