06.11.2011,  16:10:47 | 0 comentarii | 646 vizualizari
Ile spune că tace şi face… / Vulcanul pare decis să ia faţa Petroşaniului şi Lupeniului la capitolul turism montan!
de Corneliu BRAN

Până la proba contrarie, municipiul Vulcan pare să fi luat faţa Petroşaniului şi Lupeniului la capitolul proiecte în turism. „Telegondola lui Ile” nu mai pare doar un simplu vis.
Citind acest interviu veţi vedea că visul începe să devină realitate, cu atât mai mult cu cât în conturile Primăriei Vulcan a intrat deja, după cum susţine primarul, suma de 2,8 milioane de euro, bani necesari pentru începerea lucrărilor la primul tronson din cadrul proiectului „Castelul din Carpaţi”. Ceea ce ar putea însemna că, în maxim doi ani, vulcănenii, şi nu numai, vor putea ajunge în Pasul Vâlcan şi cu telegondola. Dar despre asta, despre domeniul schiabil sau alte proiecte legate de turism, citiţi în cele ce urmează.

 

Cu primarul Ile despre viitorul turismului vulcănean

â–º Domnule primar, vă rugăm să ne spuneţi toate amănuntele care vizează proiectul „Castelul din Carpaţi”. 

- Proiectul „Castelul din Carpaţi” a fost depus în urmă cu trei ani de zile, la Ministerul Turismului, sau, mă rog, cum se numea această instituţie atunci. În prima fază ideea era că va exista o contribuţie de 50% din partea Guvernului şi o contribuţie de 50% din partea Consiliului Local Vulcan. Însă acest lucru nu putea fi făcut atunci, deoarece se ştie că veniturile Consiliului Local Vulcan şi ale Primăriei Vulcan sunt destul de mici. Aşa că am rămas în aşteptare, până la începutul acestui an, când proiectul a fost depus în amplul proiect turistic, de nivel naţional, „Schi în România”. Aşa am ajuns să primim o astfel de finanţare pentru realizarea unei părţi importante din acest proiect al nostru. Proiectul de care vorbim are mai multe componente, prima dintre acestea fiind telegondola nr. 1, care va porni de la „Casa Ciobanilor” şi va ajunge până în Pasul Vâlcan, fiind vorba de o distanţă de 3,5 kilometri. Acest tronson, care prevede şi o telegondolă, a fost deja licitat, lucrările vor fi executate de firma Acomin din Cluj-Napoca, care are o filială şi la Deva, în colaborare cu firma Leitner din Italia. Pe data de 10 septembrie mai avem un proces pentru proiectare, care sperăm că va fi câştigat de la prima prezentare, urmând ca imediat, săptămâna viitoare, să încheiem contractul cu firma „Acomin” pentru realizarea lucrărilor la acest prim tronson din proiect. 

â–º Care este valoarea totală a proiectului şi cine îl finanţează? Este adevărat că au intrat deja o mare parte de bani?

- Proiectul are o valoare de circa 6,7 milioane de euro. Banii sunt de la Guvern şi vin eşalonat. Nici nu puteam să primim banii toţi odată pentru că nu puteam să ne apucăm de tot proiectul imediat. Era o aberaţie să fi cerut toată suma, cum mai spun câte unii, aşa că banii care au intrat deocamdată sunt suficienţi. Este vorba de 2,8 milioane de euro care au intrat deja în contul nostru. Pentru începutul acestui proiect banii sunt suficienţi. Avem garanţia că proiectul nostru va fi apoi finanţat în continuare, până la finalizarea lui. Lucrările la primul tronson se vor întinde pe un an şi opt luni de zile, după această perioadă telegondola nr. 1 va funcţiona.

â–º Când va fi finalizat întregul proiect şi ce presupune, concret, acesta?

- Tot proiectul va fi finalizat în maxim 10 ani de zile. Ce presupune acest fapt? Încă o telegondolă pentru zona schiabilă, cu o lungime a traseului de 4 kilometri, din Pasul Vâlcan şi până pe Drăgoiu, amenajarea a cinci pârtii de schi ultramoderne, a cinci teleschiuri de până la 5 kilometri ca lungime, amplasate până sus în vârf, pentru ca schiorii să poată beneficia pe zona schiabilă de pe partea nordică a Strajei şi care să facă legătura cu această staţiune. Pasul Vâlcan este la 1.200 de metri, dar noi vom ajunge până la 1.800 cu partea schiabilă.

â–º Interesant, dar pentru unii din Bucureşti, care spuneau pe la anumite emisiuni televizate că se pun doar doi stâlpi, unul sus şi unul jos, apoi tragi un cablu şi gata pârtia de schi şi teleschiul, vă rog să ne spuneţi exact ce alte chestiuni sunt prevăzute în acest proiect, lucruri care ţin de infrastructură şi care bineînţeles costă…

- Da, proiectul prevede multe alte costuri, lucrurile nu stau chiar aşa de simplu cum le vãd unii… Tot acest proiect prevede 20 de tunuri de zăpadă şi multe alte chestiuni tehnice, ultra necesare pentru sporturile de iarnă şi pentru un turism sănătos.

â–º Care ar fi acestea, ne puteţi spune? Să audă chiar şi contestatarii din Capitală sau din alte părţi care nu au nicio legătură cu muntele…

- Da. În proiect sunt cuprinse alimentarea cu energie electrică, alimentarea cu apă potabilă, staţia de întoarcere, un centru al jandarmilor, centrul sanitar, clădirea Serviciului Salvamont şi multe altele. În afară de proiectul „Castelul din Carpaţi”, despre care vorbim, am prevăzut şi o altă parte de infrastructură, care va fi efectuată pe fonduri judeţene de la Consiliul Judeţean Hunedoara, aici fiind vorba de modernizarea drumului Vulcan - Pasul Vâlcan. De altfel, acest proiect este în derulare, s-a realizat până în prezent un kilometru, plus alţi doi kilometri pe care i-am efectuat noi până acum, din fonduri proprii. Deci sunt executaţi până în momentul de faţă trei kilometri şi au mai rămas circa cinci kilometri. Banii există, dar lucrările la cei cinci kilometri vor începe doar la anul.

â–º Nu ne-aţi vorbit nimic de canalizare, o chestiune mai mult decât importantă când se vorbeşte de un turism modern…

- Ajungeam şi la asta, numai că aici vorbim deja de un alt proiect, tot legat de fondurile locale, care ţine, de asemenea, de zona turistică. Prin acest proiect dorim să realizăm şi canalizarea din Pasul Vâlcan. Asta ca să susţinem şi noi, de la bugetul local, lucrările de-acolo, aşa cum putem, pentru că ştiţi cam ce probleme avem cu bugetul local, mai ales acum în această perioadă de criză economică generalizată.

â–º Credeţi că realizarea tuturor acestor proiecte legate de turism va fi suficientă pentru crearea unei alternative viabile la minerit?

- Noi sperăm ca, după finalizarea acestor proiecte, turismul în Vulcan să fie o alternativă pentru minerit. Dar, să ştiţi, sunt convins că mineritul nu va dispărea din Valea Jiului şi sunt bucuros că am reuşit să-l menţinem, chiar şi la parametrii actuali. Dacă există minerit se datorează şi faptului că toată lumea s-a implicat, inclusiv autorităţile locale din fiecare localitate din Vale. Pe de altă parte, turismul va acapara câteva zeci de locuri de muncă permanente în prima fază, dar apoi se va ajunge probabil la sute, de ce nu chiar şi la mai multe, deoarece dezvoltarea pe orizontală va fi extraordinară. Mă gândesc la dezvoltarea serviciilor, care vor aduce noi şi noi locuri de muncă. Reţeaua de „căsuţe de vacanţă”, cu maxim 10 camere, va aduce multe locuri de muncă, sezoniere sau permanente. Vom licita terenuri pentru a se putea construi aceste locuri de cazare şi de masă în Pasul Vâlcan. Toate terenurile pe care le vom licita sunt încă de-acum libere de sarcini. Este îmbucurător că nu avem niciun metru pătrat care să fie cu probleme, deci din acest punct de vedere se poate licita şi construi liniştit.

â–º Nu ne-aţi vorbit de sistematizare. Este o latură importantă când se vorbeşte de construcţii, de dezvoltarea staţiunii. Se ştie că în alte staţiuni montane s-a construit haotic, inestetic, fiecare după cum l-a dus capul. V-aţi gândit la asta?

- Da, cum să nu! Să ştiţi că avem un proiect pentru Pasul Vâlcan care prevede o sistematizare a zonei, astfel încât toate căsuţele de vacanţă vor fi construite estetic, într-o formă arhitecturală stabilită şi nu orientate alandala. Am învăţat din greşelile altora şi noi nu le vom face. Avem şi o Hotărâre de Consiliu Local în acest sens, deci ne-am gândit de mult şi la acest aspect.

â–º Dacă tot trebuie să încheiem, vrem să vă întrebăm şi de Cabana „Căprişoara”. Care nu e inclusă în acest mare proiect, dar care este totuşi un obiectiv turistic important pentru vulcăneni. După materialul pe care l-am scris despre această cabană, nu am văzut nicio reacţie de-a dumneavoastră, niciun răspuns clar… Deci?

- Cabana „Căprişoara”, despre care s-a tot scris şi aţi scris şi dumneavoastră, se află şi în momentul de faţă în atenţia noastră, dar până la momentul actual nu am reuşit să obţinem un proiect pentru modernizarea ei. În măsura în care vom reuşi să punem mâna pe un astfel de proiect, „Căprişoara” va fi reabilitată. Aţi întrebat atunci de ce nu este dată în folosinţă? Aşa cum se prezintă „Căprişoara” azi, ea nu poate fi redată nici măcar în circuitul turistic local. Mai merg pe-acolo vizitatori, dar aceştia sunt doar de-ai casei, în sensul că sunt cei care sunt angajaţi acolo, dar alte persoane nu merg acolo. Pentru că, repet, nu sunt condiţii bune de cazare, cel puţin deocamdată. Vom repune cabana respectivă în folosinţă doar după ce vom reuşi să o reabilităm, însă asta va mai dura ceva timp.

 



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 4 ori 4  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227







Publicitate
Newsletter