04.12.2013,  23:33:46 | 0 comentarii | 1120 vizualizari GALERIE:     FOTO    
Cronică de carte / Petrila dincolo de legende şi povestiri
de Ziarul Vaii Jiului
Ioan Popa (Alba Iulia), născut la 3 august 1940 la Roşia de Secaş (Alba), este profesor de limba şi literatura română, prozator, folclorist şi etnograf, membru al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Alba Iulia – Hunedoara din anul 2002.
De-a lungul perioadei de peste 48 de ani cât a funcţionat ca şi cadru didactic a format peste 40 de generaţii de elevi.
Şi-a început activitatea gazetărească în anul 1963 colaborând la un ziar regional din Deva. A scris apoi peste 25 de volume de proză sau de folclor inspirate din viaţa şi tradiţiile localnicilor din Roşia de Secaş.
A primit medalia pentru învăţământ şi medalia jubiliară Astra, este cetăţean de onoare al comunei Roşia de Secaş, dar şi al Blajului. În anul 2002 a obţinut premiul pentru literatură al Astrei blăjene, în 2006 premiul pentru publicistică al revistei „Discobolul”, iar un an mai târziu, premiul pentru literatură „Octavian Goga” şi titlul de excelenţă al Consiliului Judeţean Alba. În 2008 i s-a conferit premiul pentru literatură al USR, filiala Alba Iulia.
 
Cu mulţi ani în urmă, să tot fie vreo 30-40, prin anii 70-80 ai veacului trecut, parcursesem o carte de cu totul altă factură decât cele citite sau studiate până atunci. Raportat fiind asta la felul cărţii şi scopul lecturii. Cartea se intitula Tradiţia istorică despre întemeierea statelor româneşti scrisă prin anii 40 ai veacului trecut de Gheorghe I. Brătianu şi republicată nu cu multă vreme de la descoperirea ei de către mine, prin îndrăzneala, grija şi curajul criticului literar Valeriu Râpeanu purtând, de altfel, şi un studiu  introductiv semnat de acesta, ştiută fiind soarta marelui istoric sfârşit la Sighetu Marmaţiei în 1955, la doar 55 de ani, pe motiv că a fost un bun şi adevărat român (coborâtor din familia Brătienilor, ca fiu al lui Ionel Brătianu), susţinător fervent al continuităţii noastre în spaţiul carpato-danubiano-pontic şi al elementului românesc în Basarabia. Cum până aici, în întocmirea unor studii monografice asupra aşezărilor de pe Valea Secaşului şi mai apoi a întregii Ţări a Secaşelor, urmăream cu stricteţe doar documentul scris sau dovada palpabilă a unor realităţi ori afirmaţii ştiinţifice mai vechi sau mai noi, mi s-a părut de-a dreptul şocant să aflu că tradiţia orală îşi are şi ea rolul ei, şi nu de mică importanţă, în cercetarea şi descoperirea unor adevăruri, că ea poate, şi chiar conduce în multe cazuri, către dovezi ce pot la fel de bine susţine teze şi idei, confirmate sub o formă sau alta, mai devreme sau mai târziu, de ştiinţă. Aşa s-a născut mai târziu volumul meu Pe drumul murgului. Legendă şi istorie pe Secaş, apărut acum aproape două decenii.
Cu două zile în urmă primisem un colet poştal cu specificaţia imprimat. Ştiam din capul locului că e vorba de carte, mai ales că şi configuraţia lui o adeverea. Expeditorul? Dumitru Gălăţan-Jieţ. Ne cunoscusem la una dintre ediţiile Colocviilor anuale de folclor, ce se desfăşoară de mai mulţi ani la Alba Iulia, dacă nu mă înşel, intermediar fiindu-ne regretatul etnolog Avram Cristea. Care nu de puţine ori îmi vorbea despre un pasionat, chiar împătimit, cercetător al momârlanilor de pe Jiu, cu istoria, datinile, graiul, portul şi ocupaţiile, despre felul lor de a fi. Mărturisesc sincer că nu studiasem şi că ştiam prea puţine lucruri despre oamenii aceştia, ce populează din totdeauna zona Văii Jiului, zonă căreia, prin naştere şi prin toate celelalte fire, văzute ori nevăzute, îi aparţine. Şi nu doar îi aparţine câtă vreme se confundă cu toţi şi cu toate ale ei.
Înrudiţi prin preocupări, am început a ne dărui cărţi, cărţi de factură etno-folclorică, eu din minunata şi fascinanta Ţară a Secaşelor, cel puţin pentru mine, şi sper că şi pentru mulţi alţii care au studiat-o şi o cunosc cât de cât, dumnealui din miraculoasa Vale a Jiului, pământ de baştină a acestui fel de populaţii româneşti, momârlanii. Şi aşa au ajuns pe rafturile bibliotecii mele studii precum cele dedicate obiceiurilor, credinţelor şi mai ales riturilor lor de trecere privitoare la naştere, nuntă şi înmormântare, trilogia aceasta, a riturilor de trecere, obţinând Premiul Virtutea Literară a Ligii Scriitorilor din România, Filiala Hunedoara (2012) şi Diploma Muzeului Regional Porţile de Fier – Drobeta-Turnu Severin (2012). Lor li se adaugă şi altele precum legendele, petrecerile şi graiul şi cel mai recent, cel despre care pomeneam ceva mai înainte, Petrila dincolo de legende şi povestiri. 
Redescopăr în Argumentul cu care cartea se deschide tocmai ceea ce aflasem cu mulţi, mulţi ani în urmă, studiind cartea la care făcusem referire mai înainte, aplicate de astă dată oraşului Petrila şi locurilor sale. O simbioză, cât de minunat realizată! între ştiinţă, aici, istoria, şi tradiţia orală, legenda şi povestirea. În multe cazuri primează ceea ce află de la oamenii locului, cele aflate conducând undeva, ca mai apoi să prezinte succint adevărul istoric, consemnat de istorici vechi sau mai noi, de la Dio Cassius la H. Daicoviciu, dacă este cunoscut, dacă nu, rămânând pe mai departe a fi studiat, cercetat şi lămurit. Supoziţii, presupuneri, frământări, regrete ale dispariţiei multora dintre cei ce deţineau aceste comori, fapt pentru care autorul se grăbeşte, drept urmare, a le consemna, măcar pe cele ce încă mai sunt, până nu e prea târziu. Şi povestea merge mult înapoi, până-n vremea urieşilor, a dacilor şi a romanilor pe care ea, povestea, le reţine. Aşa, bunăoară, Drumul sau Calea romană din toponimia locului, apar şi în poveste, cetăţi de apărare existente în vremea de demult, taberele ce s-au înfruntat cândva pe aceste pământuri şi câte altele. Şi alături lor câte enigme încă nedezlegate, dar pe care autorul nu uită să le consemneze. Poate cândva se va face lumină şi-n cazul lor. Cu cât patos sunt expuse toate, ce frază armonios construită, ce logică şi expresivitate în redactare!
Mai aflu că etnologul septuagenar, Dumitru Gălăţan-Jieţ, momârlan de onoare al Văii, nu este nici pe departe specialist în domeniu, dar asta nu răzbate de pe niciunde şi sub nicio formă, că el e de profesie medic stomatolog şi că aparţine prin trup şi suflet, prin tot ceea ce a realizat, locurilor şi lumii semănate de Domnul acolo, într-acel ţinut mirific, izvor de legendă şi poveste nemuritoare.
Bravo, Domnule Doctor!
V-aştept cu mare drag la Alba Iulia, cu mereu aceeaşi traistă doldora de cărţi, ieşite de sub condeiul Dumneavoastră, dăruit cu atâta dar şi har de Pronia Cerească.


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal





Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 9 ori 7  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *

* * *










* * *

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter