Turismul: alternativa despre care se vorbeşte de mult timp, mai cu seamă după 1997, când restructurarea industriei miniere a lăsat răni adânci în Valea Jiului. Există unii care doar vorbesc, dar şi între­prinzători şi autorităţi locale care au trecut de la vorbe la fapte, aşa după cum veţi vedea. În strategiile de dezvoltare  socio-economică a localităţilor Lupeni şi Petro­şani, elaborate pentru perioada 2007-2013, dezvolta­rea turismului este una dintre pricipalele direcţii strategice de dezvoltare. Fără a folosi vorbe mari, dar viitorul localităţilor şi, implicit, al locuitorilor Văii Jiului depinde de dezvoltarea turismului. Este de înţeles de ce trebuie să  se acorde o atenţie  atât de mare acestui subiect. 

Aflată în curs de implementare, “Campania de eco­logizare a zonelor montane Straja-Lupeni şi Parâng Petroşani”, finanţată din fonduri Phare, cu aportul celor două primării - Lupeni şi Petroşani - este dovada că autorităţile locale încearcă să pună bazele unei dezvoltări durabile a localităţilor Văii Jiului. Dar, oricât de mult s-ar implica ele în această direcţie, nu pot avea succes fără sprijinul cetăţenilor celor două municipii.

 

Parângul este, pentru unii,

un munte de nepãsare ?

Pentru că în Parâng nu există un sistem organizat de colectare şi transport a deşeurilor, fiecare se descurcă cum poate... Proprietarii de cabane din zona montană Parâng transportă, sau ar trebui să o facă, cu mijloace proprii, auto sau  pe cablu, deşeurile menajere, până  la containerele amplasate jos, la baza muntelui,  la  staţia de pornire a telescaunului, sau chiar până la pubelele din oraş.

Se mai întâmplă, nu de puţine ori, să existe cazuri în care ei îşi depozitează, pentru o perioadă de timp nedefinită, gunoiul în spatele cabanei. Ca urmare, va­lu­ri de mizerii de desprind şi curg, în josul muntelui, poluând întreaga zonă.

Materialele de construcţie se depozitează, cu lunile, pe pajiştea alpină din faţa cabanei, uneori la zeci de metri  distanţă. În fapt, impresia turistului este aceea că muntele este abandonat şi se află cu totul la discreţia  “întreprinzătorilor”. Jandarmii care funcţionează în postul din Parâng sunt simpli spectatori ai dezastrului ecologic. Ei invocã lipsa cadrului legal, care nu le permite să aplice sancţiuni.  Dumitru Bârlida, şeful Salvamont, aşteaptă, şi el, ca  noul consiliu local să pună piciorul în prag. Domnia sa crede că  o hotărâre de consiliu local, care să legifereze sancţiuni drastice pentru aceia care sunt certaţi cu bunul simţ şi poluează mediul înconjurător, ar fi de natură de îmbunătăţească nivelul de protecţie a mediului în Parâng.