06.11.2011,  20:19:27 | 0 comentarii | 773 vizualizari
Regizorul Marcel Åžoma a plecat la actorii săi de dincolo (II)
de Dumitru VELEA

În 9 august 1956 absolvă Institutul cu specialitatea regie teatru, iar în 7 iunie 1957, absolvă „cursul complet al acestui Institut, specialitatea Regizor de teatru dramatic”, cu examen de stat, cu diploma nr. 063324, eliberată la 22 iunie 1957, şi echivalată de către Comisia superioară de diplome a Ministerului Educaţiei şi Învăţământului din ţara noastră, la 2 iulie 1972. Ministerul Culturii, Direcţia Învăţământului prin decizia nr. 5336 din 12 iulie 1956 îl repartizează, începând cu data de 10 august 1956 în funcţia de regizor artistic la Teatrul de stat „Valea Jiului” Petroşani. După o activitate artistică în lumea teatrului neîntreruptă, de peste 44 de ani în care pune în scenă peste 80 de spectacole, şi multe alte cu formaţii de amatori, se pensionează la 9 decembrie 1989. Mai colaborează, realizând pentru a treia oară spectacolul Take, Ianke şi Cadâr, de V. I. Popa, şi premiera absolută, Pacea cu Zmeii, de V. Butulescu. Mai întâi îl găsim pe Marcel Åžoma, consemnat de Ioan Massof ca interpret, în rolul Sentinela din spectacolul Fiul meu, de Gherghely Sandor prin anii ’48, ca apoi, în studenţie, sau după, să se amestece între interpreţii personajelor Ferapont din Trei Surori, Åžmaga din Vinovaţi fără vină, în Institut la Moscova, şi Vasile Ioniţă din Anii negri, Regizorul spectacolului din Opinia publică, sau Albeanu din Plicul.   Regizorul Marcel Åžoma a învăţat şi şi-a însuşit arta şi ştiinţa de sorginte stanislavskiană de a-l conduce pe actor până la identificarea afectivă şi semnificativă, ideatică şi „socială” cu personajul, a contopi şi potenţa cele două lumi în marginea aristotelicului „verosimil”. Spectacolele sale se definesc prin claritate şi simplitate, dar şi printr-o atmosferă ideatică şi o ideatică a atmosferei. Regizorul lasă pe actorii topiţi în personaje să reînvie o lume – ei să se manifeste plenar în aceasta – şi discret el se retrage în umbra lor. Aura creaţiei trebuie să strălucească pe frunţile actorilor şi nu a regizorului. Poate de aceea, încrezător în miracolul interpretului – şi ce mari actori a avut sub baghetă: Ana Colda, Gigi Iordănescu, Ion Pavlescu, Dumitru Drăcea, Mihai Clita, Nicolae Gherghe! – el nu a vrut niciodată să-şi „comenteze”, explice cu un „cuvânt al regizorului” spectacolele. „Un spectacol nu are nevoie de erată”, spunea. Personajele întruchipate de actori sub îndrumarea sa au siguranţă, sobrietate şi adânciri în latura morală, un respect privitor la dramă. Nu în supratemă, nu în subtemă, ci în temă consistă mecanismul de descifrare al său. În spectacolele sale nu există agitaţie, ci motivaţie socială, nu există metafore superflue, ci intensitate reflexivă şi descifrări interioare a caracterelor pentru luminarea relaţiilor intrinseci între acestea. Într-o caracterizare a lui Ieronim Munteanu, fost director al său (1972), găsim: „spirit analitic” şi că regizorul transmite „mesajul textelor cu cât mai multă claritate, prin forme de expresii sobre”. Aplecarea analitică spre descifrarea caracterelor şi a lumii lor se poate deduce şi din faptul că Marcel Åžoma (ca şi în cazul actorilor care au fost recuperaţi de personaje: Alexandru Codreanu, Mircea Zabalon) după patru decenii reproduce texte şi gesturi din „lumea” spectacolelor, cu ceea ce a gândit el şi actorul, cu ceea ce a vrut să comunice şi cât s-a comunicat. Abia acum, privind retrospectiv, se pare că nimic nu vroia să fie întâmplător în spectacolele sale. Aceasta explică poate şi fericita apropiere de lumea lui Ibsen şi de construcţiile simetrice ale teatrului lui Radu Stanca, definitorie pentru personalitatea sa regizorală. A adus pe scena petroşeneană lumea pieselor Nora, Constructorul Solness şi Femeia Mării. Din consemnările presei: “La Teatrul de stat din Petroşani, în regia lui Marcel Åžoma, s-a realizat un spectacol valoros. Mesajul înaintat al piesei a fost reliefat pe deplin, atât prin ansamblul creat, cât şi prin jocul fiecărui personaj în parte. Un spectacol curat şi omogen – astfel se poate caracteriza realizarea scenică a piesei Nora la Petroşani. (va urma)



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 5 ori 4  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227







Publicitate
Newsletter