19.01.2014,  21:31:40 | 0 comentarii | 892 vizualizari
Şi secţia maghiară a Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” / L-a omagiat pe poetul nepereche
de Ziarul Vaii Jiului
La 15 ianuarie 2014 s-au împlinit 164 de ani de la naşterea poetului nostru naţional, Mihai Eminescu. Înclin să cred, după citirea biografiei lui Eminescu, scrisă de George Călinescu, că data reală a naşterii sale este la 20 decembrie 1849, la Ipoteşti, dar părerile sunt împărţite, mărturiile familiei, ale lui Eminescu însuşi, notele familiei, precum şi documentele oficiale găsite în acest sens oferind informaţii diferite.
 
S-au spus multe şi se vor mai spune despre acest mare poet. Inevitabil, trecerea fiecărui mare poet printr-o cultură naţională lasă urmele ei adânci. Nu ştim, să ne oprim mai întâi asupra vieţii sale, sau a operei pe care a lăsat-o urmaşilor?... Viaţa lui Mihai Eminescu e plină de umbre şi lumini, cunoaşte momente de fericire, precum şi momente de adâncă tristeţe, suferinţă şi zădărnicie. E viaţa unui geniu pustiu, cum singur se autodefineşte, dar şi a unui tânăr fericit să se împărtăşească din bucuriile vieţii, din momente de visare, melancolie şi caldă regăsire alături de prietenii săi. Cu siguranţă, Eminescu a fost un tânăr rebel, o adevărată şi copleşitoare forţă a naturii, un om plin de energie vitală. 
Doar astfel putea să apară acel şuvoi de cuvinte vii, purtătoare de mister, cuvinte noi, arhaice, de o mare frumuseţe, acea gramatică a limbii surprinzătoare, acea varietate de imagini poetice şi figuri de stil, acele cuvinte noi, pline însă de un parfum vetust. Doar astfel, din forţa temperamentului său vulcanic, puteau să apară atâtea poeme lungi, de vastă inspiraţie, precum „Rugăciunea unui dac”, „Povestea Dochiei şi ursitorile”, „Muşatin şi codrul”, „Povestea magului călător în stele”,  „Fata în grădina de aur”, „Scrisorile”, „Luceafărul”, „Călin” (file din poveste), 
„Miradoniz”, „Memento mori”, „Călin Nebunul”, „Făt-Frumos din tei”. Eminescu este un neîntrecut inventator în domeniul limbii, foloseşte multe forme verbale inverse, două-trei cuvinte, scrise cu cratimă, neobişnuite, răspunzând cerinţelor de compoziţie poetică, de prozodie, variante morfologice, plurale neobişnuite, cuvinte vechi sau inventate, atât din tezaurul limbii străvechi, cât şi de origine latină, licenţe poetice, depăşire şi transgresare a graniţelor de orice fel. 
Eminescu a fost un spirit vast, de o mare amplitudine şi adâncime. El şi-a dorit să se ridice la o expresie profundă şi complexă a sentimentelor şi ideilor sale, a năzuit să se ridice la nivelul unei conştiinţe poetice universale. Farmecul versurilor sale trebuie căutat atât în formă, cât şi în conţinut, în mod surprinzător nefiind de găsit în niciuna din acestea, fiind mai degrabă o categorie metafizică. Poate Constantin Noica a fost filosoful care l-a înţeles şi l-a apreciat cel mai mult pe Eminescu. Într-un simplu vers, „Afară-i toamnă, frunza-mprăştiată”, el găseşte comori de adâncime, de semnificaţie, de expresivitate, de suflet românesc. 
Chiar în 15 ianuarie, elevii noştri de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, secţia maghiară, au pregătit un moment special, o recitare a câtorva dintre cele mai îndrăgite poezii eminesciene, precum „Lacul”, „Sara pe deal”, „Somnoroase păsărele”, „De ce nu-mi vii?”, „Şi dacă…”, „La steaua”, „Mai am un singur dor”, în limbile română şi maghiară, trei poezii închinate poetului, „Eminescu”, „Ave Maria”, „Iarna”, date biografice, date despre opera sa, însoţite de imagini şi muzică, care ne poartă pe tărâmurile nostalgiei, ale naturii şi iubirii, ale folclorului, aducând în prim-plan teme fundamentale ale creaţiei sale poeti­ce. La momentul omagial au participat doamna director Eva Acs, care a avut cuvântul de deschidere (şi care a intonat în timpul programului, împreună cu elevii clasei a II-a M, cântecul „Somnoroase păsărele”), profesoara de limba maghiară, Erszebeth Pop, care s-a ocupat de selectarea poeziilor şi recitarea lor în limba maghiară, subsemnata, profesoară de limba română, Natalia Gălăţan, elevii claselor II-VIII, profesori. 
Poeziile au fost recitate atât în română, cât şi în maghiară, şi au fost memorate de elevi. Pe această cale adresăm mulţumiri doamnei director, tuturor celor implicaţi în realizarea acestui moment omagial. 
Profesor Natalia GĂLĂŢAN 


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 3 ori 7  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Pe aceeasi tema
În prima jumătate a secolului al XIX-lea trec Carpaţii o serie de intelectuali transilvăneni: Simion Bărnuţiu, Aug. Tre[..]
19.05.2015, 22:44   |    0 comentarii
La Petroşani, cei 165 de ani de la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu au fost marcaţi în Sala de Marmură a prim[..]
15.01.2015, 21:34   |    1 comentarii
De curând s-au încheiat etapele judeţene ale olimpiadelor şi concursurilor şcolare. La bilanţ, elevii şi profesor[..]
01.04.2014, 21:23   |    0 comentarii
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *

* * *










* * *

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter