27.01.2014,  19:49:53 | 1 comentariu | 928 vizualizari
A ieşit din tipar un remarcabil volum de Ion Hirghiduş, colaborator al ZVJ / Antropologie politică
de Ziarul Vaii Jiului

Cercetările de antropologie politică reprezintă azi o necesitate tot mai mare, deoarece analiza domeniului politicului ar fi altfel incompletă. Scrierea acestei cărţi a fost determinată în primul rând de o necesitate academică şi în al doilea rând de lecturile în care de-a lungul timpului am întâlnit mereu problema politicului.

Atitudinile faţă de ceea ce reprezintă viaţa politică pot fi de acceptare sau de respingere, dar, indiferent că-l acceptăm sau nu, politicul domină societatea umană de multe mii de ani. De la apariţia lui, odată cu trecerea la formele de organizare statală, societatea umană nu s-a mai putut întoarce la o formă de organizare ne-politică.
Am organizat această carte pe zece capitole în care elementele de antropologie politică sunt ţesute cu cele care provin din domeniul antropologiei sociale şi culturale, din domeniul filosofiei şi filosofiei politice, din domeniul filosofiei culturii, din domeniul sociologiei şi sociologiei politice, din domeniul istoriei. Este clar că antropologia politică nu poate exista fără o conlucrare cu toate ştiinţe socio-umanului şi chiar cu ştiinţele naturii. Înţelegerea fenomenului politic în spirit antropologic presupune un efort holistic prin care societatea trebuie văzută ca un tot, dar ca un tot în contextul ei natural, în care Natura, Cultura şi Societatea formează un întreg. Ruperea politicului de acest tot nu este posibilă, iar atunci când se încearcă aşa ceva se ajunge la un eşec sigur.
Primul capitol, Noţiuni introductive cu privire la obiectul şi dezvoltarea antropologiei, are scopul de a lămuri, în primul rând pentru studenţi, elementele de bază pentru cunoaşterea domeniului de cercetare al antropologiei sociale şi culturale a cărei ramură este şi antropologia politică.
Al doilea capitol, Orientări şi curente în antropologie, abordează câteva aspecte cu privire la orientările cercetărilor din domeniul antropologiei din secolul al XIX-lea încoace. Este, de fapt, o privire asupra schimbărilor care s-au produs în evoluţia antropologiei ca disciplină ştiinţifică, de la apariţia ei ca ştiinţă destinată să-l cerceteze pe Celălalt, pe „primitiv”. Curentele care au dominat antropologia socială şi culturală au influenţat aproape în aceeaşi măsură şi dezvoltarea antropologiei politice chiar dacă acest lucru s-a petrecut mult mai târziu.
Al treilea capitol, Aspecte istorice cu privire la constituirea antropologiei politice: premisa platoniciană şi ideile modernităţii, are rolul de a analiza premisele teoretice ale antropologiei politice. Chiar dacă antropologia politică s-a constituit ca ştiinţă de abia în jurul anilor 1940, la apariţia acesteia au contribuit toate ideile politice care s-au vehiculat în sistemele de gândire din Antichitate, Evul mediu şi Modernitate. Platon are un rol important în acest sens prin ideile privind organizarea statului ideal din Republica. Aristotel fost preocupat, la rândul lui, de o cunoaştere temeinică a politicului. Mult mai târziu, Machiavelli, Montesquieu, Hobbes, Locke, Rousseau ş.a. au contribuit la formarea unei gândiri moderne cu privire la fenomenologia politicului, la actele de guvernare care nu mai seamănă în societatea modernă cu cele din Antichitate sau Evul mediu.
Al patrulea capitol, Omul ca zoon politikon, reprezintă problema „animalului politic” pe fundamentele teoretice puse de Aristotel şi Platon, în ideea că aceste fundamente sunt perene şi ne putem raporta mereu la ele.
Al cincilea capitol, Originea statului şi dimensiunile antropologice ale acestuia, abordează o temă esenţială pentru antropologia politică. Constituirea statului l-a pus pe om într-o situaţie clară de subordonare faţă de interesele comunităţii. Mai mult, între individ şi stat s-au creat tensiuni care nu pot fi rezolvate decât prin respectarea unor înţelegeri tacite şi a unor înţelegeri prevăzute în normele legale.
Al şaselea capitol, Tipologiile puterii, are scopul de a lămuri ce este putere în general şi ce este puterea politică în special. Lupta pentru puterea este lupta pentru dominaţie, dar trebuie văzut care sunt rădăcinile acestei dorinţe a indivizilor, grupurilor umane de a-i domina pe ceilalţi. Un răspuns plauzibil este posibil în acest capitol.
Al şaptelea capitol, Naţiune şi naţionalism, prezintă o temă sensibilă a antropologiei politice. Naţiunile trec azi printr-o criză istorică, ceea ce face să se vorbească de dispariţia lor în viitor. Naţiunile au un rol fundamental în afirmarea identităţii naţionale, dar când această identitate intră în conflict cu alte identităţi naţionale se produc conflicte precum cele trăite în cadrul istoriei. Naţionalismul a evoluat de la formele lui pozitive la cele negative, ceea ce face să se accentueze unele conflictele internaţionale. Soluţia cea mai bună este cea propusă de gândirea postmodernă: ieşirea din propria identitate spre celălalt, prin acceptarea celuilalt.
Al optulea capitol, Religia şi politică, tratează problema complexă a dorinţei Instituţiei Bisericii de a domina, de a deţine putere dincolo de atribuţiile ei transcendentale.
Al nouălea capitol, Violenţa şi non-violenţa - două dimensiuni antropologice, abordează fenomenul violenţei şi agresivităţii, de la formele elementare la violenţa politică şi terorismul politic.
Al zecelea capitol, Românismul şi românitatea - elemente pentru o antropologie politică, propune un sens bun al românismului şi românităţii. O analiză a felului de a percepe propria identitate şi acceptarea alterităţii, în sensul de a-l accepta pe celălalt, vrea să evidenţieze că românii au reprezentat şi reprezintă un popor tolerant. Românismul, pe axa lui autentică, de la Revoluţia din 1848 şi până în prezent, poate fi un exemplu de non-violenţă. Am abordat chiar problema sensibilă a românismului la Mircea Eliade pentru a arăta că negativul care-i este atribuit este fals. O antropologie construită pe fundamentele românismului autentic este o abordare non-violentă. Explicaţia stă tocmai în toleranţa poporului român, cu unele excepţii care au fost determinate de istorie, pentru ceilalţi. Identitatea românească nu intră în conflicte majore cu alte identităţi, fapt dovedit de comportamentul european al românilor.
Ion HIRGHIDUŞ



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (1 )

#1 mariana16.06.2014,  13:57:43
putem gasi cartea in in format electronic pe internet?


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 6 ori 6  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Pe aceeasi tema
Cartea în sine are o valoa­re documentaristi­că de excepţie. A trebuit să parcurg doar câteva pagini, ca s[..]
23.11.2014, 20:53   |    2 comentarii
►Lansarea - la Librăria „Diverta” din magazinul Jiul Shopping
La invitaţia Fu[..]
19.11.2014, 20:00   |    0 comentarii
Joi, 27 februarie, Sala de Marmură a Primăriei Petroşani a fost gazda volumului de versuri „Ce bine e în altă lume” de G[..]
05.03.2014, 22:57   |    0 comentarii
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *

* * *










* * *

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter