27.02.2014,  19:56:17 | 0 comentarii | 633 vizualizari
O incursiune în universul casnic momârlănesc pornind de la / „Salcia lui Hipi” - copacul secular din satul Jieţ
de Dumitru VELEA

Iată că şi în estul Văii Jiului, în satul Jieţ, putem vorbi de un copac secular, „multisecular, datând de pe la 1800 şi ceva”, după cum afirmă pr. Dimitrie Jura. Din păcate, nu face lalele ca cel din vestul Văii Jiului, dar, cine ştie, făcând parte din familia răchitei, poate va face… micşunele.

Lăsând gluma la o parte, copacul respectiv merită o atenţie specială. Concret, este vorba de o salcie (salcă, aşa cum îi spun localnicii din sat). Despre aceasta am vorbit, cred pentru prima dată în anul 2011, în cartea „Satul meu de altădată”, apărută la Editura „Măiastra” Tg. Jiu, când am prezentat şi o fotografie.
Cum istoricul acestei sălcii este legat de istorie, tradiţiile şi ocupaţiile locuitorilor din zonă, merită o detaliere. În satul de altădată, străbunii noştri foloseau pentru spălatul rufelor, şi în special a celor cu un grad mai ridicat de murdărie, o tehnică adecvată vremurilor. Seara, aceste rufe erau „băgate la moi” în troaca din lemn, în care se punea leşie de la prepararea săpunului de casă. Era, dacă vreţi, operaţiunea de prespălare a maşinilor de spălat automatice din zilele noastre. A doua zi rufele erau săpunite, frecate în mâini sau cu chefea (perie de rădăcini), cele mai aspre şi mai groase, cioarecii de exemplu. După limpezire şi o stoarcere sumară erau introduse în pârlău. Acesta a fost strămoşul maşinii de spălat, utilizat de către jienii-momârlani.
Pentru confecţionarea pârlăului se căuta o salcă (salcie) ori un trunchi de fag găunos, apoi se scobea, lăsându-se intacte doar marginile. Trunchiul necesar confecţionării pârlăului avea o lungime (înălţime) de 1-1,5 m. Era retezat drept la cele două capete. La partea inferioară se bătea în cuie un fund de scândură, în aşa fel încât apa ce se punea în el să nu curgă. În golul din interior se aşezau în straturi rufele scoase de la muiat din troacă. Peste primul strat de rufe se presăra câte un strat de cenuşă de lemn de fag, pe urmă, alternativ, câte un strat de rufe şi un strat de cenuşă până se umplea pârlăul. Deasupra, la sfârşit, se turna apă fiartă în cantitate suficientă. Se mai putea adăuga şi săpun de casă dat pe răzătoare sau leşie rezultată de la prepararea săpunului în casă. Rufele erau învârtite un timp cu o spetează din lemn, apoi se acoperea partea superioară a pârlăului, care era deschisă.
După ce se răcea apa, hainele se scoteau şi se clăteau la râu cu multă apă. Cele mai groase erau bătute cu mâinile, aşezate fiind pe o lespede de piatră.
Leşia rezultată din opărirea cenuşii de fag şi cea rezultată la facerea săpunului au fost, cred, strămoşii detergenţilor actuali, pentru jienii-momârlani. Pentru a nu se degrada, hainele bune, de ţinere, fiind făcute din materiale mai fine (cămăşile, iile) nu se spălau în pârlău. Acestea erau spălate în troacă, folosindu-se puţină leşie şi săpun „de-l fain”, de faţă, frecându-se în mâini. Săpunul acesta era făcut tot în casă, dar din grăsimi fine, şi era folosit mai ales pentru spălatul feţei. Pentru a degaja un miros plăcut, în el se adăugau la preparare plante frumos mirositoare: iarbă creaţă (mentă), busuioc, levănţică etc.
În pârlău, dar separat de celelalte rufe, se spălau şi lenjeria de pat şi îmbrăcămintea confecţionată din in. Inul se albea de minune în pârlău.
În satul tradiţional nu era casă în care să nu se găsească această „maşină de spălat” – pârlăul. Odată cu apariţia maşinilor de spălat electrice, acestea au dispărut din dotarea gospodăriilor ţărăneşti. Eu am mai prins aceste metode în perioada copilăriei.
Pentru a avea la îndemână materia primă pentru confecţionarea pârlăului, pe lângă ape, pe lângă uliţa satului, în apropierea caselor se găseau din belşug sălcii „bătrâne”, mari pentru a fi folosite la nevoie. Atunci când se tăia una, din ea se făceau mai multe pârlaie pentru mai multe gospodării.
În perioada copilăriei mele când încă se mai folosea pârlăul, malul iazului morilor care trecea prin mijlocul satului Jieţ era împânzit de sălcii seculare cu grosimi ale trunchiurilor pe măsura vârstei. Sus, la înălţimea de 3-4 m, unde începea ramificarea crengilor pentru coroana salciei, din cauza „tunderilor” repetate, se crea un desiş de lăstari (pe lângă crengile principale care erau lăsate să crească în voie). În acest desiş creşteau zmeurari ce aveau rădăcinile înfipte în humusul rezultat din putrezirea unor părţi din salcie şi praful adus de vânt. Seminţele erau aduse, cred, în ciocul păsărilor. Vara ne căţăram în aceste sălcii pentru a culege boabe de zmeură.
Odată cu dispariţia pârlăilor, a trecut şi vremea sălciilor. Acestea au fost tăiate şi arse pe foc.
Pe toată lungimea iazului vechilor mori din satul Jieţ, care acum a fost betonat, a rămas o singură salcie ca relicvă a vremurilor de altădată. Este vorba de „Salcia lui Hipi” cum îi spun cei mai vârstnici locuitori ai satului Jieţ. Aceasta se află în apropierea casei şi a fostei mori care au aparţinut lui Mirci Ion, poreclit Hipi.
Nu ştiu exact ce vechime are această salcie. Se spune că sălciile au o longevitate de 80-100 de ani. Cred că aceasta are o vechime apropiată de cea susţinută de preotul Jura. Îmi amintesc că, în perioada copilăriei mele, salcia arăta aproape ca şi acum, iar tatăl meu, născut în 1913, îmi spunea că în perioada copilăriei sale salcia se afla tot acolo.
Am trecut zilele trecute prin satul Jieţ şi m-am oprit la salcie. Arată în condiţii nu tocmai bune, cu crengi necurăţate, partea nordică a trunchiului începe să se degradeze.
La un metru înălţime de la pământ, salcia are o circumferinţă de 4 m şi un diametru de 1,30 m. Ramificaţiile coroanei încep la înălţimea de 4-5 m.
Cum istoricul acestei sălcii este strâns legat de istoricul satului, de ocupaţii şi de tradiţii, merită a fi ocrotită, putându-se constitui ca orice arbore secular într-un obiectiv de interes turistic pentru turiştii care vor trece prin sat.
Sunt convins că locuitorii din satul Jieţ îi vor face un ţarc ocrotitor, o vor toaleta şi vor lua măsuri de împiedicare a degradării ei.
Dr. Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 8 ori 6  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Pe aceeasi tema
Joi, 21 mai, a fost prăznuită Înălţarea Domnului la ceruri, în cea de-a 40-a zi după Învierea Sa, sărbăto[..]
27.05.2015, 22:43   |    1 comentarii
Chiar dacă domnii directori Lumezeanu şi Tudor, şefii de la drumuri din Craiova şi Tg-Jiu, n-au mai ajuns la Primăria oraşul[..]
20.05.2015, 20:41   |    3 comentarii
Sâmbătă, în centrul Devei, va fi onorat de societatea civilă Dumitru Gălăţan-Jieţ, un personaj special, despre [..]
17.03.2015, 19:35   |    0 comentarii
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.2

Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.4

Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Anunt de selectie 7.4 simplificat 2019 - prelungire

Anunt de selectie MCS 7.2 simplificat prelungire mai 2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter