03.11.2011,  02:11:13 | 0 comentarii | 2357 vizualizari
În urmă cu 95 de ani, / A fost înfiinţat Corpul Vânătorilor de Munte români.
de Ziarul Vaii Jiului

► Astăzi, 3 noiembrie, este Ziua Vânătorilor de Munte. Trecând prin veacurile de istorie ale poporului român, se poate spune că, dincolo de legende, lupta pentru apărarea Carpaţilor noştri se pierde în negura vremurilor. Sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX au marcat mutaţii spectaculoase în organizarea, înzestrarea şi instruirea armatelor, precum şi în găsirea celor mai eficiente forme şi metode de ducere a luptei pentru obţinerea unor decizii finale favorabile. În cadrul adoptării doctrinelor militare, factorii de decizie din mai multe state europene au ţinut cont şi de spaţiul geografic, ca element determinant în desfăşurarea acţiunilor militare. Necesitatea stabilirii zonelor de contact între beligeranţi pe lanţurile muntoase şi desfăşurarea ulterioară a luptelor şi operaţiilor în astfel de zone a făcut necesară apariţia şi constituirea unor trupe specializare pentru lupta în munţi.

 
La 1872 - primele trupe alpine europene
În primii lor ani de existenţă, acestor trupe li s-a dat denumirea de „alpine”, după locul unde îşi desfăşurau activitatea - Munţii Alpi -, ulterior căpătând şi alte denumiri, ca „vânători de munte”. Începând cu anul 1872, statele din jurul Alpilor şi-au constituit unităţi alpine sau de vânători de munte pe principiul teritorial. Prin urmare, se poate afirma cu deplin temei că relieful muntos a influenţat puternic înfiinţarea trupelor de vânători de munte în armatele unor state europene. Deci, dacă poporul român s-a zămislit şi trăieşte de 2000 de ani în spaţiul carpato-danubiano-pontic, în care munţii, dealurile şi podişurile i-au fost leagăn şi pavăză, ar fi fost normal ca armata română să aibă şi ea, dacă nu la începuturile ei, măcar mai târziu, trupe specializate pentru a lupta în munţi. Prin „tratatele” impuse de către Rusia, Turcia şi Austria, s-a instituit un control asupra statului român, acesta fiind obligat să nu depăşească anumite limite în dezvoltarea armatei sale şi să adopte o politică de supunere faţă de cotropitori, pentru a nu deveni un pericol pentru ei.
 
1916. Un exemplu - armata germană
Interesele marilor imperii vecine au făcut ca până în anul 1916 românii să nu-şi poată edifica un sistem militar, în care luptătorii munţilor să aibă un loc de cinste. Intrarea României în primul război mondial la 14/ 27 august 1916 a debutat cu trecerea la ofensivă a armatei române de pe arcul Carpaţilor, între Orşova şi Vatra Dornei. După doi ani de război, desfăşurat inclusiv în zone muntoase, inamicul şi-a dat seama că străpungerea apărării noastre din Carpaţi nu se va putea realiza fără aportul trupelor de munte. În acest scop, în cursul lunii septembrie 1916, Armata a 9-a germană a adus pe frontul român următoarele trupe specializate pentru a lupta în munţi: patru divizii de munte bavareze (8, 10, 11 şi 12); trei brigăzi de munte austro-ungare (2, 8 şi 10) şi Corpul Alpin german (compus din Regimentul Infanterie de Gardă, două regimente de vânători bavarezi şi Batalionul Wurtemberghez de Munte). Acţiunea trupelor de munte ale inamicului, încă din prima fază a ofensivei sale în Carpaţi, a demonstrat, fără putinţă de tăgadă, capacitatea acestor trupe de a răsturna poziţii de apărare redutabile şi a îndeplini misiuni de mare complexitate în zona muntoasă. În acelaşi timp, a demonstrat lipsa de experienţă a comandamentelor şi trupelor române de a desfăşura acţiuni de luptă decisive în zona muntoasă, succesele iniţial obţinute fiind trecătoare şi soldate cu mari pierderi omeneşti. Toate acestea au trezit, ce-i drept, cam târziu, interesul factorilor de decizie români pentru trupele de munte. În faţa evidenţelor s-a decis, în plin război şi într-o situaţie operativ-strategică precară, înfiinţarea trupelor de vânători de munte din armata română.
 
30 septembrie 1916. Şcoala Militară de Schiori
Astfel, în baza Ordinului nr. 1908 al Marelui Cartier General român, la 30 septembrie 1916 a luat fiinţă Şcoala Militară de Schiori – Bucureşti (Ş.M.S.B), cu un efectiv de 2.000 de oameni, sub comanda căpitanului Virgil Bădulescu din Regimentul 80 Infanterie.
 
26 octombrie 1916. Ş.M.S.B se transformă în Vânători de Munte
Pe baza propunerilor făcute de căpitanul Virgil Bădulescu Marelui Cartier General român şi Alteţei Sale Principele Carol al II-lea, care se interesa îndeaproape de funcţionarea acestei şcoli, la 26 octombrie 1916 s-a hotărât transformarea Şcolii Militare de Schiori Bucureşti într-un corp permanent numit „Vânători de Munte”, asemănător corpurilor de acelaşi fel din armatele străine. Intenţia Marelui Cartier General român era ca acest corp să se înfiinţeze imediat din rândul oamenilor vechi, luaţi de la toate regimentele, şi care, urmând o scurtă perioadă de instrucţie, patrulare, legătura şi mersul pe schiuri, să poată intra în luptă cât mai urgent. Din cauza evenimentelor critice de pe front, nu a fost posibilă adunarea într-un timp atât de scurt a oamenilor şi materialelor necesare, fapt pentru care s-a renunţat la ideea participării Corpului de Munte la campania din iarna anului 1916/ 1917.
 
3 noiembrie 1916. Corpul Vânătorilor de Munte
Având în vedere această situaţie, pe baza referatului Marelui Cartier General român, înregistrat sub nr. 10137 din 3 noiembrie 1916, prin Înalt Decret a luat fiinţă Corpul Vânătorilor de Munte, sub comanda căpitanului Virgil Bădulescu. Corpul Vânătorilor de Munte a fost organizat pe trei batalioane, fiecare batalion având trei companii a câte trei plutoane. Marele Cartier General a hotărât ca oamenii necesari constituirii acestui corp să fie vărsaţi de Regimentele 1-80 Infanterie, 1-10 Vânători, 1-10 Călăraşi, 1-11 Roşiori, Corpul Grănicerilor şi Divizionul de Tren. În baza ordinului Marelui Cartier General, Corpul Vânătorilor de Munte a primit următorii oameni: de la fiecare regiment de infanterie câte un sergent, 2 caporali şi 16 soldaţi; de la fiecare regiment de vânători câte un sergent, un caporal şi 13 soldaţi; de la fiecare regiment de călăraşi câte un sergent, 2 caporali şi 7 soldaţi; de la fiecare regiment de roşiori câte un plutonier, un sergent, 2 caporali şi 7 soldaţi; de la Corpul Grănicerilor un caporal şi 24 soldaţi şi de la Divizionul de tren 2 sergenţi, 3 caporali şi 34 soldaţi.
 
13 noiembrie 1916. Pionierii vânătorilor de munte
Căpitanul Coravu Ion, ajutorul comandantului Corpului de Munte, a repartizat la 13 noiembrie 1916 oamenii sosiţi de la fiecare regiment pe batalioane şi companii. Sediul Corpului a fost stabilit la Vălenii de Munte. Primii ofiţeri cu funcţii de răspundere în structura Corpului Vânătorilor de Munte au fost: căpitan Virgil Bădulescu - comandantul Corpului şi al Batalionului 1; administrator, sublocotenent Păun Dumitru - contabil în bani; administrator, sublocotenent Urlăţeanu Ion - contabil în materii; sublocotenent Foldsteln Martin - medic Batalionul 1; locotenent Palangescu Emil - comandant Companie 1; locotenent Săulescu Teodor - comandant Companie 2; locotenent Pantazi Constantin - comandant Companie 3; locotenent Vrânceanu Dumitru - comandant Batalion 2; sublocotenent Popescu Constantin - medic Batalion 2; sublocotenent Băiculescu Nicolae - comandant Companie 4; locotenent Radu Teodor - comandant Companie 5; sublocotenent Ignat Virgil - comandant Companie 6; căpitan Coravu Ion - ajutorul comandantului Corpului şi comandant al Batalionului 3; sublocotenent Stănescu Vasile - medic Batalionul 3; sublocotenent Elefterescu Gheorghe - comandant Companie 7; sublocotenent Lascarov Vasile - comandant Companie 8; sublocotenent Eremia Horaţiu - comandant Companie 9.
 
20 noiembrie 1916. Alarmă în cazarmă
Oficializarea trupelor de Vânători de Munte a însemnat împlinirea visului multor cadre din armata română care au pledat cu insistenţă, ani la rând, pentru înfiinţarea lor.
După străpungerea apărării noastre de către trupele Armatei 9 germane, la 29 octombrie/ 11 noiembrie 1916 (la 18 martie 1919 s-a hotărât adoptarea Calendarului gregorian prin care ziua de 1 aprilie devenea 14 aprilie 1919 - n.a.), în Defileul Jiului, abia constituiţi ca unitate operativă, vânătorii de munte au părăsit în grabă la 20 noiembrie 1916 cazărmile de la Cotroceni, ajungând după o lună de marşuri efectuate pe jos, la Târgu Neamţ.
 
27 decembrie 1916. Batalionul VM
Printr-un ordin al Marelui Cartier General român, Corpul Vânătorilor de Munte s-a transformat la 27 decembrie 1916/ 7 ianuarie 1917, în Batalion de Vânători de Munte. Acesta a fost organizat pe 8 companii, cu un efectiv de 4000 de luptători.
 
1917. Reorganizare
În perioada ianuarie-iunie 1917, asemenea întregii armate române şi acest batalion a fost supus reorganizării, reînzestrării şi instruirii intensive.
 
30 august 1917. Regina Maria - alături de vânători
Participarea vânătorilor de munte la epopeea „triunghiului de foc” Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz conferă acestor trupe aura de a-şi fi început drumul în oastea ţării, prin nemuritoare fapte de vitejie. Un semn al preţuirii faptelor de arme ale vânătorilor de munte l-a constituit întâlnirea reprezentanţilor acestora (câte 26 de companie, sub comanda căpitanului Săulescu Teodor, comandantul Companiei 1 Mitraliere), la 20 august/ 2 septembrie 1917, cu Regina Maria. Întâlnirea a avut loc pe dealul Straja, prilej cu care Regina a adresat cuvinte de mulţumire din partea Casei Regale luptătorilor de la Oituz. De asemenea, la 30 august/ 12 septembrie 1917, căpitanul Virgil Bădulescu, primul comandant al batalionului de vânători de munte, a fost decorat cu Ordinul Militar „Mihai Viteazul” clasa a III-a.
 
30 octombrie 1917. ASR Carol al II-lea - capul regimentului VM
Pe baza Înaltului Ordin de Zi nr. 43 din 30 octombrie/ 12 noiembrie 1917, Regele Ferdinand a ordonat transformarea batalionului de vânători de munte în regiment şi numirea principelui moştenitor Carol (viitorul rege) „Cap al acestui brav regiment”.
 
14 martie 1918. Înalt ordin militar
Pentru faptele de eroism săvârşite pe frontul din Moldova, în ziua de 14/ 27 martie 1918 drapelul de luptă al Regimentului de Vânători de Munte a fost decorat cu ordinul Militar „Mihai Viteazul” clasa a III-a.
 
1919. Regimentul 8 VM - în luptă cu ungurii
După unirea Transilvaniei cu România, situaţia operativ-strategică de pe frontul din Ardeal a făcut ca în anul 1919 la luptele ofensive duse împotriva armatei maghiare la vest de Tisa să participe şi Regimentul 8 Vânători de Munte.
După ocuparea Budapestei la 4 august 1919, vânătorii de munte au participat la menţinerea ordinii în oraş şi în localităţile suburbane, fiind detaşaţi pe batalioane, diviziilor de infanterie şi cavaleriei române staţionate în Ungaria.
 
1919. Toamna. Regimentul 8 VM - dislocat la Braşov
După retragerea armatei române din Ungaria, Regimentul 8 Vânători de Munte a fost dislocat în toamna anului 1919 în garnizoana Braşov, unde şi-a început activitatea în condiţii de pace.
 
Cinste lor! Cinste lor! Vânătorilor!
După primul război mondial, ţările cu tradiţie în utilizarea vânătorilor de munte şi-au organizat, redotat şi sporit aceste trupe, făcându-le apte pentru îndeplinirea unor misiuni complexe şi de durată. Rezultate spectaculoase în acest sens au obţinut Germania, Italia, Franţa urmate de Suedia, Finlanda şi Spania. Într-o scurtă dar încărcată istorie, ce se cuprinde într-o perioadă de trei ani, vânătorii de munte din armata română şi-au câştigat dragostea şi preţuirea poporului nostru, păşind în rândul ostaşilor ca adevăraţi luptători. Aşadar, născuţi în vreme de război, vânătorii de munte au adus în ziua zămislirii lor - 3 noiembrie 1916 - un plus de tărie în corpul oştirii române, o rază de speranţă şi încredere în forţa ei de a fi pentru totdeauna pavăză hotarelor străbune şi a destinelor poporului român.
Ion ALDESCU, colonel în rezervă
 
Un document al istoriei foarte recente
Predarea copiei Drapelului de luptă al B 9 VM
 
Proces verbal
Încheiat azi, 17 octombrie 2011, între col. (r) Aldescu Ion şi lt.col (r) Sanda Virgil - secretarul executiv al Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă „Valea Jiului”, procedând primul la predarea şi secundul la primirea copiei Drapelului de luptă al B. 9 V.M. - Vulcan, realizat după originalul existent la Secţia Patrimoniu şi Tradiţii Militare a Muzeului Militar Central.
Acesta s-a aflat în gestiunea Casei Armatei - Vulcan şi a fost predat spre păstrare ca obiect de muzeu asociaţiei.
Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces verbal spre cele legale.
Am predat,                 Am primit,
col. (r) Aldescu Ion   lt.col (r) Sanda Virgil

 



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 6 ori 4  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!

* * *
Locuri de muncă


* * *
Publicitate


* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter