30.09.2008,  12:17:02 | 0 comentarii | 458 vizualizari
Cãrţi adevãrate despre Valea Jiului (VI)
de Petru BIRĂU

Cãrţi bine documentate despre traiul ţãranilor bãştinaşi de pe meleagurile Vãii Jiului, denumiţi momârlani, au scris, între alţii, doi autori cunoscuţi şi apreciaţi în ţarã, deţinãtorii unor premii importante în ma­terie de etnografie, prof. Ioan Dan Bãlan şi dr. Dumitru Gãlãţan-Jieţ, care au publicat mai multe volume valoroase în care abordeazã subiecte legate de comunitatea momârlanilor, dintre care am selectat pentru aceastã prezentare douã şi anume cãrţile ,,Mãsuratul oilor” de Ioan Dan Bãlan şi ,,Momâr­lanii ieri şi azi“ de Dumitru Gãlãţan-Jieţ.

În volumul ,,Mãsuratul oilor” (Editura Confluenţe, Pe­trila, 2007) scriitorul Ioan Dan Bãlan scruteazã istoria neamului mo­mârlãnesc cu erudismul inte­lectualului care a cercetat atât zona şi oamenii locului, cât şi scrierile vechi spre care conduc investigaţiile asupra anumitor obiceiuri, îndeletniciri şi trãsãturi psihologice ale momârla­nilor. Cãutãrile autorului legate de acest obicei strãvechi ,,mãsuratul oilor”, întâlnit într-o formã aparte la momârlani, converg spre o obârşie daco-geticã purã a acestora, constatare ce vine sã confirme alte ipoteze lansate de importanţi oameni de culturã care au ajuns la concluzii similare (Hadrian Daicoviciu, Nicolae Deleanu, Sebastian Stanca, Romulus Vuia, etc.): ,,Mãsuratul laptelui, în cadrul pãşunatului de varã, obştesc, specific zonei momârlãneşti, este vechi <>, mai exact se identificã principial cu mãsurarea timpului din sistemul calendaristic al daco-geţilor. Cu toate cã în zona de nord-est a Vãii Jiului existã mãsuratul <<în 6>>, <<în 7>> şi <>, din cele cerce­tate de mine de-a lungul timpului s-a tras concluzia fermã cã laptele mãsurat este acelaşi, cã bãlcaşii, adicã proprietarii de oi mârzãri îşi primesc dreptul la brânzã fãrã pãrtinire.
Astfel, la stâna din Muncelul Dobrãii se practicã mãsuratul <<în 6>>, dupã sistemul arhitectural al sanctuarului patrulater de la Costeşti, alcãtuit din 36 stâlpi, prin care dacii mãsurau timpul” (pag. 53).
În volumul ,,Mãsuratul oilor” de Ioan Dan Bãlan avem un studiu ,,de caz”, ce evidenţiazã modul în care o întreagã spiritualitate, specificã unei naţii, se reflectã în caracteristicile fundamentale dintr-un singur obicei practicat de membrii sãi, de aceastã datã ,,Mãsuratul oilor”. Pentru a pune în valoare aceste trãsãturi esenţiale, a fost nevoie însã de profesionalismul cercetãtorului, de discer­nãmântul analistului, coagulate de talentul expozitiv al scriitorului, toate aceste calitãţi fiind evidenţiate pe deplin de scrieri­le lui Ioan Dan Bãlan.
Cea de-a doua carte pe care o semnalãm în acest numãr poartã  titlul sugestiv ,,Mo­mârlanii ieri şi azi” şi este scrisã chiar de unul dintre momârlani, în persoana medicului-scriitor Dumitru Gãlãţan-Jieţ, care prezintã viaţa acestei comunitãţi într-o manierã autenticã, vãzutã din mijlocul ei.
Deşi nu renunţã la formaţia sa intelectualã, venind deseori în cãrţile despre momârlani cu o argumentaţie ştiinţificã, scriitorul Dumitru Gãlãţan-Jieţ are puterea de a se detaşa uneori de cunoştinţele sale, pentru a deveni povestitor, dar nu unul oarecare ci unul de tainã, în maniera unui bãtrân baci mo­mârlan, iniţiat în tainele vieţuirii strãmoşeşti: ,,Odatã cu apariţia primelor frunze de fag, primãvara, la <> (care înfrunzea primul), sãtenii din satul Jieţ puteau purcede la aratul şi semãnatul ogoarelor, cãci vremea era consideratã suficient de caldã pentru a permite acest lucru. Cenuşa rezultatã de la arderea lemnelor de fag era folositã la spãlatul rufelor în pârlãie, constituind poate pri­mul detergent cunoscut. Pârlãiele erau confecţiona­te din trunchiuri de salcie goale pe dinãuntru, având înãlţimea de aproximativ 1 m. Se aşeza o extremitate pe o lespede de piatrã apoi se aşezau rufele în straturi alternative cu cenuşa pânã la umplere. Se turna apoi apã clocotitã cu cãldãrile, acoperindu-se şi extremitatea superioarã. Se lãsa totul în aceastã stare pânã la rãcire. Rufele erau apoi bãtute cu maiul la râu şi limpezite. În urma acţiunii acestei leşii rezultatã din cenuşa de fag, rufele cãpãtau o culoare de alb ideal” (pag. 155).
Prin profesionalismul de care dã dovadã în scrierile sale, prin bogata argumentare ştiinţificã şi impresionantul volum de muncã ,,pe teren”, printre momârlani, putem afirma cã prin medicul scriitor Dumitru Gãlãţan-Jieţ universul momârlãnesc este cercetat şi descoperit nouã în cele mai profunde taine.                                           


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 6 ori 8  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


* * *
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter