14.05.2014,  23:25:58 | 0 comentarii | 3414 vizualizari
Cu d-na Stela Nica din Petroşani despre... Despre Erbil, Cetatea cea veche ce te cheamă în ea
de Mihai BARBU
Continuăm azi, cu un ultim episod, discuţia noastră cu doamna asistentă Stela Nica despre lumea arabă, în care a ales să muncească vreme de mai bine de doi ani. Mărturisirile doamnei Nica pot fi, peste timp, la fel preţioase ca şi scrisorile, descoperite de Marian Boboc, scrise oamenii Văii plecaţi în America de Sud în căutarea unei vieţi mai bune.  
 
Şi dulce-i viaţă (culinară) în vechiul Erbil...
 
- Ce mănâncă, în mod tradiţional, locuitorii Erbilului?
- Cea mai apreciată mâncare e dolma. Dolma seamănă cu sarmalele noastre, dar n-au nici o legătură cu ele. În locul verzei noastre, kurzii folosesc frunzele de viţă de vie, ceapa, vinetele, dovleacul sau cartoful. Conţinutul umpluturii este orezul amestecat cu carnea tocată cu cuţitul (şi nu trecută prin maşină) la care se adăugau multe din condimentele locale. Carnea folosită în bucătăria din Erbil este de oaie, pentru că porcul nu este agreat de lumea arabă. 
 
„Şi dulce e viaţa în săli de-alabastru/ Sub bolţi lucitoare de-argint şi de-azur” 
 
- Cum e viaţa creştinului în ţara musulmanului?
- Eu am stat în cartierul creştin, care era un cartier select, unde puteai să-ţi cumperi şi băuturi şi ţigări. Băuturile aveau un preţ ca la noi acasă (un wisky era 25$), dar ţigările sunt mai ieftine. Un cartuş de Kent costă, însă, doar  8$. Cafeaua e proastă, dar ceaiurile sunt foarte bune şi foarte tari. Arabii le beau toată ziua. 
Din curtea casei în care stăteam vedeam luna, printre portocali şi palmieri. Palmierul nostru făcea fructe precum smochinele, dar n-am avut curajul să le gust. Printre portocali şi trandafiri mai erau şi brazi, care s-au aclimatizat foarte bine, şi care îţi dădeau senzaţia că eşti, pentru moment, acasă. 
În Kurdistan se construieşte mult. O casă o terminau în două luni. Apoi meşterii lipeau pe zidurile clădirii nişte plăci (în care era introdusă patina vremii) de credeai că are 100 de ani vechime. În Erbil erau 3 mall-uri mari. Unul dintre ele avea 12 săli de cinema în care rulau filme 3D. Erau acolo şi restaurante, iar în parcare puteai să vezi maşini de ultimul model. Am văzut, pe străzi, chiar un BMW placat în aur. Erau oameni foarte bogaţi şi foarte săraci. Dacă sunt cerşetori? Da, sunt. Dar poliţia îi ridică imediat de pe străzi. De aceia pot zice că nu am văzut nici un rrom de-al nostru pe străzile lor.
 
„Şi pradă pustiei câţi oameni nu cad? Pustia e-o mare aprinsă de soare”
 
- Cum sunt străzile Erbil-ului?
- Unele străzi nu aveau canalizare, iar vara, când căldurile sunt de nesuportat, mirosul este la fel. De nesuportat... În ciuda acestor necazuri reale, oraşul s-au dezvoltat extraordinar. În urmă cu 5 ani, cei din Erbil mergeau cu măgarul pe străzi, iar acum au dezvoltat o reţea de străzi circulare, care pleacă de la Cetatea veche care e chiar în centrul oraşului. UNESCO zice că e cea mai veche cetate locuită din lume. Străzi circulare înconjoară cetatea pe raze de cerc diferite. Ele sunt cunoscute sub numele ce marchează distanţa de la Cetate la până la respectiva arteră de circulaţie: 400, 600 ş.a.m.d.
- Cum ajunge românul în Kurdistan?
- Românii pot călători fără viză în Iraq, iar în Kurdistan e un guvern regional care administrează foarte eficient treburile locale. Orice străin care intră în ţară e obligat, în 15 zile, să-şi facă analizele medicale. Cine e suspect de boli transmisibile este expulzat imediat. Din Petroşani ai varianta unui zbor, din Bucureşti, pe ruta Dubai-Erbil. Înapoi poţi veni, prin Ankara şi Istanbul, la Bucureşti. Un astfel de zbor te costă în jur de 350 de dolari.

Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 2 ori 8  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Publicitate
Newsletter