Poduri încărcate de istorie 

Este adevărat că puţini mai sunt aceia care se gândesc la aceste mărturii din piatră rămase în aceste locuri, puţini sunt şi aceia care s-ar gândi să le confere o valoare istorică anume. Puţini, cum spuneam, dar există oameni care ar dori să se păstreze aceste mărturii ale veacurilor într-o formă explicită, care să dăinuie. Din păcate, nu sunt foarte multe date, mai ales despre cel mai vechi dintre aceste poduri încărcate de istorie, iar specialiştii încă nu se pot pronunţa.

 

Mortar cu… lapte de vacă

Despre cele trei poduri din Ohaba de Sub Piatră, rămase în acest spaţiu ca urme ale trecerii a trei epoci diferite, am vorbit cu unul dintre localnici, pasionat de istoria vremurilor, Petru Armean. Şi iată ce se ştie prin partea locului despre aceste vestigii...

„Imediat după cucerirea Daciei de către romani, după anul 106, a fost construit drumul şi podul romanilor. Rămăşiţele acestui prim pod, care se întindea pe aproximativ 50 de metri lungime, mai pot fi văzute şi astăzi. De fapt, după două mii de ani mortarul cu care sunt legate pietrele de râu încă se menţine. Unul din ingredientele folosite la prepararea mortarului folosit pentru a lega piatra în zid a fost laptele de vacă. În acea vreme, sătenii au fost obligaţi să doneze lapte de la animalele pe care le aveau pentru construcţia acestui pod. Se poate observa şi astăzi că piatra din zidul care mai există se poate desprinde doar cu târnăcopul... ceea ce demonstrează trăinicia acestei lucrări. Păcat că nu a fost conservată pentru că ar fi putut reprezenta un punct de atracţie turistic”, ne-a declarat Petru Armean, locuitor din Ohaba de Sub Piatră. Contactat de noi, unul dintre specialiştii în arheologie, dr. Gică Băeştean ne-a spus că nu are informaţii despre „podul roman” de la Ohaba de Sub Piatră.

„Structura prezentată, după imagini, îmi este greu să o încadrez cronologic. Am căutat în câteva lucrări de specialitate şi nu am găsit nimic. În schimb se vorbeşte de un drum medieval, drumul Văii Jiului, care mergea până la Târgu Jiu. După poze îmi vine foarte greu să spun că ar putea fi de epocă romană”, a declarat dr. Gică Băeştean, şef secţie, Muzeul Arheologic Sarmizegetusa.

 

Lucrare nemţească

Cel de-al doilea pod prezent în zonă a fost construit în 1703 şi avea o lungime de 10 metri. Acest pod a fost construit de o firmă germană care a acordat o garanţie de 300 de ani. Nu mică le-a fost mirarea sătenilor din Ohaba de Sub Piatră când, în 2003, au venit reprezentanţi ai constructorului să vadă în ce stare se găseşte acest pod. Acest pod a fost funcţional până în anul 1962 când s-a dat în folosinţă viaductul.

 

Cel mai scurt km din ţară

Cel de-al treilea pod de la Ohaba de Sub Piatră a fost construit între anii 1960-1962. La construcţie au lucrat militari, iar grinzile impresionante au fost ridicate cu troliul. Are o lungime de 64 de metri. În anul 2000 i s-a făcut o reparaţie capitală, iar pentru reparaţii au venit doi specialişti francezi. 

„Cu acest viaduct a fost emisă şi o marcă poştală. Prin 1978-1979. Ca o curiozitate, cel care a creat această marcă poştală a desenat pe sub viaduct o apă foarte mare, probabil gândindu-se că este ceva ciudat să construieşti un astfel de viaduct, iar pe sub el să treacă doar un firicel de apă”, a mai spus Petru Armean.

Construirea acestui viaduct a dus şi la existenţa unei alte curiozităţi din această zonă. Aici este „cel mai scurt kilometru din ţară” care măsoară… 655 de metri.