04.12.2008,  19:02:06 | 0 comentarii | 454 vizualizari
Valentin Taşcu a plecat sã ne judece arta de sus
de Ziarul Vaii Jiului

Inima scriitorului Valentin Taşcu a cedat. În dimineaţa zilei de 27 noiembrie la Târgu Jiu. Au rãmas îndureraţi familia, cu o fetiţã micuţã, studenţi de la Universitatea “Constantin Brâncuşi” din Tg. Jiu, unde era decan, şi marea familie a scriitorilor din orice domeniu şi zonã, fiindcã Valentin Taşcu s-a manifestat în toate domeniile artei cuvântului şi a întreţinut relaţii de frãţietate cu o mare parte a acestora, dar şi cea a oamenilor de teatru - el fiind un critic imparţial şi cu mare dragoste pentru actori.
Valentin Taşcu s-a desfãşurat în domeniul culturii române cu o forţã demnã de o instituţie şi nu ne ferim sã spunem cã, dupã ’89, a fost o adevãratã instituţie. De aceea, pierderea sa înseamnã încetarea unor largi desfãşurãri de forţe culturale şi un gol imens în cultura românã.
Valentin Taşcu şi-a împletit viaţa şi creaţia criticã de teatru aproape patru decenii cu viaţa şi manifestãrile teatrale ale tuturor teatrelor din ţarã; mai apropiat fiind de cele din Transilvania. În ultimul deceniu, îndeosebi dupã mutarea sa de la Cluj-Napoca la Tg. Jiu, s-a apropiat foarte mult de cele trei teatre situate pe Jiu: Teatrul Dramatic “Ion D. Sîrbu” Petroşani, Teatrul “Elvira Godeanu” de la Tg. Jiu şi Teatrul Naţional “Marin Sorescu” Craiova. Avea în lucru o carte, Teatrul “de din Vale”, despre spectacolele Teatrului din Petroşani.
Ultima datã a participat la manifestãrile sãrbãtoririi a 60 de ani ai Teatrului din Valea Jiului (la o sãptãmânã dupã acestea ne-am întâlnit cu el în Petroşani, era împreunã cu regizorul de teatru Nicu Ursu şi actorul-poet George Drãghescu de la Teatrul “Elvira Godeanu”. Ca niciodatã, am depãnat timp de douã ore amintiri din anii tinereţii noastre culturale, poate şi unde ceilalţi doi convivi erau unul prea tânãr şi altul venit de peste Prut. Sau cine ştie!?… În locul acelei discuţii dãm mai jos interviul anterior pe care i l-am publicat în cartea Camera cu pereţi de oglinzi, 2006.)
Acum, oamenii din Teatrul Dramatic “Ion D. Sîrbu” din Petroşani şi colectivul sãu de conducere sunt profund marcaţi de trecerea în luminã a criticului şi scriitorului Valentin Taşcu, fiindcã au pierdut un prieten şi un susţinãtor adevãrat.
Cãrţile sale îi vor fi pãstrate la loc de cinste.
Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!
Dumitru Velea

VALENTIN TAŞCU

 „BÃI, VOI AICI V-AÞI NÃSCUT,
DAR AICI EU N-AM MURIT!” (3)
Valuri de tineri intrã în armurile scriitorilor de peste ocean. Joacã o parodie pe scenã sau sunt propria lor parodie? Cum ţi se par scriitorii români din State? Sau din altã parte?
- Toţi o apã şi-un pãmânt. Sigur cã într-o mãsurã îl invidiez pe fostul meu prieten Petru Popescu. Dar când mã gândesc cã, pe pariu, dacã i-aş întreba pe studenţii mei (de la Litere!!) cine e, nici unul mãcar nu mi-ar putea rãspunde, mã liniştesc. În aceastã relaţie, nu spaţiul, ci timpul hotãrãşte.
Ai scris de foarte multe ori despre Teatrul Dramatic “Ion D. Sîrbu” din Petroşani, l-ai şi sprijinit în diverse confruntãri. Vorbeşte-mi despre marii actori, regizori, care au trecut pe aici, despre premierele absolute, precum Pluta Meduzei de Marin Sorescu, despre ce înseamnã o strategie repertorialã…
- Da, am vãzut ceva spectacole în Teatrul din Valea Plângerii, pe care le voi şi aduna într-o viitoare carte denumitã de mine Teatrul “de din Vale” (cronici la cele trei teatre de pe Jiu: Petroşani, Târgu-Jiu, Craiova). Actori, regizori? Mi-e greu acum sã-mi amintesc, aşa cã aştept şi eu cartea. Sigur, am vãzut şi Pluta Meduzei, dar nu la Petroşani, ci într-un Festival din cele unde mergeam alãturi de Valentin Silvestru, modelul meu incontestabil în materie de criticã de teatru..
Care este soarta scriitorului român azi, mai ales a criticului literar (şi de teatru)? Ai o editurã, cum merge?
- Telegrafic: “staţionar, ca la Drencova”, cum spunea Eugen Barbu, acest mare scriitor, demn de spânzurat ca om, dar de neocolit, cum vor unii, ca autor (am avut de suferit pentru vorba asta, dar nu-i nimic, continui). Editura? “Clusium”, cea dintâi din ţarã şi singura înfiinţatã chiar în 1989, pe 26 decembrie, cum sã meargã, bine cã n-a murit, deşi trage…, cam ca toatã cultura actualã, despãrţitã de public. Iar la teatru, rar vãd sãli pline. Toţi ceilalţi sunt pe stadioane, în baruri, discoteci şi oriunde altundeva, cum goale sunt şi bi­bliotecile sau librãriile, galeriile de artã. Sigur cã sunt şi unele aglomerãri, dar numai când e vorba de ceva colateral: un poet-deputat, un pictor-ambasador şi altele. Iar cea mai mare înghesuialã artisticã e acolo unde ar trebui sã nu fie nimeni: la manele, la kitschuri şi altele.
O întâmplare care poate a devenit simbolicã pentru tine şi operã. A devenit prin curgerea lucrurilor, sau prin ştergerea curgerii acestor lucruri? O concluzie a anilor scurşi?
- Zãu cã n-am, în afarã de moartea de care am pomenit. Am dus o viaţã plicticoasã: nu tu rãzboi, nu tu vreo molimã ca lumea, am fost scutit şi de cutremur (la Cluj) şi de inundaţii, nimic. O concluzie a anilor scurşi? Cã s-au scurs…
Revelaţiile de dincolo s-au fãcut prin Cuvânt şi Carte, cu litere gravate în piatrã sau înscrise în suluri cu peceţi. Numeşte o carte cu care te-ai duce dincolo.
- Cred cã n-aş lua nici o carte. Dacã voi ajunge cu sufletul prin cine ştie ce constelaţii, la mii de ani luminã, pe cine sã mai intereseze acolo  Dostoievski, Eminescu sau Omar Kayam?
Socrate a spus: „Sã nu uitaţi sã daţi cocoşul lui Asklepios!”. Te-ai gândit ce frazã ai spune lumii la plecare şi ce frazã lui Dumnezeu? V.G. Paleolog, la trecerea pragului, îşi dorea sã fie lucid ca sã poatã face o zgârieturã cât de micã pe inconştient.
- Culmea e cã, într-o carte de-a mea ironicã, Elogii, am considerat aceste vorbe de final ori falsuri, ori interpretãri voit exagerate de cei de faţã. Nu cred cã ai a te preocupa de ce laşi în urmã în faţa acelui drum necunoscut: Blaga zicea foarte bine: „Nu mã tem de moarte, ci de veşnicia ei”, dar asta n-a spus la final, ci pe când era foarte lucid.
Oamenilor din Valea Jiului, şi nu numai, ce le poţi spune în încheiere?
- N-am fost minier, dar am iubit vorba lor de adio/la revedere şi o folosesc des: Noroc bun!

Valentin TAŞCU s-a nãscut la 23 ianuarie 1944, în Petroşani, jud. Hunedoara. (Completãm: înceteazã din viaţã în 27 nov. 2008)
Studii şcolare: Dealul Ştefãniţei (Maramureş), Cluj, Constanţa, Cluj, Alba Iulia (1950–1961); universitare: Facultatea de Filologie a Universitãţii “Babeş-Bolyai” din Cluj (1961–1966); doctorat: Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, titlul de doctor în filologie, “magna cum laude”, în 2000, cu teza: Ritm şi valoare în poezia popularã româneascã.
Locul de muncã: Institutul de lingvisticã şi istorie literarã “Sextil Puşcariu” al Academiei României, Cluj-Napoca (1967 – continuã; între 1976 şi 1990 în cadrul Facultãţii de Filologie a Universitãţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca), cercetãtor ştiinţific principal II; director general al Casei de Editurã ATLAS-CLUSIUM din Cluj-Napoca (1989 – continuã); lector univ. la Universitatea “Constantin Brâncuşi” din Tg. Jiu (2001–2002); director al publicaţiei ştiinţifice Antemeridian & Postmeridian a Universitãţii “Constantin Brâncuşi” din Tg. Jiu; conf. univ. la Universitatea “Constantin Brâncuşi” (2004); şeful catedrei de limbã şi literaturã de la Facultatea de Litere şi ştiinţe sociale (2005).
Alte titluri, funcţii: Membru al Uniunii Scriitorilor (din 1980), al UNITER (din 1974, fostã ATM)) şi UAP (din 2002); preşedinte al PD din Cluj-Napoca (1993-1996), vicepreşedinte al SPER (1993–2000), membru al consiliului de conducere al filialei Cluj a USR (1992–2000); membru (cu Ed. “CLUSIUM”) al Fundaţiei Internaţionale “Balkanika”, Sofia (1998–2003); preşedinte al Filialei Gorj a UAP din România (2005-2006); decorat cu Ordinul ”Meritul Cultural”, categoria A, în grad de Cavaler (2004); Cancelar ştiinţific al Facultãţii de Litere şi Ştiinţe Sociale a Universitãţii “Constantin Brâncuşi” din Tg. Jiu (2006).
Va urma



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 2 ori 8  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Pe aceeasi tema

„BÃI, VOI AICI V-ATI NÃSCUT, DAR AICI EU N-AM MURIT!” (4)
Alte titluri, funcţii: Membru al[..]

05.12.2008, 19:36   |    0 comentarii

Inima scriitorului Valentin Taşcu a cedat. În dimineaţa zilei de 27 noiembrie la Târgu Jiu. Au rãmas îndureraţi fami[..]

03.12.2008, 16:53   |    0 comentarii

Inima scriitorului Valentin Taşcu a cedat. În dimineaţa zilei de 27 noiembrie la Târgu Jiu. Au rãmas îndureraţi fami[..]

02.12.2008, 15:44   |    0 comentarii

* * *
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter