06.05.2014,  23:31:11 | 1 comentariu | 2168 vizualizari
Prof.univ.dr.ing. Aron Poantă, rectorul Universităţii Petroşani: „În problemele mari, aparent faci ce vrei şi mai mult faci ce trebuie…” (I)
de Mihai BARBU
Despre Aron şi Petre Poantă. Din Cerişor
 
- D-le profesor, lumea vă cunoaşte ca un om al şcolii, ca  om de ştiinţă şi cred că mai puţin ca pe un om cu o biografie spectaculoasă. Sunteţi născut la Cerişor, în Ţinutul Pădurenilor, şi sunteţi vărul unui important critic literar român, Petre Poantă. Vreţi să ne spuneţi povestea acestui ţinut şi a celor două familii Poantă? Cum se face că unul dintre copii a ales cariera ştiinţifică, iar celălalt cariera literară, excelând fiecare în domeniul  său? Cum s-a întâmplat, pas cu pas? 
- Problema este destul de delicată.... Nu prea îmi place să vorbesc despre mine, dar dacă aţi provocat-o am să încerc să pun în discuţie aspectele legate de ceea ce aţi spus. Ţinutul Pădurenilor poartă această denumire din cauză că, pentru orice acces în zonă, drumurile trec prin pădure. De aici a fost botezat Ţinutul Pădurenilor. Această zonă a fost cândva, şi îmi pare rău că vorbesc la trecut, foarte animată. Era foarte animată pentru că exista o oază de stabilitate. Pădurenii au fost nişte oameni care foarte greu au acceptat, chiar într-o comunitate locală, într-un sat, accesul altora din alte zone. Vorbesc la trecut pentru că, la ora actuală, din ceea ce a existat odinioară acum nu mai există decât foarte puţin. Mă refer la Vadul Dobrei cu exploatarea minereului de fier, la Ghelari, la Lelese, la Cerişor - locul unde se exploata talcul. La Lelese, ce se mai exploatează azi se face doar la nivel de carieră. Era o zonă foarte animată, cu toate că era o zonă cu altitudine foarte înaltă. Vreau să vă spun că, la noi în curte, este o altitudine de 750 m. Oamenii existau, deoarece se ocupau şi de agricultură, pe lângă faptul că lucrau la mină, la talc, la Ghelari sau la minereul de fier de la Teliuc. Mi-aduc aminte că, pe când eram copil, în satul în care m-am născut erau trei stâne. La ora actuală nu mai este picior de oaie. Zona este depopulată, majoritatea au migrat spre Deva şi Hunedoara. În consecinţă, populaţia (nu numai din satul meu, ci din toată zona Pădurenilor) a scăzut dramatic. În Vadul Dobrei nici nu ştiu dacă mai există cineva. Poate doar casele care au fost. Revenind la ce m-aţi întrebat, vreau să vă spun că Petre Poantă a fost un absolvent de liceu cu profil real şi, cu toate acestea, a urmat calea literaturii. Eu, ce să vă spun? Mie mi-au plăcut mai mult cifrele şi se pare că fiecare om are un destin în viaţă. Aparent, zic eu, în problemele mari faci ce vrei. Dar eu zic că am ales bine şi am optat pentru ce mi-a plăcut. 
- Familiile dvs. erau apropiate din punct de vedere al spaţiului, ca să zic aşa? 
Eraţi vecini? 
- Satul nostru este foarte compact. Deci, pot să spun că distanţa între case nu era mai mare de 100 de metri.
- Aţi copilărit împreună?
- Am copilărit împreună. El era cu trei ani mai mare decât mine. Sigur că am copilărit împreună până la un moment dat. Pentru că, începând din clasa a V-a, am părăsit amândoi satul şi ne vedeam, într-adevăr, doar în vacanţe. 
Ne-am luat lumea-n cap, ca să zic aşa, pentru că în sat la noi nu erau decât clasele I-IV…
 
Destinul omului pe ruta Cerişor-Alun-Braşov-Petroşani
 
- După Cerişor unde aţi plecat?
- După Cerişor am plecat la Alun până la 8 clase, după care am plecat la Braşov. Acolo am făcut liceul, după care am venit la Institutul de Mine din Petroşani, la Facultatea de Electromecanică.
- Dar cum aţi ales Braşovul?
- Ecuaţia a fost simplă. Aveam un frate, căsătorit acolo, care este cu şapte ani şi jumătate mai mare decât mine. Hunedoara nu avea internat la vremea respectivă, şi atunci se pare că asta  a fost opţiunea cea mai sigură.
- Câţi fraţi aveţi?
- Numai noi doi suntem. Eu şi fratele meu de la Braşov.
- El a rămas la Braşov?
- El a rămas la Braşov, sigur că da. Momentan, este pensionar...
 
No, băiete, tu eşti căzut în cap!
 
- Şi de la Braşov cum aţi ajuns la Petroşani? Nu puteaţi să rămâneţi să faceţi o facultate acolo?
- Am să vă povestesc istoria.... Pe toată perioada liceului am avut un profesor de fizică (care ne era şi diriginte) ce era preocupat şi de informatică. Algebra bună o făcusem cu regretatul profesor încă din liceu pentru că făceam şi cercuri de specialitate. El, ca diriginte, tot timpul mă întreba unde vrea să dau admitere. Eu am vrut să mă duc la electronică. Şi i-am zis domnului diriginte  că mă duc să dau la electronică fie la Bucureşti, fie la Cluj. Părinţii, oameni cu scaun la cap, îmi ziceau pe bună dreptate: „Bine, tu te duci la Bucureşti, dar frate’tu îi în Braşov!”. Spre Bucureşti nu chiar optam, dar spre Cluj - da. Un alt profesor mă întreabă: „De ce nu dai la electromecanică la Petroşani fiindcă mai sunt colegi de-ai tăi acolo şi poţi s-o faci foarte liniştit. De ce trebuie să mergi  la Bucureşti?”. Şi, atunci, după ce mi-am scos diploma de bacalaureat, a trebuit să iau o decizie. A fost o distanţă, între BAC şi admitere, de două săptămâni şi, în acest timp, m-am întâlnit cu dirigintele meu. Şi îmi zice: „No, Poantă, unde mergi? La Bucureşti? Sau la Cluj?” Şi îi spun: „Dom’ profesor, nici acolo, nici dincolo. Mă duc la Petroşani…”. În paranteză fie spus, eu, ca să fiu sincer, nu fusesem până atunci în viaţa mea în Petroşani.  Pentru că, dacă l-aş fi văzut cum arăta pe atunci, sigur nu veneam!
Şi dirigintele meu îmi zice: „No, băiete, tu eşti căzut în cap!”... „Dom’ profesor, asta este!”. Când am venit la Petroşani, am ajuns dimineaţa la 4. Mă gândeam că dacă aş fi avut bani m-aş fi întors urgent. Şi m-aş fi dus direct la Cluj. Uite aşa a fost... După asta,  am avut oportunităţi să mă duc în Cuj, după absolvire. Am avut oportunităţi, după aceea, să mă duc şi la Braşov. De aceea, revin, în problemele mari aparent faci ce vrei şi mai mult faci ce trebuie.

Comentarii articol (1 )

#1 Bo26.08.2014,  14:49:50
Fratele este doar momentan pensionar? Are de gand sa iasa DE LA pensie?


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 5 ori 5  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Publicitate
Newsletter