29.10.2011,  16:31:07 | 0 comentarii | 582 vizualizari
În 12 februarie ar fi împlinit 89 de ani / David Maniu - Pietre pentru un templu al eticii şi moralităţii (I)
de Dumitru VELEA

David Maniu s-a născut la 12 februarie 1922, în Åžugag, judeţul Alba, fiind fiul cel mai mic, după Viorica şi Ana, al părinţilor David şi Terezia. Face şcoala primară în Sebeş, 1933, şi Liceul Militar Carol, din Craiova, 1941. În 1941-1943, urmează cursurile Åžcolii de ofiţeri activi de infanterie; în 1948, absolvă cursurile Facultăţii de drept din Cluj. În 1949-1956, este concentrat la unităţile Direcţiei Generale ale serviciului muncii, având gradul de maior în construcţii.

A participat pe front, februarie-aprilie 1945, fiind rănit la 4 aprilie, în luptele de la Saint Mihai Banska-Bistrica; decorat pentru participarea pe front cu Ordinul Coroana României clasa a V-a cu spade şi panglică de Virtute Militară şi frunze de stejar, prin Ordinul de zi nr. 22l/ 16.07.1945.

În 1957, şi-a început activitatea în magistratură, ca procuror la Procuratura Alba-Iulia, iar din 1962, ca procuror şef al municipiului Petroşani, până la 01.08.1977, când, din cauza neacceptării intervenţiei brutale a fostelor organe de partid în viaţa personală, a fost silit să părăsească magistratura. Timp de 3 ani lucrează ca psiho-sociolog principal în cadrul Institutului de Cercetări şi Proiectări Miniere Petroşani.

În 1980, revine în magistratură, ca vicepreşedinte al Judecătoriei Petroşani, funcţie din care s-a pensionat la 01.03.1985. Paralel cu funcţia din magistratură, a fost lector la Universitatea Tehnică Petroşani şi la cursurile postuniversitare de pregătire a magistraţilor, fiind recunoscut ca specialist în domeniul infracţiunilor la protecţia muncii. Din 1991, vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale Ion D. Sîrbu. Se stinge din viaţă la 8 nov. 1994, în urma unei boli necruţătoare.

A publicat articole de specialitate juridică în Revista Română de Drept. De pildă: Noţiunea de loc de muncă ce prezintă un pericol deosebit, în cadrul Legii 5/1965 (R.R.D., nr. 6/70); Pericolul iminent ca trăsătură caracteristică a infracţiunii contra protecţiei muncii (R.R.D., nr. 3/71); Probleme de încadrare juridică în materia infracţiunilor contra protecţiei muncii (R.R.D., nr. 8/72).

O publicistică amplă: de la eseuri de etică la filosofia istoriei, de la cronici şi comentarii despre artă (teatru, pictură) la articole pe tema comportării civilizate, în Steagul roşu, Valea Jiului, Zori noi, Solstiţiu (făcând parte şi din colectivul de redacţie), Expres, Justiţiarul ş.a.

În 1991 publică, împreună cu economistul Gheorghe Ana, Cartea Comerciantului (2 vol.), iar în 1995 îi apar postum la Editura Fundaţiei Culturale Ion D. Sîrbu, volumele: de eseuri etice, Încotro, omule?, şi de publicistică, Judecăţile istoriei şi judecăţile omului.

A efectuat ample studii şi cercetări în domeniul stabilirii cauzelor accidentelor de muncă, din mineritul Văii Jiului. Împreună cu un colectiv a participat la elaborarea lucrării Contribuţii la prevenirea cauzelor umane ale accidentelor de muncă în subteran, care zace uitată în arhivele fostului Comitet de Stat pentru protecţia muncii.

La 13 aprilie 1976, i se acordă Certificatul de inventator nr. 61478, recunoscându-i-se calitatea de autor al invenţiei: Sistem informaţional de optimizare a constatărilor tehnico-ştiinţifice şi a expertizelor tehnice, în vederea obiectivizării concluziilor şi soluţiilor organelor de urmărire penală şi justiţie în procesul penal şi civil.

I. Recuperarea omului. David Maniu şi-a scris şi rescris, în ultimii 15 ani ai vieţii sale, de mai multe ori, cartea Încotro, omule? (Ed. Fundaţiei Culturale Ion D. Sîrbu, 1995) - completând-o, reformulând-o şi eliminând, conform concepţiei sale morale, augmentată de o largă bază juridică; de fiecare dată încercând publicarea şi de fiecare dată renunţând, datorită ingerinţelor agravate în acest spaţiu sensibil şi tensionat al lumii valorilor. Cartea descrie un itinerar etic al omului fundamentat pe o filosofie a autodeterminării şi perfecţionării morale a omului. Staţia terminus a omului, ca fiinţă individuală, este să se realizeze ca fiinţă şi să se împlinească cu necesitate de destin. O conştiinţă şi un mod de viaţă, care să facă din om scop şi să împiedice presiunile altor valori ce încearcă să-l transforme în mijloc - aceasta solicită cu toată energia David Maniu, asumându-şi etica şi morala kantiană. Pentru a se întemeia o etică şi a se desfăşura o morală, omul şi lumea omului trebuie concepute ca purtătoare de sens. Un univers de principii al eticii, la scara istoriei şi a marei poveşti a omului, şi un altul al normelor moralei, care se zbate cu imperfecţiunea şi devenirea omului şi a unei epoci faţă de primul. Tocmai prin aceasta omului i s-a deschis, în imperfecţiunea şi sfâşierile sale, o cale de a ajunge la sine, o şansă a fiinţării, în primul rând, morale. Că este un proces sau nu, mai mult sau mai puţin sesizabil, o poate spune doar vizibila umanizare a omului şi a lumii sale: prin muncă şi creaţie. David Maniu crede în funcţia integrabilă a valorii morale, speră într-o creştere morală în umanitate.

Se ştie, începând de la Kant, că valoarea morală este personală (suportul ei este totdeauna o persoană), aderentă, şi, în acelaşi timp, spirituală şi, mai ales, este scop al vieţii. Ea se poate legitima, uneori, chiar prin sacrificarea altor valori. Să amintim doar cazul lui Socrate. Individul care se lasă locuit de valoarea morală are verticalitate, statură şi măsură morală, este o personalitate. Dar nu toţi indivizii se maturizează din punct de vedere moral şi se ridică cu privirea spre stelele fixe ale eticii. Optimiştii cred că omenirea înaintează către un studiu moral pe  care anumiţi indivizi, personalităţile, l-au atins de pe acum. Aceştia sunt, în cuvintele lui David Maniu, creatori de climate. Autorul ar subscrie cu totul la cuvintele optimiste ale lui Tudor Vianu: Omul moral el însuşi, adică acela care se găseşte faţă de valorile morale în unghiul cuprinderii lor adecvate, nu se îndoieşte însă niciodată de putinţa creşterii morale a omenirii (Opere, 8, p. 117). Cartea  Încotro, omule? are sens interogativ, dar cum orice interogaţie este reflexie, ea luminează străbaterea unui drum,  chiar dacă uneori cu „răspântii” sau, mai rău, cu „fântâni fără cumpănă”, dar la capăt cu o şansă pentru fiecare călător: aceea de a se realiza ca om. Nu creator - după modelul divinităţii -, cel puţin muncitor şi sporitor de umanitate. În sine şi cetate. În altarul fiinţei umane oficiează binele. Frumosul şi adevărul sunt colaterale, sunt coloanele de susţinere a templului; într-o împreunare adecvată formează altarul. Omul, purtătorul binelui, este statuia din mijlocul altarului, cioplită după chipul şi asemănarea divinităţii. Adevărul este rezultatul măsurii şi concordanţei ideii cu realitatea - firul de plumb în zidirea altarului. Frumosul este aderent suportului său, dar subiectul creato se află în afara sa. Numai binele locuieşte în om (material şi spiritual) şi-l face pe acesta oficiant: o făptură perfectabilă prin cuvânt şi faptă, care caută, prin oficiere, să se pună de acord (rezonanţă) cu fiinţa supremă. De la acest înalt scop se fac judecăţile şi judecările omului. David Maniu ştie că această exigenţă ontologică nu numai morală, este prea mare pentru om, dar nici fără a se supun ei, omul nu poate trăi. Legea morală în mine şi cerul înstelat deasupra - a zis Kant. Concordanţa dintre el este chinul şi triumful omului. Astfel ce sens ar fi avut ca David Maniu să-şi construiască itinerarul etic într-un ritm de trei, al devenirii, fie el descendent, ca o Divină Comedie răsturnată:  de la un „paradis” al personalităţilor morale, printr-un „purgatoriu” al celor ce se căiesc şi se întorc, la „infernul” celor care, rătăciţi, au pierdut „orice speranţă”?

Căderea aceasta, prin întoarcerea omului cu privirea spre „cerul înstelat”, poate să capete şi un sens ascendent: recuperarea omului.

Prima secţiune, Statui fără soclu, prezintă din perspectivă etică un şir de personalităţi umane. Cazurile alese spre a exemplifica, din perspectiva moralei, principiile etice pot sau nu să le confirme pe acestea. Important pentru demers este faptul că numai astfel se pot face aserţiunile, având continuu sub ochi un univers autonom al eticii. Frumuseţea acestei secţiuni consistă în ordonarea triadică a capitolelor. Două triade: universal-particular-individual, acesta din urmă desfăcut în trei. Prima triadă: Omul de principii sau frumuseţea personalităţii, corespunde universalului etic, acolo, unde acesta se împreună şi cu esteticul. Sunt relevate principiile: dreptate, libertate, egalitate, demnitate, democraţie, cinste, adevăr. Frumuseţea omului de principii rezidă - consideră David Maniu - în arhitectonica lui interioară, sugerând ceva din armonia templelor elene. O arhitectură în care principiile sunt trainice şi elegante coloane ce susţin bolta de azur a idealului; virtuţile sale militante subt pasiunea pentru adevăr şi dreptate, iar fermitatea şi concordanţa dintre scopuri şi mijloace - articulaţiile morale care dau armonie şi echilibru aceste arhitectonici” (pp. 9-10). Omul de omenie sau caratele personalităţii, corespunde universalului particularizat şi individualului strâns sub cupola particularului. Pentru individualul desfăcut în trei sunt capitolele: Apostulul sau fascinaţia personalităţii, Omul de idei sau originalitatea personalităţii şi Omul de acţiune sau vocaţia personalităţii. Toate se mişcă în planul social-istoric: de dăruire şi formare a omului, de creaţie şi acţiune. La acest nivel, accentul polemic şi atitudinal al autorului iese în evidenţă: La umbra omului de idei cresc hibrizii parazitari, groparii de idei: depăşitul cu autoritate, sclav al rutinei; ignorantul titrat, stăpânit de sentimentul suficienţei; conformistul (…); şablonardul (…) Mai sunt şi alte specimene - rozătoarele de idei: plagiatorul, care fură ideea; impostorul, care o revendică fără titlu; simplistul, care o ignoră în ceea ce are esenţial; birocratul care o suspectează din prudenţă;  negativistul, care o „face praf” negând-o pur şi simplu ca o valoare (p. 24). A doua triadă: porneşte de la universalitatea eticii, Omul de caracter sau tăria personalităţii rezonând cu Omul de principii. Valoarea este demnitatea şi integritatea morală; libertatea trece prin datorie. Omul generos sau dăruirea personalităţii evidenţiază, iarăşi, zona particularului. În câmpul individual rămân ultimele trei capitole: Omul din abataj…, Femeia - o „eternă minoră”… şi Omul cu  samarul… Acest individual este luminat şi el prin muncă, familie şi societate. Iarăşi accentul polemic: omul cu samarul este victima unui stil deficitar şi dăunător, ce ţine de munca de conducere, de repartizarea sarcinii sociale. Două triade, ale modelelor, în plan etic, încheiate, în cel moral, cu accente polemice. (va urma)

 



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 10 ori 6  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *








* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.4

Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Anunt de selectie 7.4 simplificat 2019 - prelungire

Anunt de selectie MCS 7.2 simplificat prelungire mai 2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter