09.03.2009,  12:00:10 | 0 comentarii | 464 vizualizari
Un om pentru… totdeauna
de Mircea ANDRAȘ
Bineînţeles, am să vă spun şi cum îl cheamă. Face parte din numele care nu trebuie în niciun fel să se piară. Pentru că, (parafrazându-i pe antici) trebuie să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului. Nimic altceva. La noi (în special, la noi),  există o adevărată mânie de a nu vedea niciodată, nimic, din ceea ce e demn de reliefat, de făcut cunoscut celor mulţi, de amintit, ca ele şi autorii lor să nu se piardă în uitare. Vizavi de toate astea, am cunoscut un om care şi-a închinat toată viaţa (de până acum) cu o pasiune dusă până la fanatism, cu o perseve­renţă dusă până la epuizare, cu o încrâncenare şi dăruire cum n-am sesizat decât în romanele S.F., aş putea preciza chiar că, dacă fiecare oraş al ţării noastre ar fi avut un singur om ca el, sportul naţional al românilor ar fi fost speologia. Deci după atâta introducere stârnitoare de curiozitate, să vă deconspirăm şi personajul despre care facem vorbire:
 
Romulus Ştefan Venţel
 
Haideţi, că nu e un nume necunoscut. V-aţi izbit de el în nenumărate rânduri.
L-aţi citit în ziare şi reviste, l-aţi auzit la radio şi televizor, l-aţi vizionat în expo­ziţii şi diverse acţiuni speologice şi chiar ecologice (pentru că astea două nu pot fi despărţite în niciun fel). Ca aducere aminte, el a fost cel care a salvat de la pieire, alunul turcesc aflat la marginea parcului de lângă teatru, pe care câţiva „restauratori” vroiau să-l prefacă în lemne de foc. Tot el a militat împreună cu alţi combatanţi şi pentru rămânerea în picioare a magnoliilor din celălalt colţ al aceluiaşi parc. Iar dacă am merge mai departe am găsi şi alte nenumărate exemple ca acestea, dar noi nu încercăm să vă convingem despre existenţa lor, vă lăsăm să vă convingeţi singuri. Dar cea mai mare realizare a sa, în domeniul amintit şi nu numai, este crearea şi du­cerea prin timp a cercului speologic „Piatra Roşie”, care, în mod fericit, împlineşte în 2009, patruzeci de ani de existenţă. Patruzeci de ani din viaţă, de­dicaţi, aproape în exclusivitate, speologiei. O viaţă de om! Numele a fost inspirat de la un masiv local, Roşia, care se înalţă la nord-vestul oraşului Petrila şi nu a fost deloc întâmplător, peşterile acestuia fiind primele explorate şi în acelaşi timp cutreierate de nume celebre: Jeannel Rene şi Emil Racoviţă, părintele speologiei în România. Sub conducerea lui Romulus Ştefan Venţel, membrii cercului au participat la simpozioane, conferinţe, manifestări organizate pe plan naţional, schimburi de experienţă şi tabere de cer­cetare. Astfel că, în cei patruzeci de ani de existenţă, membrii acestui cerc au inventariat, marcat şi cartat, peste 20 de peşteri, totalizând o dezvoltare de peste 600 de metri de galerie, numai într-o arie restrânsă, desco­perindu-se de asemenea galerii noi şi locuri neştiute până atunci. Avenul Paştelui, bunăoară, care avea, în momentul descoperirii o lungime de 120 de metri, are acum 583. Şi asta, pe o denivelare de 47 de metri. Din nou insistăm prea mult asupra acestor date tehnice. Fără îndoială ele vor fi menţio­nate cândva, într-o (măcar) o carte, pentru că e păcat ca rezultatele acestei muncii să nu fie cunoscute. Şi acolo, pro­babil, se va face vorbire de peşterile: „Ulciorul”, „De sub cetate”, „Alunii negrii (Jiul de Vest)”, „Teluri”, „Cioclovina”, „Şura Mare” şi altele, care au intrat în lume şi s-au făcut cunoscute, şi prin intervenţia extraordinară a acestui om şi a colegilor săi împătimiţi de speologie l Întâmplarea face (sau nu numai întâmplarea) că în această lună (martie) puţin după ziua femeii (9 martie) Romulus Ştefan Venţel  să-şi aniverseze, cu optimismul lui debordant, ziua de naştere. Nu, nu e petroşenean, decât prin adopţie, fiindcă s-a născut la Petrila, undeva foarte aproape de masivul care a împrumutat numele său, cercului speologic. Am copilărit câţiva ani împreună şi pot să spun că n-am reuşit să-l cunosc niciodată cu adevărat. Dârz dar şi încăpăţânat, romantic dar al naibii de realist, apropiat dar şi dificil l Îi plăcea tot timpul să organizeze ceva. N-avea importanţă ce. De exemplu  vizionarea unui film în colectiv. Filmul ales a fost „Love Story” Şi cu ocazia aceea cineva i-a suflat prietena. Poate pentru a fi în deplin acord cu titlul filmului l Apoi o altă secvenţă. O altă prietenă îşi pierduse în timpul plimbării cu el, umbrela şi el s-a simţit dator să i-o înlocuiască cu banii cercului speologic, unde eu eram casier. Bineînţeles că am refuzat cererea sub pretextul dur, dealtfel, că umbrela n-avea nicio legătură cu speologia. Drept pentru care am fost dat afară l Era şi foarte pu­ternic. „Avea oase tari!” după cum spuneau ceilalţi. Astfel, ieşind de la ma­gazin, într-o seară de toamnă, trotuarul fiind destul de mic, un autobuz care a ocolit ceva, l-a acroşat, dezechilibrându-l şi aruncându-i pâinea din mână în şanţ. Şoferul s-a speriat şi
n-a oprit, drept pentru care am aşteptat să se întoarcă de la Lonea, dar când am văzut în ce hal era de deteriorat, nu ne venea să credem că el avea o simplă vânătaie. Atunci i-am spus să plecăm de acolo că poate îl pune să plătească reparaţiile l Îi plăcea să fie şi galant. Astfel, într-o zi îşi cumpărase o geacă albă şi se străduia din răsputerii să ne-o prezinte. Din această cauză stătea în picioare, lângă masă, dar noi nici nu priveam la ea. În acel moment, un tip de la o masă strigă furios: „Decât să stai de vorbă cu clienţii mai bine ne-ai aduce berea aia!” şi-n clipa următoare am explodat şi noi: „Ce puiule (asta era diminutivul lui) ţi-ai cumpărat halat de ospătar?” l Altădată, eram la ziua unui prieten şi  a pus pariu cu asta ca n-are mai mult de 100 de kg. Zis şi făcut, se dezbracă el până la slip şi se urcă pe cântar. Avea mai mult cu 200 de grame. Atunci şi-a dat jos şi slipul. Acum avea (aţi ghicit) exact 100 de kg. l La intrarea pe o stradă lăturalnică povesteam cu el despre una, despre alta, când vrea să intre o căruţă de la mică cu calul aferent. „Hei Puiu!” strigă căruţaşul, şi Puiu se dă cuminte la o parte. Căruţaşul continuă: „Dii, fire-ai a naibii!” „Vezi, îl atenţionez eu, calul era Puiu, nu tu!”. Urmează un torent de boscorodeli privind lipsa de imaginaţie a unor oameni vizavi de acordarea unor nume l Într-un an trebuiau să meargă la un concurs şi le trebuia o scenetă pe care am şi făcut-o de altfel. La una din replici  un turist (respectiv Puiu) trebuia să spună: „Spui numai prăpăstii!” şi celălalt, ospătarul, replica: „Prăpăstii n-avem, numai nişte râpe”. Dar la momentul piesei turistul zice „Spui numai tâmpenii!” iar ospătarul calm conchide: „Tâmpenii n-avem, numai nişte râpe!” l Odată chiar i-a reuşit o chestie grozavă. Pe vremea aceea, pe vreme de noapte, nu se putea petrece nicio petrecere. Toate se făceau la lumina zilei, noaptea era inventată pentru a dormi. Singura excepţie era noapte de revelion. Şi totuşi la sugestia şi intervenţia lui în acea noapte de revelion s-a celebrat o nuntă. A doi prieteni. Peste tot, la UTC şi la primărie, ea figura ca „Revelionul tineretului” l Soţia lui, Aurelia, profesoară de franceză i-a fost tot timpul aproape, însoţindu-l de regulă, în toate periplurile sale şi făcând uneori, front comun, cu el, împotriva necunoscutului
  • Ne oprim aici. Dar sperăm ca cercul speologic şi mentorul său să meargă tot înainte!


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 8 ori 7  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227







Publicitate
Newsletter