Ziarul Vaii Jiului

Pravalia cu istorii

26.03.2014, 20:43:35 | 0 comentarii | 1115 vizualizari GALERIE:

FOTO

Cum a fost sărbătorită Ziua Basarabiei / În urmă cu 90 de ani la Petroşani

Articole de acelasi autor

O relatare puțin cunoscută și mișcătoare despre explozia de la Mina Aurelia din 27 aprilie 1922 (II)

Tiberiu Iacob-Ridzi și-a depus candidatura pentru un nou mandat

Ziua porților deschise la o școală care formează meseriași

Petroșani. Ecoambasadori – în marș de conștientizare

Vulcan. Competiție la bazinul de înot

Petroșani. Parcări noi în zona de nord

1922-1924. Petroșani 100 / „1 Mai muncitoresc cu de toate”

O relatare puțin cunoscută și mișcătoare despre explozia de la Mina Aurelia din 27 aprilie 1922

Prin AJOFM Hunedoara, / 459 de oameni și-au găsit un job în martie

Zurli vine în Valea Jiului pentru a împărți bucuria

de Ziarul Vaii Jiului

Provocat de relatarea lui Mihai Barbu despre sărbătorirea la Petroşani a Zilei Basarabiei, am căutat (şi am găsit!) în arhiva mea o relatare scrisă de Ştefan Boldur despre sărbătorirea acestei zile la Petroşani în urmă cu 90 de ani, mai precis la 9 aprilie în 1924. Diferenţa de 14 zile dintre 27 martie şi 9 aprilie provine din diferenţa dintre calendarul iulian şi cel gregorian. Diferenţa dintre serbarea din urmă cu 90 de ani şi cea din zilele noastre o lăsăm la latitudinea cititorilor. Şi poate că rezultatul acesteia reprezintă şi diferenţa de patriotism. (Marian BOBOC)

„Ţara întreagă a serbat cu deosebită însufleţire, ziua de 9 April, când s-au împlinit şase ani de la unirea Basarabiei iubite cu Ţara – mamă. Deşi pe nepregătite, ca prin surpriză, evenimentele de la Viena – ruperea tratativelor cu delegaţia sovietică – ne-au sbiciuit simţirile tălăzuindu-le.

Şi noi, Valea Jiului, am răspuns imboldului sufletesc de a ne arăta sentimentele de dragoste faţă de Basarabeni şi pe pământul lor scump tuturora prin amintirile trecutului şi prin bogăţia naturală şi sufletească a fiilor lui. În deosebi Petroşenii au aranjat o serbare în stil mare, care să cuprindă întregul val puternic de iubire şi de revoltă. Dis de dimineaţă toate casele erau împodobite cu tricolorul nostru, unele şi cu flori. Înfăţişarea sărbătorească a oraşului a fost cruţată şi de voinţa cerului, căci abea către seară a început să se cearnă o ploaie măruntă, lină, voind pare că să aducă şi mana ei asupra hotărârilor luate.

În şcoli

Liceul de Stat şi şcolile primare au serbat această zi de vreme, înainte de a se sluji Te – Deum-urile în Biserici. La liceu a vorbit elevilor, profesorul de religie d. I. Știrbeţiu, cu accente mişcate, invocând şi memoria celor care s-au jertfit de mult pentru idealul naţional: Unde sunteţi bătrâni cărturari şi cei ce aţi luptat dându-vă viaţa pentru înfăptuirea acestui ideal, să vedeţi şi voi acum, cum gândurile voastre zămislite cu atâta încredere şi idealul ce zbuciuma sufletele generaţiilor tinere încă de pe băncile şcolilor, să vedeţi că el este realizat şi că bucuria noastră e mare...

Serviciile religioase

La ora 9 ½ s-au ţinut Te-Deum-uri în Bisericile gr. catolică, rom. cat., calvină şi israelită, fiind prezenţi şi delegaţi ai autorităţilor. După terminarea serviciului în Biserica gr. cat. elevii de şcoală şi autorităţile civile şi militare au pornit din faţa inspectoratului general minier cu muzica Petroşanilor spre biserica ortodoxă, unde au slujit preoţii S. Suciu şi I. Duma.

Acesta din urmă a rostit şi o scurtă vorbire, mânecând de la cuvintele Psalmistului (67): Dumnezeu face pe cei ce sunt risipiţi a locui împreună, - El scoate cu vitejie pe cei ce sunt în obezi... Răspunsurile le-a dat corul şcolii miniere, condus de d. profesor Ubald Boga, - o neaşteptată surpriză plăcută pentru cei mai mulţi dintre noi.

Defilarea

După serviciul religios a urmat, în faţa primăriei, defilarea armatei, poliţiei, pompierilor, organizaţiilor economice şi a tuturor şcolarilor. În deosebi s-a remarcat şcoala minieră, care acum s-a văzut pentru prima dată cu noile chipiuri de uniformă, foarte frumoase.

Autorităţile şi o seamă de cetăţeni au trecut apoi în sala de şedinţă a primăriei, unde li s-a servit un aperitiv. Aici au vorbit şeful siguranţei d. N. Popescu, profesorul M. Bodiu, preotul I. Duma şi profesorul M. Peguy, sărbătorind Basarabia şi Franţa, credincioasa noastră aliată puternică.

Matineul de după ameazi

La ora 16 a fost un foarte reuşit matineu în sala Apolo. Corul şcolii miniere a cântat Imnul Regal, după care d. ing. Iosif Iancu a rostit, aplaudat adeseori, următoarea vorbire Sărbătoreşte toată Ţara de la Tisa până la Nistru:

Suntem cu toţii mândrii, că ni s-a dat a lua parte la aceste sărbători istorice. Scumpul şi frumosul nostru tricolor fâlfâie pe palatele falnice ale cetăţilor şi pe casele modeste ale satelor. Tot ce e român îmbracă haine de sărbătoare şi se grăbeşte să ia parte la sărbătorile măreţe, ce se organizează în toate unghiurile Ţării.

Străinul călător va întreba: ce se serbează în această Ţară? De ce tot ce se vede, e atât de sărbătoresc? De ce este atât de emoţionat poporul acesta blând şi de ce saltă de bucurie?

Răspunsul nostru măreţ va fi următorul: Fraţii noştri Basarabeni, după o robie de peste 100 ani, suferită sub jugul Rusesc, azi 6 ani au declarat liberi şi neforţaţi de nici o putere alipirea Basarabiei la Patria mamă.

Ce momente înălţătoare a vedea visurile strămoşilor şi părinţilor realizate.

Binecuvântate şi sfinte sunt zilele acelea şi fericită e generaţia, căreia i s-a dat a aduce la îndeplinire faptele aceste istorice.

După războiul mondial şi vălmăşala generală, după atâta curgere de sânge şi multe lacrimi, la începutul anului 1918 fraţii noştri Basarabeni au fost cei dintâi, care frângând cătuşele robiei de un veac, dispun liber asupra sorţii lor. Ei au mers înainte şi noi cu fraţii Bucovineni am urmat dornici şi noi de a frânge lanţurile robiei şi a scăpa de jugul milenar.

Serbarea de azi, onorat public, are dublă însemnătate, şi anume: prin ea doresc cetăţenii Ţării să manifeste în primul rând recunoaşterea şi stima, ce o păstrează faţă de marii luptători ai neamului şi în deosebi faţă de vrednicii fraţi Basarabeni, care azi sunt 6 ani, adică la 9 Aprilie 1918, au declarat alipirea Basarabiei subjugate la Patria mumă, iar de altă parte doresc a da expresiune credinţei lor neclintite, că pământul Basarabiei pe veci este alipit Patriei mumă.

În zadar se nizueşte a dovedi în mod făţarnic vecinicul nostru duşman rus, că alipirea Basarabiei nu e legală, şi că acela nu se poate ridica la valoare de drept, în zadar vin delegaţii lui să discute chestia, arogându-şi dreptul asupra acestei provincii, afirmând că ea a fost parte întregitoare a Rusiei, noi din istorie ştim, aşa am învăţat, că Basarabia până la 1812 a fost o parte a Moldovei şi că în anul acesta a fost răpită şi subjugată de Ruşi.

La toate mişeliile lor cu glas înalt le vom răspunde: Basarabia a fost, este şi va fi a noastră până când în piepturile noastre va bate inimă românească şi în vinele noastre va curge sânge de român.

Dacă scumpa noastră Ţară va fi în pericol cu toţii, mic şi mare, tânăr şi bătrân, vom fi la Nistru, acolo ne vom face datoria şi acolo vom muri pentru Patrie, ca vrăjmaşul nostru numai peste cadavrele noastre să poată călca pe pământul Basarabiei.

Noi, cetăţenii acestui oraş, însufleţiţi de iubirea de Patrie şi neam, am organizat această frumoasă serbare ca să putem aduce prinos marilor luptători ai naţiunei şi fraţilor Basarabeni.

Noi, cetăţenii Petroşenilor, declarăm că dorim să trăim împreună cu Ţara aceasta, cu fraţii noştri Basarabeni, cu ei împreună dorim să vedem Ţara noastră nu numai mare, ci şi tare, şi noi cu ei împreună dorim chiar şi să murim pentru Ţară, dacă soarta aşa va hotărî.

Trăiască Regele! Trăiască Ţara! Trăiască fraţii noştri Basarabeni!

Se cântă apoi Pe-al nostru steag e scris: Unire, aplaudat foarte zgomotos.

Urmează conferinţa de-o jumătate de oră a păr. Ion Duma. Sfinţia Sa arată cu de-amănuntul condiţiunile care îndrituiesc existenţa neatârnată a unei ţări: 1) Caracterul unitar sau covârşitor de rasă a populaţiei sale; 2) Libera autodeterminare; 3) Recunoaşterea ei de ţările cu tendinţe pacifice; 4) Tradiţia şi dreptul istoric. În special a fost bogat argumentată partea relativă la trecutul oraşelor moldoveneşti Hotin, Orheiu, Soroca, Tighina (Bender), Cetatea Albă (Ackerman) şi Chilia, în veacurile XIV şi XV. A fost călduros primită şi cuvântarea aceasta.

Corurile şi muzica societăţii Petroşani au mai executat nişte puncte. Trebuie menţionată declamaţia elevului Timişan, care s-a dovedit stăpân pe o memorie şi o voce, amândouă bune. A spus partea primă din Scrisoarea (sau Satira) a treia a lui Eminescu. Dialogul dintre Mircea cel Bătrân şi Baizid însă nu a fost marcat îndeajuns pentru ceea ce nu cunosc poezia, căci nu puteai să ştii când începe unul sau când se termină celălalt. La sfârşitul matineului a citit d. profesor I. Niciu textul următoarelor telegrame (către I.I.C. Brătianu – preşedintele Consiliului de Miniştri Bucureşti şi către Henri Poincarè – n.r.) (…).

Amândouă depeşele au fost sărbătorite cu ropote de aplauze. Apoi, în sunetele unui marş admirabil al maestrului Fan (şeful muzicii Soc. Petroşani – n.r.), publicul a ieşit din sală, discutând în grupuleţe pe strada principală.

Seara

După ce în Bisericile româneşti s-a isprăvit slujba Deniei (Trastiei), un public frumos, cu muzica, a aranjat o retragere cu torţe. Ferestrele locuinţelor şi vitrinele prăvăliilor erau luminate cu lumânări sau becuri electrice orbitoare. Aproape de ora 10 seara serbarea s-a sfârşit”.

Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu

   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL.
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.