15.10.2013,  19:36:50 | 2 comentarii | 4746 vizualizari
Iată cum au furat Rogojan şi Retegan din banii Poştei din Petrila / Filmul evenimentelor. Iată de ce au fost trimişi în faţa instanţei!
de Alina PIPAN
► Prejudiciul: 54.845 lei şi 4.748,72 euro ► Trimişi în judecată pentru: delapidare, fals în înscrisuri oficiale, uz de fals, complicitate la delapidare
 
Constantin Rogojan şi Eugenia Retegan sunt complicii unei delapidări importante de fonduri, care a lăsat Poşta Petrila fără importante sume de bani în conturi, chiar în perioada în care reorganizarea instituţiei îşi începuse parcursul. Delapidarea a fost descoperită chiar de şefa de atunci, Dana Damian. Aceasta a organizat un control inopinat şi l-a descoperit pe Rogojan cu banii în straiţă. De atunci s-au scurs trei ani de cercetări, până ca făptuitorii să ajungă în faţa instanţei şi să-şi recunoască vina. 
 
La 10 noiembrie 2010 Poliţia s-a sesizat din oficiu
La data de 10.11.2010, Poliţia oraşului Petrila s-a sesizat din oficiu despre faptul că, în cursul anului 2010 Constantin Rogojan, în calitate de diriginte al Oficiului Poştal Petrila, şi-a însuşit diverse sume de bani din gestiunea oficiului poştal, sesizarea făcând obiectul unui dosar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani.
La 19.11.2010, Compania Naţională Poşta Română SA Bucureşti, prin punctul de lucru Centrul Regional Reţea Poştală Timişoara, a depus la Poliţia oraşului Petrila o plângere penală formulată împotriva lui Rogojanu şi a Eugeniei Retegan – dirigentele, respectiv casiera poştei – pentru comiterea de către aceştia a infracţiunii de delapidare. În plângere se arată că organele de control financiar de gestiune interne au efectuat un control la Oficiul Poştal Petrila, prilej cu care s-a constatat iniţial un minus în gestiune - reţinut în sarcina salariaţilor R.C. şi R.E. - în valoare de 58.713,35 lei şi 4.748,72 euro, sumă cu care Compania Naţională Poşta Română SA s-a constituit ca parte civilă în cauză, urmând ca la finalul verificărilor să comunice prejudiciul exact.
În 22 martie 2011, printr-o adresă, Posta Română - Centrul Regional Timişoara a înaintat organelor de poliţie dosarul de cercetare financiară de gestiune întocmit de organele de control financiar de gestiune interne, prin care se evidenţia frauda comisă de dirigintele OP şi de casiera oficiului poştal. În această notă se preciza că, iniţial, compania s-a constituit ca parte civilă pentru suma de 58.713,35 lei şi 4.748,72 euro, dar la finalizarea verificărilor, prejudiciul nerecuperat a rămas la suma de 54.845 lei şi 4.748 euro, sumă cu care se constituie ca parte civilă faţă de cei doi salariaţi. Totodată, în alte două note de prezentare redactate ulterior, partea vătămată a arătat că, în urma controlului efectuat la oficiul poştal privind activitatea celor doi, s-a constatat un prejudiciu total în sumă de 65.060,35 lei şi 4.748,72 euro. Minusul provenea din numerarul casieriei oficiului - 53.561,35 lei; minus din gestiunea timbrelor şi altor valori - 5.152 lei; minus din nedecontarea încasărilor de timbre poştale - 839 lei; minus înregistrat în gestiunea casieriei ca urmare a achitării pe bază de proces verbal a 3 mandate achitate în fals - 5.508 lei.
Astfel, la 29.10.2010, când brigada de control financiar de gestiune din cadrul Centrului Regional Timişoara a început verificările financiare la Oficiul Poştal Petrila, în urma verificării gestiunii de casă, timbre şi alte valori a constatat un minus total de 58.713,35 lei, compus din minus numerar - 53.561,35 lei şi minus în gestiunea timbrelor şi altor valori - 5.152 lei, precum şi un  minus de 4.748,72 euro.
 
Rogojanu a întocmit în fals patru mandate pentru ajutorul de deces, însuşindu-şi banii aferenţi        
La începerea verificării gestiunii de casierie, Retegan a declarat că are cunoştinţă de existenţa unui minus de 58.000 lei şi 4.748 euro, aceasta declarând că în cursul lunii iulie 2010 învinuitul Rogojanu a luat din gestiune suma de 60.000 lei, pe motiv că are nevoie de ei şi îi va restitui ulterior, când va vinde un apartament, fapt care nu s-a mai întâmplat. Cu prilejul declaraţiilor date în cursul urmăririi penale, s-a arătat că banii au fost luaţi, în timp, respectiv în cursul anului 2010 de către învinuitul Rogojanu, iar Retegan l-a ajutat, respectiv i-a dat bani din casierie şi a falsificat mai multe înscrisuri pentru a acoperi minusul. De asemenea, Rogojanu a întocmit în fals patru mandate pentru ajutorul de deces, însuşindu-şi banii aferenţi şi completând şi semnând în fals acele mandate, Rogojanu înscriind date false atât cu privire la data achitării cât şi a seriei buletinului de identitate şi semnăturii beneficiarului. Cei patru beneficiari au fost identificaţi şi au dat declaraţii despre cum pe numele lor au fost întocmite mandate false. 
Iată un exemplu. N.I. trebuia să primească, în cursul lunii septembrie 2010, ajutorul de deces pentru soţul ei, în sumă de 1.836 lei, dar învinuitul şi-a însuşit suma respectivă, iar mandatul de achitare a ajutorului de deces nr. 80.658 a fost întocmit şi semnat în fals de către învinuit, fiind înscrisă data de 26.10.2010 ca dată a achitării mandatului, fiind înscrise şi date false ale cărţii de identitate a beneficiarului.
Rogojanu a recunoscut că a falsificat cele patru mandate şi şi-a însuşit sumele de bani, iar în ce priveşte banii cuveniţi numitei M.V., învinuitul i-a achitat la data de 14.10.2012 în loc de 1.09.2012 cum era trecut pe mandat – fiind vorba în acest caz de o traficare a sumei de 1.836 lei. Suma de 5.508 lei, reprezentând contravaloarea celorlalte trei mandate, a fost restituită de învinuit după efectuarea controlului şi a fost plătită celor trei persoane la date ulterioare.
În perioada iulie 2010 – octombrie 2010, Rogojanu, ajutat de Retegan, şi-a însuşit sumele de bani în lei şi valută constatate ca fiind minus în gestiune cu ocazia controlului, iar pentru a acoperi lipsurile în gestiune cei doi învinuiţii au falsificat şi au folosit în acest scop mai multe înscrisuri oficiale.
Retegan a arătat în declaraţia de învinuit că din cursul lunii iunie a constatat că are un minus în gestiune, că acest minus s-a datorat faptului că i-a înmânat dirigintelui sume de bani pentru plata pensiilor, uneori de mai multe ori pentru aceleaşi pensii, cât şi pentru pensii ajutoare de înmormântare, pe care ulterior trebuia să le achite ea de la casierie, înscriind de multe ori justificări fictive, şi că i-a solicitat sumele de bani dirigintelui, însă acesta a tot amânat-o, motivând că îi va returna după ce vinde un apartament, fapt care nu s-a întâmplat.
 
Rogojanu neagă la început că şi-ar fi însuşit sumele de bani
Rogojanu a negat însă că şi-ar fi însuşit şi alte sume de bani – cu excepţia celei aferente celor patru ajutoare de deces - şi că ar mai fi falsificat şi alte înscrisuri, dar aceste susţineri ale sale sunt infirmate de probele administrate. Astfel, din procesul verbal de control financiar rezultă că pentru soldurile în lei, în perioada iulie-octombrie 2010, s-au constatat diferenţe între valoarea înregistrată în decontul bănesc şi situaţia F10 – care evidenţia mandatele achitate – şi, conform situaţiilor întocmite, acestea nu sunt justificate de achitările zilnice din cadrul oficiului, că pentru diminuarea soldului zilnic de casă, casiera oficiului înscria valori false, altele decât valoarea reală a mandatelor achitate, creându-şi plusuri de casă, iar pe parcursul lunii făcea înscrieri eronate în decontul bănesc şi situaţia F10, astfel ca la finele lunii cele două evidenţe să corespundă – respectiv valoarea înscrisă în decontul bănesc să fie egală cu valoarea înscrisă în situaţia F10. Or, prin aceste operaţiuni nu se urmărea crearea de „plusuri de casă”, ci aşa cum a recunoscut şi învinuita, se urmărea „acoperirea” minusului existent în gestiune.
Au fost chestionaţi şi factorii poştali, iar din declaraţia lor rezultă că, în toată perioada mai sus-menţionată, deşi nu intra în atribuţiile sale de serviciu, Rogojanu solicita mandate de pensii de la factorii poştali, sub pretextul că le achita el şi solicita şi sumele de bani aferente de la casieră sau aceasta solicita de la factorii poştali mandate pe care le dădea învinuitului, împreună cu diferite sume de bani, deşi era o procedură care contravenea regulilor de achitare a mandatelor.
În fapt însă, Rogojanu nu achita aceste sume de bani la datele menţionate pe mandate, deşi ele erau trecute în condica F55 ca fiind achitate, iar la sfârşitul lunii, se achitau efectiv, solicitându-se alte sume în acest scop, sume care erau destinate să acopere minusul existent.
Prin acest procedeu, persoana responsabilă, respectiv casiera, îşi însuşea în timp sumele de bani, comanda la casieria centrală sume de  bani în mod nejustificat, astfel că se crea un plus de numerar scriptic, care acoperea minusul real din casierie. Mai mult, în urma controlului s-a constatat pentru luna octombrie 2010 că un număr de 40 de mandate - de valori mari, cuprinse între 1.000 lei şi 2.500 lei  - fuseseră luate de diriginte de la 4 factori poştali, pe motiv că le achită el şi, deşi figurau în arhivă ca fiind achitate în primele zile de achitare a pensiilor, ele fuseseră, în fapt achitate în ultima zi, pe 27 octombrie.
Semnificativ este şi faptul că valoarea cumulată a acestor mandate este de circa 63.500 lei, deci corespunde minusului înregistrat în casierie, iar metoda mai sus descrisă era folosită de cei doi învinuiţi pentru a acoperi minusul din gestiune. Din cercetările efectuate a rezultat că ambii învinuiţi au acţionat în acelaşi mod, că între cei doi a existat o legătură, niciunul din cei doi neputând săvârşi aceste fapte în mod independent, având în vedere relaţiile profesionale de serviciu şi atribuţiile celor doi, stabilite prin fişa postului şi a normelor interne.
Din procesul verbal de control şi din situaţiile lunare privind operaţiunile în valută rezultă faptul că la oficiul poştal se solicitau şi sume mari de valută în comparaţie cu necesarul de plăţi în valută, iar organele de control financiare au constatat că la data de 29.10.2010 învinuita avea un minus în gestiune de circa 4.300 euro, iar la data de 04.11.2010, minusul final stabilit era în valoare totală de 4.748,72 euro.
Minusul provenea din faptul că, în mod nejustificat, s-au solicitat sume mai mari de valută comparativ cu achitările, astfel încât, în timp, s-a creat un sold scriptic, care nu s-a regăsit în numerarul din casierie. Retegan a declarat că minusul în valută provine din faptul că i-a înmânat această sumă, în mod eşalonat, dirigintelui la cererea acestuia, învinuitul motivând că îi va schimba în lei pentru a-i depune în casierie şi a diminua  soldul, însă ulterior învinuitul nu i-a returnat nicio sumă de bani.
Unul dintre factorii poştali a declarat că Rogojanu i-a solicitat de mai multe ori sume de bani împrumut sau să îl gireze la diverse împrumuturi, ceea ce denotă că acesta avea probleme financiare, el fiind cercetat şi în alt dosar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani pentru comiterea infracţiunilor de înşelăciune şi abuz de încredere, pentru că ar fi solicitat unei foste angajate în cursul anului 2008 să ia un împrumut în nume propriu, iar banii să îi dea lui, el obligându-se să-i achite ratele. El i-a cerut angajatei şi să-l gireze la un împrumut pe care învinuitul l-a făcut în nume propriu, dar ulterior acesta nu a mai achitat ratele la cele două împrumuturi, ceea ce a dus la executarea silită a angajatei.
 
În timp, Rogojanu şi Retegan au mai plătit din prejudiciu 
Compania Naţională Poşta Română SA Bucureşti, prin punctul de lucru Centrul Regional Reţea Poştală Timişoara, a recuperat suma de 5.508 lei de la Rogojanu, reprezentând contravaloarea celor trei mandate pentru ajutor de deces, care au fost însuşite de învinuit şi pe care acesta le-a şi recunoscut.
De la Retegan s-a recuperat suma de 4.707,35 lei, reţinută din garanţia reţinută de unitate, astfel că prejudiciul nerecuperat a fost stabilit la suma de 54.845 lei şi 4.748,72 euro, sumă cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză. În mai 2013 Retegan a mai plătit 200 de lei contravaloarea debitului produs Oficiului poştal Petrila. 
Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani a dispus aplicarea sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând învinuiţilor, dar Rogojanu nu figurează cu bunuri mobile şi imobile, motiv pentru care nu s-a instituit sechestru asigurător asupra bunurilor acestuia. Retegan avea un apartament pe care, după încheierea controlului şi constatarea minusului, l-a trecut pe numele fiului ei şi a încheiat un contract de întreţinere. Au rămas sub sechestru automobilul şi un garaj, estimate la suma totală de 30.000 lei. 
Rogojanu a recunoscut parţial comiterea faptelor, iar Retegan a recunoscut în totalitate comiterea faptelor, aşadar, conform probelor, cei doi au fost trimişi în judecată pentru delapidare, fals în înscrisuri oficiale, uz de fals, complicitate la delapidare.


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (2 )

#1 Shoric16.10.2013,  00:07:56
jmecherie , prostie , lacomie ..nu neaparat in aceasta ordine
#2 kosty16.10.2013,  08:47:55
afacerile si cardasiile retegan-rogajanu erau cunoscute inca din anii 2000-2001. au mai fost afaceri si de alta natura, dar vad ca nu stie barbatul ce stie satul


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 6 ori 3  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Pe aceeasi tema
Să-i fi ajuns şi lui Constantin Rogojan, fostul diriginte al Poştei Petrila, laţul la gât? Ar[..]
14.10.2013, 21:10   |    0 comentarii

Cei de la poşta din Petrila nu numără steagurile, precum Pristanda, că oricum n-au decât unul s[..]

18.04.2013, 22:16   |    0 comentarii
Funcţionarii oficiului poştal din Petrila dau dovadã de incompetenţã. Iulian Pârvu din Petrila s-a prezentat ieri la Po[..]
15.10.2008, 17:57   |    0 comentarii
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *








* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.4

Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Anunt de selectie 7.4 simplificat 2019 - prelungire

Anunt de selectie MCS 7.2 simplificat prelungire mai 2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter