22.12.2013,  23:00:44 | 0 comentarii | 1119 vizualizari
Mâine, 24 decembrie, se împlinesc / 170 de ani de la naşterea lui Avram Stanca, părintele ortodoxiei din Valea Jiului
de Marian BOBOC
► S-au scurs 90 de ani de la reînhumarea osemintelor preotului Stanca la Petroşani ►Tot mâine se împlinesc şi 97 de ani de la trecerea la cele veşnice ale preotului Avram Stanca
 
Avram Stanca s-a născut la 24 decembrie 1843 la Sebeş. În 1866 vine pentru prima dată în Valea Jiului, ca învăţător la Petrila. După absolvirea studiilor teologice la Sibiu, revine în 1875 la Petroşani, de data aceasta ca preot. Este silit în 1916 să părăsească Valea Jiului. Trece la cele veşnice în 1916 la Sebeş, tot în ziua în care a venit pe lume, la 24 decembrie.
Puţini sunt petroşenenii care nu au trecut prin faţa Bisericii „Sf. Nicolae” din Petroşani Nord, unde îşi doarme somnul de veci preotul ortodox Avram Stanca şi a sa soţie, Ioana. Şi mai puţini cunosc faptul că osemintele preotului au fost reînhumate în acest mormânt. Întrucât chiar în această toamnă s-au împlinit 90 de ani de la acest eveniment, Prăvălia cu istorii vă propune un documentar dedicat acestui jubileu.
Şi acest documentar face parte din volumul aflat în lucru, cu titlu provizoriu, „Dumnezeu, Sfânta Varvara şi cărbunele. Viaţa religioasă în Valea Jiului” de Marian Boboc.   
 
Credincioşii, anunţaţi din timp
 
Dat fiind evenimentului, presa locală mobili­zează din timp cetăţenii urbei. La 31 octombrie 1923, „Graiul muncitorimei”, publicaţie care apărea la Petroşani, îşi informează cititorii despre „Aducerea rămă­şiţelor pământeşti ale păr. A. Stanca la Petroşeni”: „Cetitorii noştri din V. Jiului ştiu că fostul paroh ort. al Petroşenilor, A. Stanca, a trebuit să părăsească parochia în urma împrejurărilor războinice din 1916 şi a răposat în locuinţa fiului său Sebastian din Sebeşul-Săsesc la 24 Dec. acelaşi an. Comitetul parochial al bisericii din Petroşeni în înţelegere cu familia au decis aducerea rămăşiţelor pământeşti şi aşezarea lor în cripta din faţa bisericii sfinţite de însuşi Î.P.S.S. metropolitul Bălan cu ocazia vizitaţiei canonice. Sosirea sicriului la Petroşeni cu trenul de persoane va fi în ziua de 10 Noemvrie dimineaţa (…), unde va fi aşteptat de membrii familiei, credincioşi, medicul oficial şi mai mulţi preoţi. Din gară cortegiul va pleca pe stradele: (…) Mihai Viteazul, Regele Ferdinand, spre biserică, unde se va servi sf. liturghie şi slujba înmormântării, iar după cuvântările obişnuite se va aşeza în criptă. Îndemnăm şi noi pe cetitorii care l-au cunoscut şi stimat să ia parte în număr cât mai mare. (…)”.
Din articolul „Apostolia legii străbune. Aducerea la Petroşeni a osemintelor păr. A. Stanca”, publicat în „Gazeta Jiului” sub semnătura lui Şerban Voinea, aflăm mai mute amănunte despre personalitatea răpo­­satului preot pretroşenean, dar şi despre atmos­fera religioasă a acelor zile: „Cei care visează sau vorbesc de slăbirea credinţei sau de lipsa de recu­noştinţă faţă de binefăcătorii sufleteşti în Valea Jiului, vor avea să înfrunte un fapt, fără precedent pe meleagurile acestea. E vorba de aducerea rămă­şiţelor pământeşti ale regretatului paroh şi protopop onorariu Avram Stanca din Sebeşul săsesc la Petroşeni, şi aşezarea lor de veci în cripta din faţa Bisericii ortodoxe, clădită pentru scopul acesta şi sfinţită de însuşi Î.P.S. Sa mitropolitul Dr. N. Bălan. Unele familii şi-au mai adus morţii din depărtate locuri, dar ca un popor, credincioşii unui Biserici, să-şi aducă acasă pe fostul lor păstor sufletesc, în părţile noastre nu s-a pomenit. Este acesta un act care onorează pe cei cari îi fac tot atât de mult ca şi amintirea celui pe care şi-l reclamă pentru întărirea în credinţă. De fapt, păr. A. Stanca a slujit lui Dumnezeu şi culturii naţionale din Valea Jiului 43 de ani (2 ca învăţător la Petrila şi 41 ca paroh în Petroşeni, dintre care 7 ca adminis­trator protopopesc al tractului Haţeg). Devotamentul lui faţă de casa domnului, statornicia în iubirea de neam, cinstea fără de prihană şi blândeţele lui în viaţa publică i-au atras încă în viaţă cel mai desăvârşit respect din partea cetăţenilor cari l-au cunoscut. Pomenirea lui se săvârşeşte cu laudă, - ca a vestiţilor monahi, cari au dat îndreptare vieţii multora. Şi azi familia şi credincioşii îşi aduc aminte de cel ce le-a vorbit cuvântul lui Dumnezeu, pentru ca privind la săvârşirea vieţii lui să-i urmeze credinţa. Asupra sicriului care cuprinde rămăşiţele pământeşti ale păr. A. Stanca, vor picura lacrimi fierbinţi, vor cădea flori de senină toamnă prelungită şi, - mai ales, - vor roi gânduri de curăţenie în rostul trecător al vieţii acestuia. Un moment va trece prin sufletele noastre fiorul credinţei în muncă şi în cinste, siguranţa în izbânda idealului pentru care ne sacrificăm chiar şi când nu ajungem să-l vedem realizat. Amintirea celui încă viu între noi şi recunoştinţa păstoriţilor săi ne vor îmbărbăta în apostolia legii străbune. Osemintele fostului paroh A. Stanca vor sosi la Petroşeni Sâmbătă, în 10 Noiembrie (…), la ora 8 dimineaţa, cu trenul personal. În gară vor fi: membrii familiei, preoţi, comitetul parohial ortodox, epitropia, credincioşi şi alţi cinstitori ai memoriei lui. Din gară cortegiul va pleca la ora 9 şi va trece prin străzile: Crişan, Mihai Viteazul şi Regele Ferdinand, până la biserica Sf. Nicolae. Aici se va oficia sf. Liturghie şi părăstasul, se vor ţine cuvântările şi apoi coşciugul se va aşeza în criptă. Suntem convinşi că şi cititorii noştri vor lua parte în număr cât se poate de mare la trista ceremonie, iar cei care vor fi împiedicaţi, vor afla, nu peste multă vreme, vredniciile păr. Avram Stanca în monografia Bisericii ortodoxe din Petroşeni, care este în lucrare şi se va tipări în curând. Odihna răposatului să fie îndemn la munca celor vii!”.
 
„Patria” despre Avram Stanca
 
„Patria” a fost organul Partidului Naţional Român. Apărea la Cluj-Napoca din 1919, iar în 1923 îi avea scrişi pe frontispiciul ziarului, ca director politic, pe Ion Agârbiceanu, iar ca „redactor răspunzător”, pe Mihail Em. Procopiu.
Cu două zile înaintea reînhumării osemintelor preotului Stanca, la 8 noiembrie 1923, „Patria” publică articolul „Pomenirea unui luptător. Preotul Avram Stanca din Petroşeni”. Faptul că un cotidian important şi cu influenţă (cel puţin în Ardeal) alocă spaţiu tipografic acestui eveniment, arată respectul de care s-a bucurat preotul Avram Stanca şi peste graniţele Văii Jiului: „Dacă în Ardeal am avut şi avem încă o conştiinţă naţională şi o tenacitate civică ce fac cinste neamului nostru, aceasta se datoreşte numai faptului că am avut întotdeauna conducători luminaţi şi cu dragoste pentru popor. Au fost timpuri când aici, în Ardeal, preoţi şi învăţători făceau un adevărat apostolat pentru cultura românească, întreţinând neatinsă credinţa în izbânda cauzei noastre. Un luptător pentru cultură a fost preotul Avram Stanca din Petroşeni, a cărui amintire o sărbătoreşte zilele acestea poporul din Valea Jiului. Avram Stanca, născut în 1843 în Sebeş, şi-a făcut studiile teologice la Sibiu. Prin anul 1873 mitropolitul Andrei Şaguna l-a trimis în Valea Jiului, unde începuseră exploatările miniere şi poporul începuse să-şi uite de cele sfinte. Nici în Petroşani, nici în jur, nu era şcoală şi biserică pe vremea aceea. Tânărul preot şi-a luat ca ţintă a vieţii luminarea acestor români. Prin munca sa neîncetată s-au ridicat în scurtă vreme biserici în Petroşeni, Vulcan, Lupeni, Aninoasa, Băniţa şi şcoale la Petroşeni, Băniţa şi Dealul Babii. Mai târziu, încercarea stăpânirii de a maghiariza aceste şcoale s-a lovit de neînduplecarea dârză a poporului condus de preotul Stanca. În 1916 a avut suprema fericire să primească armatele române, dar după retragere, nemţii l-au alungat din Petroşeni. În drum spre Sebeş, din cauza amără­ciunilor, şi-a dat sfârşitul. Poporul recunoscător i-a ridicat o criptă lângă biserica zidită de el. Sâmbătă (articolul a apărut cu două zile înainte de ceremonia reînhumării, în ediţia de joi din „Patria” – n.r.), cu deosebită solemnitate va avea loc ceremonia înhumării. Cinstirea memoriei acestui luptător va fi o adevărată sărbătoare românească pentru comunele din Valea Jiului”.
 
Mult aşteptata zi a reînhumării
 
Şi soseşte şi mult anunţata şi aşteptata zi. În „Cortegiul funebral de Sâmbătă 10 Noiembrie”, „Graiul muncitorimei” relatează succint desfăşurarea evenimentului: „Sâmbătă cu trenul de 8 oare au sosit rămăşiţele pământeşti ale reposatului păr. A. Stanca. De la gară s-a format un frumos cortegiu în fruntea cărora erau toţi preoţii din această regiune în frunte cu protopopul de la Haţeg d-nul Popescu şi un număr considerabil de credincioşi. În biserică s-a oficiat serviciul religios şi au vorbit mai mulţi preoţi arătând frumoasa activitate a defunctului atât pe teren religios cultural, cât şi pe teren naţional. După această solemnitate la care a asistat un numeros public şi-o seamă de autorităţi sicriul părintelui Avram Stanca s-a aşezat în cripta din faţa bisericii ortodoxe”.
Un spaţiu mai amplu oferă „Gazeta Jiului”, care publică două materiale jurnalistice, o relatare a evenimentului şi un editorial. Relatarea are un titlu sugestiv, „Recunoştinţă pioasă”, şi este mai bogată în informaţii decât aceea din „Graiul muncitorimei”: „Am anunţat cititorii noştri că în 10 Noiembrie se vor aduce, de către credincioşi şi familie, osemintele păr. A. Stanca, care a păstorit 40 de ani credincioşii ortodocşi din Petroşeni. Bănuiam că serbarea aceasta va fi frumoasă, dar că proporţiile ei vor lua dimen­si­unile pe cari le-am văzut cu ochii, nu visam. Toate au­torităţile: cler, armată, administraţie, apoi cetă­ţenii fără deosebire de confesiune şi naţionalitate, şi-au făcut o datorie din a fi la locul de odihnă vecinică a rămăşiţelor pământeşti ale merituosului preot. Din gară cortegiul a pornit, în sunetele muzicii admirabile a societăţii Petroşani, spre Biserica ortodoxă, unde este şi cripta sfinţită de păr. Mitropolit Bălan. Opt preoţi în odăjdii luminate, având în frunte pe păr. pro­topop al Haţegului Dr. C. Popescu, au făcut sf. Liturghie în Biserică, apoi au slujit parastasul. Cuvântarea de comemorare a fost foarte înduio­şătoare. A mai vorbit, pătrunzător, d. primar P. Iacob, în numele comunei şi al comitetului parohial, apoi păr. M. Pelger (evanghelic), arătând meritele celui adus între ai săi. După ceremonie s-a servit o modestă pomană în locuinţa păr. I. Duma. În şirul celor care au petrecut osemintele păr. Stanca s-a remarcat vigurosul scriitor şi poetul de mare preţ A. Maniu, sosit de la Cluj pentru a asista la o manifestaţie a sufletului ardelenesc”.
Dat fiind importanţa acestui eveniment, „Gazeta Jiului” alocă acestuia editorialul „Puterea sufletului”, semnat de Marin Spătaru: „Cine va urmări cu atenţie şi va adânci rostul întâmplărilor din săptămâna trecută în Valea Jiului, va trebui să cadă pe gânduri. Cum? Se poate ca în timp ce urmează trataturile dintre patroni şi muncitori să se petreacă în regiunea noastră atâtea fapte în alt domeniu decât cel material? Şi, ceea ce pare mai de necrezut, se poate ca la acte de natură curat spirituală să ia parte atâta lume muncitoare, despre care se crede greşit că are numai altfel de preocupări? Minunea s-a întâmplat, totuşi. S-au înfiinţat parohii noi, s-au sfinţit Biserici restaurate, s-au ţinut soboare preo­ţeşti, a fost o adunare generală a unei asociaţii cul­turale cu participare fără precedent de nume­roasă, populaţia noastră, învristată de delegaţii multor comune, s-a înşiruit şi a urmat aducerea acasă a osemintelor unui vechiu preot vrednic, toate acestea prezentând un interes neobicinuit în zilele de azi. De fapt am fost stăpâni de forţa unui spirit, care pluteşte deasupra intereselor trecătoare. Pare că Duhul Domnului s-a purtat peste noi… Nu credem că împrejurarea aceasta a fost trecătoare. Ea este rezultatul unei activităţi stăruitoare şi conştiente, care se urmează în Valea Jiului zi de zi. Aici, unde sectele religioase nu mai au frâu, a fost nevoie să se înceapă şi o lucrare sistematică de sănătoasă clădire sufletească. Peste mocirla mai adâncă decât un iezer de munte a intereselor trecătoare a trebuit a trebuit să se clădească podul privirii spre cele înalte, spre cer. După o sarcină grea, încovoietoare, sufletul s-a destins. A lepădat tot ce-l încătuşa şi, cu ochii aţintiţi în viitor, a prăznuit amintirea realizărilor sale. Căci frumoasa serbare de-acum o săptămână, atât de bogat cercetată, aceasta înseamnă. Nu s-a trans­portat numai un simplu coşciug, în care se aflau oasele părintelui Avram Stanca, ci s-a dat criptei îndemnătorul exemplu al unei vieţi de cinste şi de muncă. A fost serbată pomenirea unui om de ispravă. El nu a făcut ceea ce se cheamă acum fapte mari. A străjuit doar lângă Biserica şi Şcoala lui românească, timp de 40 de ani şi mai bine, şi s-a făcut tuturor toate. A crescut generaţii, s-a fărâmiţat în mii de suflete şi a ajuns, după moartea prea timpurie, să fie pomenit de cei fără de ştiinţă multă de carte în rugăciunile lor. O viaţă simplă de om al datoriei, asemenea aceleia unui soldat neadormit care păzeşte como­rile unei fortăreţe. Şi ce comori a păstrat Avram Stanca! Ceea ce pare azi fără preţ, fiindcă suntem la noi acasă, credinţa şi legea strămoşească au fost apărate de el cu primitivele arme ale căldurii inimii şi ale bunului simţ. Moştenirea din bătrâni a sporit-o, iar neamului românesc i-a făcut cinste. Memoria lui îngenunchiază pe toţi cei care nu simţeau şi nu lucrau în căile creştine şi naţionale, sau îi îndreptează. Hotărât, am avut o săptămână Stanca. În curgerea ei a planat asupra noastră spiritul vieţii lui: al înţelegerii şi al muncii fără preget. Iar când masele largi ale populaţiunii noastre au manifestat aşa de larg pentru ideile practicate de el, cine s-ar mai putea îndoi de puterea şi biruinţa sufletului asupra materiei, în chiar ţinutul nostru? Am avut un moment de înălţare care ne onorează, şi care va fi urmat de altele. Sus să avem inimile?”.
 
1943. O sută de ani de la naştere  
 
Comunitatea petroşeneană nu-l uită pe preotul Avram Stanca, marcând cum se cuvine un secol de la venirea pe lume a vrednicului de pomenire preotul al parohiei Petroşani. Cum la 24 decembrie 1943 se împliniseră o sută de ani de la naşterea lui Avram Stanca, preotul Traian Moşic, activ colaborator al publicaţiei petroşenene „Avântul”, publică în primul număr al acesteia din 1944 un emoţionant remember-relatare despre „Prăznuirea unui centenar la Petroşani”:
„Împlinindu-se la 24 Dec. 1943 o sută de ani de la naşterea aceluia care a fost primul preot paroh al parohiei Petroşani şi tot la 24 Dec. 27 ani de la adormirea lui, păr. prot. onorific Avram Stanca, credincioşii ortodocşi din Petroşani l-au comemorat cu toată cuviinţa.
Prăznuirea a avut loc la biserica ortodoxă din Petroşani, în ziua de 26 decembrie. Cu acest prilej s-a slujit un parastas pentru sufletul fericitului adormit de către păr. prot. Ion Duma, păr. Gheorghe Rain din Bouţari – Hunedoara, păr. Traian Moşic – Petroşani, păr. Ion Negrilă din Buzău şi diaconul prof. Dancu din Petroşani. În faţa unei foarte numeroase şi selecte asistenţe şi a familiei, păr. diacon Nicolae Mladin, profesor la Academia Teologică din Sibiu (viitor Mitropolit al Ardealului, fiu de miner, care şi-a făcut studiile liceale la Petroşani – n.r.), a ţinut o înaripată şi emoţionantă cuvântare, în care a arătat meritele aceluia care a fost părintele orto­do­xiei din Valea Jiului.  Părintele diacon Mladin, cu ver­va-i arhicunoscută, începe să captiveze de la început, spunând: A vorbi despre viaţa şi lupta părintelui Avram Stanca este tot una cu a prezenta rezumativ zbuciumul de biruinţă a vieţii autentic româneşti pe aceste meleaguri, nu numai la Petroşani, ci pe toată Valea Jiului. A vorbi despre preotul Avram Stanca este a zugrăvi pe pânza vremii sale chipul de lumină al vechiului Părinte dreptcredincios, fără prihană al Bisericii străbune, Păstorul cel bun care sufletul şi-l pune pentru popor. De aceea mărturisesc dintru început că puţinele şi meşteşugitele mele cuvinte nu pot fi decât o schiţă îngheţată a vieţii, care a fost flacără şi jar, un ecou îndepărtat şi palid al unui suflet care a fost şuvoi de faptă şi credinţă. Ce ar putea adăuga cuvintele la roada unei vieţi întregi, care glăsuieşte şi azi cu atâta evidenţă? Tot ceea ce este realizare ortodoxă în Valea Jiului poartă pecetea strădaniei lui, - mărturisire a vredniciei lui. Cuvin­tele n-au altă pretenţie decât să tălmăcească graiul faptelor. Nu cuvântul, ci faptele sunt cele ce împle­tesc o neveştejită cunună de laudă pe fruntea omului. Şi părintele Avram Stanca a fost un astfel de om. Şi oratorul schiţează în cuvinte înălţătoare viaţa păr. A. Stanca. Descendent dintr-o veche familie preo­ţească din Sebeş-Alba, ucenic al marelui Arhiereu Andrei Şaguna, colaborator al lui Avram Iancu, naţionalist prin simţire, preot prin chemare şi dascăl prin vocaţie, venind în Valea Jiului în anul 1875, preotul A. Stanca a dat viaţă bisericii, şcoalei româneşti şi însuşi românismului din aceste părţi. Strădaniile păr. A. Stanca în Valea Jiului coincid cu cea mai acerbă luptă anti-ortodoxă şi anti-românească din acele vremi pe Jiuri. Dar pe lângă munca grea de preot şi învăţător român, întâmpinată de atâtea greutăţi – de neînchipuit azi -, păr. Stanca a condus ani îndelungaţi protopopiatele Haţegului şi Hunedoarei, ambele cu mai multe zeci de parohii. Adevăratul precursor al acestor viitoare protopopiate mari, împreună cu al Jiului de astăzi, a fost păr. A. Stanca. Despre vrednicia lui vorbesc faptele şi starea înfloritoare de azi a tuturor bisericilor şi parohiilor zidite, renovate şi organizate de el. Conştiinţa ortodoxă şi românească a ţăranilor şi muncitorilor români asupriţi în ţara lor din partea tuturor străinilor venetici din Valea Jiului a fost trezită la viaţă de preotul A. Stanca. Prin străduinţele şi ajutorul moral şi material larg acordat de păr. Stanca s-au ridicat apoi atâţia români vrednici: preoţi şi dascăli din poporul păstorit de el.
Secretul succesului preotului Stanca a fost viaţa lui necontenită în legătură cu Dumnezeu prin post şi rugăciune ca a unui sfânt. Bunătatea şi răbdarea supraomenească i-au fost virtuţi care l-au ajutat în lupta grea şi l-au încununat cu laurii biruinţei. Moare la 24 Decembrie 1916 la Sebeş-Alba. Iar trupul său odihneşte azi la umbra bisericii din Petroşani, zidită de el.
La acest pios praznic al ortodoxiei jiene a luat parte întreaga familie din Petroşani şi jur a răpo­satului, precum soţia, venerata preoteasă Ioana şi fiii săi: păr. protopop Stavrofor dr. Sebastian Stanca – Sibiu, dr. Dominic Stanca – Orăştie şi prof. universitar dr. Constantin Stanca – Bucureşti etc.”.
 
1944. Moartea preotesei Ioana Stanca
 
28 de ani a trăit preoteasa Ioana fără soţul său Avram. În vara anului 1944, la 29 iunie, „Avântul” anunţă trecerea la cele veşnice a preotesei Ioana Stanca: „+ Ioana pr. A. Stanca, văduva primului preot ortodox al oraşului Petroşani, Avram Stanca, a încetat din viaţă la 16 iunie a.c., în vârstă de 88 ani. Slujba prohodului a fost oficiată de 7 preoţi, în biserică, unde se afla depus pe catafalc corpul neînsufleţit al defunctei. Cu această ocaziune, păr. Teofil Ioanoviciu a ţinut o impresionantă cuvântare, arătând activi­tatea şi trecutul plin de fapte bune şi româneşti al decedatei. Regretată sincer de întreagă Valea Jiului, preoteasa Ioana Stanca, care s-a bucurat de o sănă­tate deplină până acum 3 săptămâni, era prezidentă de onoare a Reuniunii femeilor ortodoxe române din localitate, înfiinţată de ea acum 40 de ani, şi era decorată cu Meritul Cultural. În viaţă a desfăşurat o lăudabilă activitate pe tărâm social şi naţional-bisericesc împreună cu soţul său, decedat acum 28 de ani, fiind o soţie şi o mamă model”. Dintr-o altă ştire mai aflăm că preoteasa Ioana a fost îngropată lângă soţul ei: „Preoteasa Ioana Stanca era mama pr. dr. Sebastian Stanca, a distinşilor doctori cu mare renume în toată ţara: Constantin Stanca şi Dominic Stanca şi a d-nelor Elisabeta Raţiu şi Elena Duma, soţia păr. prot. Ion Duma. Înmormântarea a avut loc Duminică 18 iunie a.c., ora 16, în cripta de lângă biserica ortodoxă, alături de soţul său. Transmitem familiei îndurerate condoleanţele noastre!”.
 


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 9 ori 7  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Pe aceeasi tema
Clipe de groază şi de admiraţie
 
În acest ultim episod al unuia[..]
12.02.2015, 20:38   |    0 comentarii
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!

* * *
Locuri de muncă


* * *
Publicitate


* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter