Iosif Kappl e un fost absolvent al Liceului Teoretic din Petrila (secţia reală). După terminarea liceului, el a plecat să-şi urmeze vocaţia muzicală la Timişoara, unde a cântat în faimoasa formaţie „Phoenix”. A fost considerat, ani de-a rândul, cel mai bun chitarist bass din Romania.

 

A evadat, în timpul regimului comunist, în Germania federală şi acolo a rămas. Recent, Joji Kappl a avut o mare împlinire muzicală. Filarmonica „Banatul” din Timişoara i-a prezentat, în premieră, opera rock „Meşterul Manole”. Reţineţi această dată: 30 noiembrie 2013. E ziua premierei primei opere muzicale scrise de un petrilean. Au fost prezenţi, pe scenă, 60 de muzicieni din orchestra filarmonică, la care s-au alăturat trei membrii marcanţi ai Phoenix-ul de altădată. E vorba de Ovidiu Lipan-Ţăndărică, Iosif Kappl şi Mircea Baniciu. Ultimul a avut doar câteva intervenţii vocale pentru că autorul şi-a dorit să aibă pe scenă două voci profesioniste de operă (asigurate, în mod strălucit, de d-ra Mihaela Ispan şi dl. Dan Pataca). 

Formaţia Phoenix voia ca, prin anii 1973-74, să pună pe muzică un rock simfonic intitulat „Meşterul Manole”, după un libret scris de Victor Cârcu. Ideea nu  a fost agreată  de autorităţile culturale ale vremii şi totul a rămas baltă mai bine de trei decenii. Acum cinci ani, Ioji Kappl a găsit, pe net, o cărticică despre Meşterul Manole, semnată de Victor Cârcu. A comandat, imediat, ultimele două exemplare aflate pe stoc. („Eu nu ştiu ce poate să fie/ Că-mi sună mereu în urechi/ Cu veşnica-i melancolie/ Un basm din zilele vechi…”) A luat, apoi, legătura cu autorul, care era regizor la un teatru din Karlsruhe. Kappl s-a apucat de muncă pentru că, zice el, nu-i place să lase lucrurile neterminate. La urma urmei, ăsta e un obicei tipic ardelenesc. Nu zicea, oare, Blaga că „a fi ardelean înseamnă a-ţi duce un gând pănâ la capăt?” Zicea…

În anul 2008, varianta demo a operei era gata. A lucrat de unul singur, vreme de câţiva ani. Un avantaj al acestui solitar system de lucru e că „nu ţi se amestecă nimeni în ciorbă”. Un dezavantaj e, pe de altă parte, faptul că nu ai cu cine să te consulţi. Oricum, Kappl crede că, în anii ’70, phoenicşii ar fi fost necopţi pentru abordarea unei opere de asemenea factură, care presupune să pui alături o formaţie rock, o orchestră simfonică şi câteva voci de operă. Dirijorul Radu Popa e convins că opera compusă de Iosif Kappl ţine de un „rock arhaic” şi că a fost un eveniment unic în viaţa muzicală de la noi din ţară. Consiliul local din Timişoara a sprijinit, în unanimitate, finanţarea acestui proiect muzical. Timişoara vrea să devină Capitală Europeană a Culturii în 2021 şi pentru asta investeşte în mod corespunzător. Decât să cheltuieşti aiurea pentru tot feluri de play-back-uri urlate, pe timp de ploaie, credem că aducerea unui astfel de spectacol în Vale ar merita orice efort. E, la urma urmei, o chestiune ce ţine şi de mândria locală. Părerea noastră.