29.10.2011,  12:12:34 | 0 comentarii | 537 vizualizari
Marian Boboc sau despre diferenţă şi poezie (V)
de Dumitru VELEA

femeia din marile colonii ale cărbunelui

 

Volumul al patrulea, femeia din marile colonii ale cărbunelui, se încheagă descensiv, dinspre prezent spre trecut: celor 12 poeme (al doilea şi al treilea formate din 7, respectiv 10 fragmente) li se alătură o selecţie de poeme din volumele anterioare (de câte 3, 4 şi iarăşi 4), după care cuvântul lasă loc imaginii, valea femeilor (o preumblare nostalgică printre fotografiile de epocă din valea jiului). Aşadar, după trei volume şi demersuri poematice dificile, Marian Boboc trece la o privire asupra lor, marcat de diferenţa dintre cele două realităţii, a poemului şi cea de zi cu zi, proiectate prin operatorul ca şi cum, şi de determinaţii încercate în marginea individualului. Noile poeme, exceptând pe al doilea şi al treilea ce par mai temperate şi străbătute de candoare, urmează aceeaşi explozie a limbajului care îl detaşează de realitatea răvăşită, în ciuda faptului că desemnează elemente ale acesteia. Jerbe de materie desemnată de poem, formată dintr-o pulbere intimă şi incandescentă, amestecată, prin ciocnire, cu fragmente ale lumii exterioare, ţâşnesc ca un trasor, lăsând o traiectorie luminoasă, neaşteptată, prin spaţiul nopţii. Pentru o clipă se văd detalii şi forme misterioase, ce pot reprezenta aliniamente şi obiecte ale spaţiului, unele cu „nişe” temporale, marcând şi mai mult irealitatea limbajului şi a făpturii feminine („e bine aici unde stai/ fotografie îngălbenită sub sticlă/ mileu pătat de respiraţia bărbaţilor/ arunci peste trecători/ uriaşe flacoane cu parfum interbelic”, provizii de flacoane provizii de parfum, 4, p. 40). Lumina acestora se întâmplă, deseori, să-l surprindă în acţiune pe cel ce le eliberează, adică pe poet. În alte cuvinte, în bucla autoreferenţială să cadă fie poetul, fie o parte de realitate desemnată. De aceea, de pildă, poemul de deschidere, femeia din marile colonii ale cărbunelui poate să înceapă ca o epistolă („de aici îţi scriu de aici/ din marile colonii ale cărbunelui/ care încă mai arde”), ca imediat să alunece într-un „realism fantast”, amintind de Bogza dacă am schimba cuvântul „negru” cu „cărbune” („cu capul culcat lasciv/ între ţâţele negre/ ale realităţii/ cu inima neagră cu venele negre cu arterele negre/ cu buzele crăpate de vânturi şi închipuiri/ cu carnea mâncată de bubele negre/ cu mâinile din care ţâşneşte sângele/ negru / întrebi dacă am existat”, s.n.), ca să revină la epistolă sau jurnal („ce poţi afla despre noi”; „ar mai fi multe de scris”; „n-o să vă vină să credeţi”; „m-am oprit n-am mai scris decât vreo câteva file de jurnal”), ca brusc să fie real-descriptiv, cu un viraj final, omofonic, în imponderabil: „Am implorat-o opreşte-te opreşte-te opreşte-te cât nu-i prea târziu!/ Nu te duuuuuuuu la circ nu te duuuuuuuuuu la dresura de sfinţi! // Sfinţii nu vor să fie văzuţi de nimeni/ Nu te duuuuuuuuuuuuuu!”, (4, pp. 6-9); ori cel de închidere a acestei părţi, o zi din viaţa lui marian boboc, unde cotidianul descriptiv plonjează în magic. Undeva, între acestea, se întinde strălucitor poemul fata-păianjen-otrăvitor, cu cele trei plase de abisare ale sale (păianjenul, fata-păianjen şi poemul-păianjen). Poemele adăugate sau „antologate” suportă mici modificări (îndeosebi, verbele şi pronumele), spre a marca aceeaşi lărgire a eului din partea ultimă a experienţei poematice. Subiectivitatea eului, acum, se revarsă asupra unui spaţiu cu contururi precizate, „punctându-l” însă cu oaze de fantast şi magic, pentru prima oară cu o tresărire spre clipirea de sus: „marile colonii ale cărbunelui/ cocoţate undeva aproape de Dumnezeu” (4, p. 8); timpul este desfăcut şi el secvenţial, pentru descripţii de stări, ca şi până acum, însă cu un accent pe durate. De altfel şi Mircea Andraş observase când scria: „întâlnim realităţi crude, frânturi de stare socială şi politică (precum şi din alte stări), imagini şi descrieri de azi (şi mai ales de ieri) tratate cu dezinvoltura unui cronicar de curte veche”, (Valea femeilor pe versuri de... Marian Boboc, în zvj, 05.10.2010). Desfăcut astfel, timpul îşi lasă apele să curgă şi să cuprindă diferite părţi de spaţiu, pentru a le putea aduce imaginea pe propriile unde. Marian Boboc apelează, ca de altfel mulţi poeţi din ultimul timp, în tentaţia de recuperare a individualului, la imaginea fotografică. Dar nimic mai abstract decât o fotografie! El nu o integrează în structura poemelor, nu o foloseşte decorativ, ci o alătură acestora ca o „istorie”. Secţiunea valea femeilor (o preumblare nostalgică printre fotografiile de epocă din valea jiului) cuprinde fotografii de epocă, în sepia, ale „femeii” din Valea Jiului, din perioada 1903-1936, distribuite în trei părţi (şi un „final”), cu diferite ipostaze ale femeii: „singură”, în familie şi în familia comunităţii. Dacă în poeme se percep „zgomote” şi „imagini” ale unui prezent cu contururi uşor trasate, cu fotografiile „interbelice” se aduc „orizonturi” ca dintr-o subterană a memoriei, se caută să li se dea poemelor o „istorie”, prin racursiu, şi o justificare de melancolic contrast. Aşezarea urmează o curbă descendentă, de la chipuri cuprinse de senectute la cele pline de bucurie ale copilăriei, de la bucurie la tristeţe, fiecare secţiune închizându-se cu o fotografie în negativ („finalul” cu bărbaţii ostaşi de printre femei, deveniţi din cauza războiului un şir de umbre „dincolo”). Åži acest fapt spune că Marian Boboc este un poet al tristeţii. 

 

 

Pe traseul aventurii sale poetice, Marian Boboc a crezut poate în jocul de-a iubirea ca iubire şi că poezia îşi extrage seva din efluviile îndrăgostirii, însă repede poematicul îl somează să opteze între „realitatea poemului” sau „realitatea pur şi simplu”. Ar trebui devine trebuie şi se instituie ca exigenţă a poematicului. Diferenţa dintre cele două „realităţi” şi operatorul ca, sau cum s-a teoretizat în filosofie, ca şi cum, l-au pus în situaţia de a înainta pe trepte ale subiectivităţii percepţiei şi intelectului, în recuperarea poematică a individualului. A optat şi diferenţa stăruie; chiar prin opţiune, prezenţa ei devine mult mai apăsătoare şi chinuitoare. Are în stăpânire operatorul ca şi cum, care îl adânceşte în subiectivităţi şi subiectivitate, şi care, în cele din urmă, îl ia în stăpânire. Din acestea, de fapt, curge poezia şi se constituie poematicul său. Poetul exploziv şi încântat de jerbele poemului autonom, de încercările acestuia de „metamorfozare”, în cele din urmă, îşi pleacă fruntea în apele tristeţii: cândva, poemul mişca statuile „printre cei cărora le era înfăţişarea/ în declin”, acum el este ca o filă lipsă - „ambarcaţiunea pe care navigăm/ într-un deplin declin şi consens/ totodată”, (aurelia, 4, p. 39). O filă salvatoare, ce pare ruptă dintr-un paradox.

 

 


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 3 ori 8  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.2

Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.4

Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Anunt de selectie 7.4 simplificat 2019 - prelungire

Anunt de selectie MCS 7.2 simplificat prelungire mai 2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter