03.11.2011,  20:34:09 | 0 comentarii | 797 vizualizari
O metaforă hegeliană
de Dumitru VELEA

“Vocile” celor şase “personaje” ale romanului Valurile al Virginiei Woolf, trei femei: Jinny, Rhoda, Susan şi trei bărbaţi: Bernard, Louis şi Neville formează un “suflet complet”, traversând, în specifice şi dialectice triade, cunoscutele “vârste” ale omului şi ale istoriei, cândva explicitate filosofic de Hegel. Peste “fluviul” care îşi mişcă “valurile” într-un ritm de trei se suprapun nouă preludii, care, de fapt, constituie un text continuu, prin a cărui transparenţă şi intersectare a materiei epice, într-o triadă de triade, se întrevăd, într-un surprinzător “joc” dialectic, vârstele zilei şi ale anului, ale omului şi ale istoriei sale, pe fundalul întregului univers.
Ceea ce uimeşte este faptul că nu doar se desfăşoară după model hegelian, ci aceste preludii preiau o cunoscută metaforă din celebrele Prelegeri de filosofie a istoriei ale lui Hegel. Reduse şi simplificate, pentru citare, cele nouă preludii urmează şi luminează în roman triadele: a) uimire / contemplare: “Soarele nu se înălţase încă. (…) Lumina izbi în arborii grădinii, iar frunzele, una după alta, se făcură străvezii… // Soarele urca mai sus. (…) Odată cu creşterea luminii, câte un mugure pleznea şi… // Soarele care se înălţa tot mai sus pătrundea pe fereastră, mângâind perdeaua tivită cu roşu şi scoţând la iveală cercuri şi linii…”; b) activitate / interioritate: “Soarele, înălţat acum, nu mai stătea tolănit pe salteaua-i verde, ci îşi descoperise chipul şi privea drept deasupra valurilor care loveau ţărmul cu zgomot ritmic… // Soarele se afla în plină amiază. (…) Soarele, printr-o pulbere albastră-cenuşie, se revărsa asupra câmpiei engleze, luminând mlaştini şi iazuri… // Soarele nu mai era în crucea cerului. (…) Frunzele din vârful copacilor stăteau, fragede, sub soare…” şi c) reflexivitate / libertate: “Soarele coborâse către apus. (…) Frunza veştedă care abia se mai ţinea se desprinsese, iar vântul ba o mâna prin văzduh, ba o lipea de câte o tulpină… // Soarele cobora spre orizont. (…) Copacul în culorile căruia se aprinseseră, primăvara, reflexele roşiatice ca blana de vulpe, copacul care în miez de vară îşi plecase cu supunere frunzişul sub mângâierea zefirului, era acum sărac şi negru, ca o bucată de fier… // Soarele apusese. (…) Copacul îşi mişcă ramurile, scuturând o ploaie de frunze…”.
Revenind în spaţiul culturii germane, şi psihanaliza lui C. G. Jung rezonează cu triadele hegeliene privitoare la “vârstele” omului şi ale istoriei. Omul se maturizează – consideră acesta – , recuperându-şi Sinele – ce subzistă latent în inconştient – , într-o succesiune triadică de trepte, descrise în eseul Etapele vieţii. Fără să descriem componentele arhetipale (eul, persoana, umbra, anima şi animus-ul) care participă la dezvoltarea Sinelui (dar fără să pierdem din vedere teza hegeliană devenită cheie de boltă pentru psihanalist: “fiecare viaţă individuală e totodată viaţa eternă a speciei”), precizăm că acesta, în accepţia lui C. G. Jung, are drept scop individuaţia, altfel spus, totalitatea: alături de scopurile biologice solicită pe cele spirituale (creatoare), fapt ce-l face să se releve ca un mister, poate ca un daimon, ori ca manifestare a lui Dumnezeu. Jung acceptă că viaţa are, în prima etapă, un “ţel natural”, iar în cea de-a doua, un “ţel cultural”. Tranziţia între acestea presupune un moment de “criză potenţială”. Mişcarea se luminează ca dialectică. Dar să redăm metafora pe care Jung o foloseşte, imaginând viaţa ca o mişcare diurnă a soarelui. Åži să marcăm aceleaşi trepte: a) uimire / contemplare: “Dimineaţa el se înalţă din marea nocturnă a inconştienţei şi priveşte lumea cea largă şi strălucitoare desfăşurată înaintea sa pe o întindere ce sporeşte treptat, cu cât urcă mai mult pe firmament”;
b) activitate / interioritate: “Pe întinderea aceasta a câmpului său de acţiune, determinată de propria-i înălţare, soarele îşi va descoperi semnificaţia; va vedea momentul de atingere a culmii şi cea mai largă răspândire posibilă a binefacerilor sale, precum şi ţelul lui. Cu această încredinţare, soarele îşi continuă cursul său către zenitul nevăzut – nevăzut pentru că viaţa sa e unică şi individuală, iar punctul culminant nu putea fi calculat dinainte” şi
c) reflexivitate / libertate: “În momentul amiezii, începe coborârea. Iar coborârea înseamnă inversarea tuturor idealurilor şi valorilor care fuseseră îndrăgite dimineaţa. Soarele intră în contradicţie cu sine însuşi. E ca şi cum s-ar retrage în razele sale în loc să le emită.” Criza de la mijlocul vieţii, lumina preapură a amiezii, generează îndoiala, interogaţia interioară şi, prin urmare, “trezirea” şi recuperarea acelui Sine “visător” al “omului de vârstă bimilenară”. (CW VIII, 779, apud. Anthony Stevens, Jung, Ed. “Humanitas”, 1994, pp. 70-99). Deci, se instituie reflexivitatea, se oferă o şansă dezvoltării Sinelui, o realizare a individuaţiei, a ceea ce s-a numit încă de la Aristotel, principium individuationis, sau mai nou, în psihologia dezvoltării, “autorealizare”, dar şi o realizare a fiinţei umane ca specie. Prin mişcarea de interiorizare şi reflexivitate, psihicul uman ajunge la cea mai deplină formă de dezvoltare: prin creaţie – desăvârşirea Sinelui. Obiectivându-se.
Åži acum, spre evidenţă, metafora hegeliană, cu care începe capitolul Diviziunea istoriei universale din Prelegeri de filosofie a istoriei (trad. Petru Drăghici şi Radu Stoichiţă, Ed. Academiei R.S.R., Buc., 1968, p. 102): “Soarele, lumina apar în răsărit. Lumina este însă simpla raportare la sine, lumina în sine ca generalitate există totodată ca subiect în soare. S-a imaginat de multe ori scena în care un orb ce
şi-ar câştiga vederea ar privi zorile dimineţii, lumina născândă şi răsăritul soarelui. Uitarea totală de sine prin scufundarea în această pură limpezime constituie prima, totală uimire. Totuşi, o dată ce soarele s-a ridicat la orizont, această uimire îşi pierde din putere, obiectele aflate în jur încep să fie distinse şi, pornind de la ele, se păşeşte în sus, în interioritatea proprie şi astfel se face trecerea progresivă spre un raport de corelaţie între ambii factori. În această clipă, omul trece de la contemplarea pasivă la activitate şi – până la amurg – din soarele aflat acum înăuntrul său a durat un edificiu iar când, pe înserat, îşi priveşte creaţia, el o preţuieşte mai mult decât lumina răspândită de soarele din afară la apariţia sa. Într-adevăr, omul se află acum în raport cu spiritul său şi deci într-un raport liber”. (s.n.). După care, Hegel încheie cu grelele cuvinte: “Să reţinem bine această imagine, deoarece în ea se cuprinde mersul însuşi al istoriei universale, grandioasa lucrare a spiritului”.
Cuvintele acestea ale bătrânului filosof, care ar fi putut constitui motoul romanului Valurile al Virginiei Woolf, sau al eseului Etapele vieţii al lui C. G. Jung, ne luminează consubstanţialitatea dintre gândul filosofic şi cel artistic, dintre acestea şi cel al substraturilor psihologice, revelându-ne istoria omului şi a lumii şi lumea istoriei şi a omului, grandioasa lucrare a raţiunii în istorie.



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 4 ori 6  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227







Publicitate
Newsletter