02.03.2009,  20:57:53 | 0 comentarii | 882 vizualizari
De vorbă cu preotul Dimitrie Jura despre Jieţ, tradiţii, familia sa şi momârlani ai locului… (III)
de Corneliu BRAN
Trecem cu maşina pe lângă bătrâna “Staţie de captare”, pe care o vedem în dreapta noastră, care a funcţionat pentru prima dată de când a primit şi Petroşaniul apă de pe Jieţ. Vedem drenurile vechi într-un spaţiu îngrădit, dar dezordonat, semn că vremurile bune ale acelui loc au apus demult: “Aici, nici pasărea nu intra pe vremuri. Teritoriul acesta se apăra cu puşca, nimeni nu avea voie să intre fără permis de intrare. Nu ca acum, că intră cine vrea şi cine nu vrea...”, ne spune interlocutorul nostru.
 
Pe partea stângă, vizavi de staţie, vedem Jieţul. “Uitaţi cât s-a furat acolo, e o nebunie ce se întâmplă azi pe Jieţ! Ce vor ei să decolmateze? Furtul pe care l-au făcut sub conducerea domnului Corici de la Apele Române? Degeaba spune dânsul că nu… Iar dacă nu, atunci înseamnă că nu ştie să gestioneze bine situaţia. De fapt, eu nu am nimic cu domnul respectiv, am cu cei de la Sistemul Hidrotehnic Petroşani, care au gestionat în ultimii ani Jieţul şi apele noastre. Că dânsul e şef acolo de vreo 13 ani, asta este altceva… Eu i-am spus de când l-am cunoscut: “Domnule Corici, dumneavoastră sunteţi pus aici să păziţi, nu să distrugeţi! De ce faceţi praf Jieţul?”. Sub conducerea acestui domn, s-a distrus acest râu, asta e clar pentru mine!”.
Continuând drumul, după câteva sute de metri, mi se explică din nou: “Aici s-a făcut o păstrăvărie, pe vremea când era director general la I.G.O. un tip de la Vulcan, nu îmi mai amintesc numele lui. Uitaţi, s-a blindat cu un gard imens, ca să acopere tot… Dar de când a pus prima cupă de excavator i-am spus şi dânsului: Domnule director, aici n-o să aveţi păstrăvărie cât îi lumea şi pământul! M-a întrebat: De ce părinte, eşti invidios? Nu, domnule director, nu de invidie e vorba, dar nu o să puteţi să o faceţi să reziste!, a venit răspunsul meu. A început să strige: Cum, noi n-o să putem să facem păstrăvărie? Ce vorbeşti părinte?! Da, dumneavoastră. Şi vă spun de ce: n-o să aveţi apă! Aici n-o să avem apă? Mă faceţi să râd, părinte, habar nu aveţi despre ce vorbiţi! Şi a fost până la urmă cum am spus eu, n-au avut apă, iar păstrăvăria respectivă n-a funcţionat aproape deloc. Iar atât cât a funcţionat, furau apa de la staţia de tratare a apei Jieţ! Acum, în staţia asta de tratare a apei, pe care o vedeţi, că trecem pe lângă ea, e Rai. Sunt acolo nişte oameni care ştiu să preţuiască apa. Au un maistru, un domn Tandea, care se ocupă cu epurarea apei, un bun meseriaş. Iar în staţie este farmacie. Pe aici, mai sus de staţie, când eram copil, apa era atât de bogată în peşte, de te uimea. Cum vedeţi în unele documentare de pe Animal Planet, cu râuri de munte pline de păstrăvi jucăuşi, aşa era aici! Veneau puieţii din susul râului şi mulţi dintre ei rămâneau, creându-şi habitatul aici, pentru că era foarte bogat în hrană şi aveau condiţii optime de dezvoltare”.
 
“Jieţul, împreună cu Jiul, face până la vărsarea în Dunăre echivalentul a 43 de Niagare!”
 
Trecem mai departe. Peisajul este unul parcă copiat la indigo dintr-o carte de basme. Iar cu cât urcăm pe şosea, zăpada devine tot mai mare, mai pufoasă şi mai albă, semn că a nins mult şi recent. Liniştea este spartă din nou de interlocutorul nostru, care ne spune: “Râul nostru, Jieţul, împreună cu Jiul, face până la vărsarea în Dunăre echivalentul a 43 de Niagare! Atâta au cele două râuri diferenţa de cădere! Tata a calculat această diferenţă de nivel. Aşa de mult a iubit zona asta, încât l-a interesat aproape orice amănunt, orice lucru sau informaţie despre Jieţ. De la el am moştenit şi eu această pasiune a tot ceea ce înseamnă acest râu, care are cea mai mare viteză de curgere dintre toate râurile din ţară! De două ori au vrut să mă omoare pentru apa asta! Cum cine? Hoţii ăştia care fură…!”.
Trecem mai departe pe lângă “drumul care nu duce nicăieri”, rămas de pe vremuri uitate, când se dorea un baraj în zonă. S-a renunţat la acest baraj, s-a renunţat, bineînţeles, şi la drum… Ajungem în apropiere de “priza de apă pentru captare”, pe care o vedem în stânga noastră.
“De-aici, se fură cam 300 de metri cubi de nisip pe an, după cum spune, fără rezerve, un tip care se alimentează din acest loc cu balast, în mod sistematic. Deci, ei decolmatează priza de apă şi acest balast îl fură. Au făcut, după cum vedeţi, un drum ad-hoc, pe unde coboară şi se duc frumuşel acolo, încarcă balast în maşină, fără nicio reţinere şi fără să îi mai întrebe nimeni, nimic…”.
Timpul se scurge rapid, iar maşina ne duce, lin, pe drumul înzăpezit, tot mai sus. Zăpada aşternută este cu cel puţin 10-15 centimetri mai mare faţă de locul de unde am pornit în călătoria noastră, satul Jieţ. Un lucru absolut firesc, doar e iarnă şi e zonă de munte. Intrăm şi în Cheile Jieţului. Gheaţa de pe stânci formează un adevărat spectacol natural, iar brazii, încărcaţi de zăpadă, fac ca decorul să fie absolut magnific, spectaculos. Părintele Jura se vede obligat să ne explice, ca un adevărat ghid, cum stă treaba cu această spendoare a naturii: “Intrăm într-una dintre cele mai minunate zone din ţară, fără nicio exagerare! Cu un potenţial turistic de invidiat, care, din păcate, nu este pus la adevărata valoare! Numai că n-o să putem să mai înaintăm prea mult, din cauza zăpezii. E dimineaţă şi până se va curăţa drumul mai durează…”.  
Şi aşa a fost. Călătoria noastră cu maşina a trebuit să se întrerupă aproape brusc. Cel puţin deocamdată… Rămâne să ne continuăm povestea, a ceea ce vom vedea în interiorul Cheilor Jieţului, purtaţi de ghidul nostru, până la renumita cabană “Groapa Seacă”, într-un alt episod, când vom reveni la faţa locului, peste alte câteva zile. Cu speranţa să avem mai mult noroc. 
Ne-am văzut deci nevoiţi să ne întoarcem, totuşi în minte ne-am pus imediat întrebarea: “Ce-or face cei de la drumuri şi poduri?”. O întrebare fără răspuns, ca atâtea altele… 
Rămânea ca a doua zi să stabilim telefonic o întâlnire de gradul III! Cum cu cine? Nu cu extratereştri, desigur, ci tocmai cu persoana cea mai des pomenită de preotul Jura pe parcursul întrevederii noastre: domnul inginer Sorin Corici, şeful S.H. Petroşani, din cadrul Apelor Române Craiova. Omul care ar trebui să ştie cam tot ce mişcă pe Jieţ şi care va trebui să dea nişte răspunsuri, în primul rând jieţenilor, acuzaţiile la adresa domniei sale fiind prea multe. De aceea, în spiritul deontologiei, dar şi pentru aflarea adevărului, rămânea să îl invităm la locul “faptei”. Cum urma să încercăm să îl invităm şi pe şeful administraţiei locale petrilene, primarul Ilie Păducel, într-o călătorie în zona Jieţului. Un primar care, în mod normal, ar trebui să aibă un cuvânt greu de spus, satul Jieţ fiind administrat de domnia sa. Şi care mereu a fost acuzat în ultima perioadă de preotul paroh din satul Jieţ, Dimitrie Jura, şi nu numai, că ar fi unul dintre vinovaţii stării actuale a râului Jieţ. O situaţie care la prima vedere pare destul de jalnică, mai ales din punct de vedere bio-ecologic. 
În episoadele următoare rămâne să vedeţi dacă domnii respectivi au acceptat, sau nu, invitaţia noastră. Iar unele fragmente interesante dintre posibilele discuţii purtate între “apărătorul” cauzei Jieţului şi a biofaunei din zonă, preotul Dimitrie Jura, şi cei doi domni vor fi prezentate ca atare. Tocmai pentru că ne dorim şi noi ca acest subiect “Distrugerea, sau nu, a Jieţului…” să fie analizat de toată lumea, cu atât mai mult de dumneavoastră, cititorii.  
Pe această cale, atragem însă atenţia că lăsăm deschis orice “drept la replică” tuturor celor care s-ar simţi “atacaţi pe nedrept” sau a celor care cred că li s-a “murdărit imaginea”, de către preotul Dimitrie Jura, în cadrul acestui material, conform tuturor legilor jurnalistice şi a celor nescrise, dar care ţin de bun-simţ. Nu vrem altceva decât să prezentăm realitatea, aşa cum se prezintă ea în anul de graţie 2009 şi nimic mai mult…  Iar dacă râul Jieţ şi biofauna uneia dintre cele mai pitoreşti zone din ţară sunt puse în pericol, atunci vrem să tragem un semnal de alarmă tuturor instituţiilor abilitate în domeniu.

Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 6 ori 2  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Publicitate
Newsletter