23.08.2013,  11:17:08 | 2 comentarii | 3588 vizualizari
Preotul Gabriel Bulf, parohul Parohiei Ortodoxe Române „Sf. Proroc Ilie Tesviteanul”, viitoarea Catedrală a Văii Jiului, şi Paraclisul „Acoperământul Maicii Domnului”: „Consider că Sfântul Proroc Ilie este sfântul care mă ocroteşte şi mă călăuzeşte permanent” (I) l Proiectul ZVJ „Nimic fără Dumnezeu” (episodul 10)
de Corneliu BRAN
Tată a două minunate fete
- Părinte Gabriel, sunteţi unul dintre slujitorii Domnului, un preot tânăr, dar deja cu multă experienţă, cu notorietate în Petroşani şi în împrejurimi, în zona unde aţi slujit înainte de a veni aici. Totuşi, pentru cei care citesc ziarul nostru de peste mări şi ţări, vă rugăm o succintă prezentare.
- Sunt născut la Piteşti pe data de 10 ianuarie 1978, din părinţii Ioan şi Filofteia. Mai am un singur frate, Nicolae, şi am venit cu domiciliul în Valea Jiului în anul 1999, prin căsătoria cu actuala mea soţie, Delia-Corina, fostă Spătaru. Împreună avem doi copilaşi, două fete, Raisa-Maria de 10 ani şi Sara-Ioana de 6 ani şi jumătate. Soţia mea lucrează la Universitatea Petroşani, încadrată pe funcţia de economist. Eu am început activitatea profesională în municipiul Lupeni, ca profesor la Grupul Şcolar Industrial Minier. Apoi am ajuns profesor la Liceul de Informatică Petroşani, unde am predat timp de 7 ani. M-am hirotonit ca diacon în 2000, iar ca preot în 2001, la Parohia Râu Bărbat, cu filiile Hobiţa şi Uric. 
De-acolo am fost transferat, în septembrie 2012, aici la Petroşani.
 
Facultatea de Teologie din Piteşti
- Care au fost paşii dumneavoastră până aţi ajuns preot?
- Am început Seminarul Teologic Piteşti în 1993, examenele dându-le la Curtea de Argeş la „Neagoe-Vodă Basarab” în 1998, an în care mi-am dat şi capacitatea preoţească. Imediat am intrat la Facultatea de Teologie „Sfânta Muceniţă Filoftea” din Piteşti. După absolvire m-am mutat, cum spuneam, la Petroşani, unde m-am căsătorit. După care am dat din nou capacitatea preoţească la Arad în prezenţa Preasfinţitului Timotei şi a celor din cadrul Sinodului mitropolitan, bineînţeles cu cei care făceau atunci parte în acest sinod din zona Banatului. Apoi am fost hirotonit ca preot în anul 2001. Am rămas cu frumoase amintiri din seminar şi facultate. Mulţi dintre colegii din seminar au îmbrăţişat taina aceasta a preoţiei, alţii, mai puţini, s-au axat pe meseria de profesori de religie. Deja am avut întâlnirea de zece ani. După această întâlnire ne-am făcut un obicei ca în fiecare an, de Ziua Înălţării Domnului, să ne întâlnim la Piteşti şi să stăm de vorbă, să ne depănăm amintirile şi eventual să ne spunem unii altora realizările şi împlinirile. Mai trebuie să spun, tot legat de întrebarea care mi-aţi pus-o, că în 2004 am dat examenul de definitivat în preoţie, la Timişoara. 
Tot în acest oraş, în 2008 am dat şi examenul de gradul doi, parcurgând încet toate treptele, mai puţin examenul de gradul întâi. Acesta nu l-am dat, pentru că trebuie să treacă cel puţin cinci ani de la luarea ultimului grad şi abia anul acesta se împlinesc cinci ani de când mi-am luat gradul doi. Pe de altă parte, lucrările de la viitoarea Catedrală, plus celelalte obligaţii şi activităţi pe care le am în parohie şi comunitate mă împiedică, momentan, să mă ocup de acest examen, dar în mod sigur îl voi lua în calcul în viitorul apropiat.
 
O amintire frumoasă: 
Mănăstirea Schitul Trivale
- Părinte, vorbiţi-ne puţin de copi­lăria dumneavoastră şi de cum v-aţi ataşat de Biserică, de învăţăturile lui Dumnezeu, de toate ce ţin de viaţa bisericească şi creştină.
- Am avut o copilărie frumoasă alături de părinţii mei, ambii militari de carieră. Pe vremea comunismului, când m-am născut şi eu, părinţii mei nu prea aveau aşa mari cunoştinţe re­ligioase. Cu toate acestea, când m-am hotărât să devin preot, dumnealor nu mi-au impus pe ce drum să merg. Alegerea eu am făcut-o şi ei nu s-au opus. Eu am prins drag de Biserica ortodoxă la Piteşti încă din copilărie. Ţin minte că mergeam la Mănăstirea Schitul Trivale, unde slujea, Dumnezeu să-l odihnească, vrednic de pomenire, părintele arhimandrit Ciprian. Dumnealui avea drag de tineri când îi vedea venind la mănăstire. De aceea ţin minte că mereu se ocupa de noi. Ne punea la strană să citim, iar noi o făceam cu însufleţire, fireşte cu emoţiile unor copii. Mănăstirea era chiar sub Cartierul Trivale unde eu am copilărit.
 
O pasă cu… Dobrin
- În Trivale la… Dobrin, ca să facem 
o mică paranteză. L-aţi prins jucând pe Dobrin?
- Da, l-am prins jucând pe cel mai mare fotbalist român. Mergeam şi la meciuri, ba chiar l-am prins şi când s-a retras din activitatea fotbalistică. Tata lucra la unitatea militară 01261, care era situată chiar lângă Stadionul „Trivale”, actualmente „Nicolae Dobrin”, unde juca echipa cea mai iubită din judeţ, FC Argeş Piteşti. Mama era la UM 01225, situată într-o altă parte a Piteştiului…
 
A rupt rândurile tradiţiei cazone
- Cum de nu v-aţi făcut şi dumneavoastră ofiţer de carieră, ducând mai departe tradiţia cazonă a familiei?
- Pentru că nu m-a încântat această activitate militară. Fără să fiu lipsit de modestie, cred că se împlinesc cuvin­te­le „Dumnezeu te cheamă spre misi­unea de preot”. Vă spun cinstit, n-am beneficiat de sprijinul părinţilor în a alege preoţia. Din contră, tata a fost mâhnit că niciunul dintre cei doi băieţi nu a fost atras de haina militară, mai ales că tata a fost şi lector de conducere, iar în familia noastră exista o tradiţie cazonă. Dar am avut această chemare, pe care am simţit-o înlăuntrul meu încă de foarte tânăr. Părerea mea este că un semn în acest sens pot fi şi botezul meu şi alegerea Preasfinţitului Gurie, luminat, zic eu, de Dumnezeu.
Am fost botezat la Biserica Sfântul „Proroc Ilie” din Piteşti. Tot acolo am avut şi prima împărtăşanie. Preasfinţitul Episcop Gurie, fiind invitat la târnosirea Bisericii din Uric şi la resfinţirea Bisericii din Râu Bărbat, a dorit să mă implice în acest proiect al construcţiei Catedralei Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul din Petroşani, fără ca eu, înainte, să am vreo sugestie sau vreun gând în acest sens. Încă din momentul botezului sau a intrării mele în creştinism consider că Sfântul Proroc Ilie este sfântul care mă ocroteşte şi mă călăuzeşte permanent. (Va urma)

Comentarii articol (2 )

#1 alex27.07.2015,  16:08:49
Un om extraordinar.As dori un numar de telefon de la azilul din Daranesti va rog!
#2 Miruna21.01.2017,  08:55:46
Un om extraordinar. Este cel mai bun om din Petrosani. Nu știu ce ne-am fi făcut dacă nu venea Pr.Bulf in Petrosani


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 2 ori 2  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Publicitate
Newsletter