05.06.2014,  17:40:30 | 2 comentarii | 996 vizualizari
Ieri s-au împlinit 90 de ani de la inaugurarea Mausoleului Eroilor de la Lonea / (…) toată lumea, ca la 4.000-5.000 de oameni, sta cu capetele descoperite în cinstea eroilor. Niciodată nu s-a văzut la Lonea o aşa mulţime de oameni la un loc”
de Marian BOBOC
Întrucât ieri s-au împlinit 90 de ani de la inaugurarea Mausoleului de la Lonea, vă propunem o reîntoarce în timp. Suntem în vara anului… 1924.
 
La 1 iunie
ziarul local publica pe prima pagina articolul „O vrednică pomenire”. De men-ţionat că semnatarul artico-lului, preotul greco-catolic Virgil Pop, a fost şi un membru de frunte al redacţiei „Gazeta Jiului”, o prezenţă activă în viaţa culturală a Văii Jiului, autor a numeroase articole cu tematică religioasă, didactică, de moralitate ş.a.m.d.
În „O vrednică pome-nire”, Virgil Pop subliniază efortul făcut pentru ridicarea acestui monument-mausoleu şi importanţa acestuia pentru comunitatea locală:
„Coloniile miniere erariale, aparţinătoare Direcţiunii minelor statului din Lonea, sunt în pregătirea unei serbări naţionale de cea mai mare importanţă sufletească: pomenirea vrednică a Zilei Eroilor, ce se va prăznui la sărbătoarea Înălţării Domnului. Prin îngrijirea vrednică de laudă a Direcţiunii minelor se construieşte un monument-mausoleu al Eroilor, un monument de toată frumuseţea, sub care vor avea să zacă osemintele Eroului Necunoscut. Cu acest prilej se vor exhuma osemintele a lor doi soldaţi eroi, necunoscuţi, soldaţi din vechiul regat, şi înmormântaţi provizor lângă fabrica de cărămidă, osemintele lor scumpe se vor conduce cu procesiune religioasă la Cimitirul Eroilor şi între mari serbări, aranjate cu chor vocal, cu orchestra minieră şi cu un prohod mare bisericesc şi, pre lângă onorul dat de o trupă de soldaţi, se vor aşeza spre vecinică odihnă în cripta mausoleului. Se vor rosti cuvântări ocazionale, pentru preamărirea acestor eroi, din partea autorităţilor bisericeşti şi civile din localitate, şi astfel se va inaugura o nouă eră de cultul eroilor şi a patriei în aceste colonii miniere, atât de mult încercate în trecut de valuri şi curente distrugătoare de suflete.
Este aceasta în coloniile miniere erariale din Lonea un început bun şi foarte îmbucurător pentru lucrarea de progres moral şi cultural ce se aşteaptă acolo. Şi suntem în ferma nădejde că în curând se va putea pune şi baza clădirilor bisericeşti, care de atâta vreme se aşteaptă, şi faţă de care dl. Ministru al Industriei şi Comerţului Tancred Constantinescu, precum şi dl. ministru Ghe. Tătărescu arată cel mai viu interes. Dea Dumnezeu ca toţi oamenii de bine (…) să se concentreze  în jurul realizării celei mai ardente chestii a muncitorilor din aceste colonii: ridicarea morală şi culturală prin clădirea de biserici corespunzătoare şi prin şcoli de model.
Ziua realizării acestui program moral şi cultural va fi cu adevărat o zi de vecinică pomenire, prin care se va pune o temelie neclintită consolidării patriei în această Vale a Jiului”.
După această avanpremieră, aflăm
 
Programul manifestărilor
Sub titlul „Lonea/ Întru pomenirea eroilor”, publicul este înştiinţat: „Direcţiunea Minelor Statului din Lonea va arangea în 5 VI crt. (Ziua Eroilor) începutul la oara 9 ¾ î.d.m. serbările de dezvălire a Monumentului Eroilor împreunată cu eshumarea eroului necunoscut, observând următorul program:
1. La oara 9 ½ plecarea din gara Lonea la Fabrica de cărămidă pentru ridicarea osemintelor;
2. Reîntoarcerea cu acelaşi tren la gara Lonea;
3. Plecarea de la gara Lonea la mausoleu;
4. Serviciul religios;
5. Discursurile, punctele de orchestră, cor şi producţiunea elevilor şcoalelor primare din loc;
Circulaţia trenurilor Dir. minelor:
1. Din Petroşeni spre Lonea, la oarele 7 ½, 9 ½, 11 ½ î.d.m.
2. De la Lonea spre Petroşeni, la oarele 1, 3, 4 ½ şi 6 ½ d.m.”
Direcţiunea minelor sta-tului Lonea, în afara invitaţiei pu-blicate la ziar, lansează invitaţii scrise şi către instituţiile Statului (vezi facsimilul 1). În sfârşit soseşte şi mult aşteptata zi.
Sub titlul
 
„O importantă prăznuire la Lonea”
Ziarul local publică, sub semnătură aceluiaşi Virgil Pop, în două ediţii consecutive relatarea pe larg a evenimentului:
„Ziua Eroilor din acest an la Lonea s-a sărbătorit cu un fast deosebit de mare, ce a întrecut mult cadrele festivităţilor obicinuite până acum.
În faţa palatului Direcţiunii Minelor s-a ridicat un grandios mausoleu în cinstea eroilor necunoscuţi morţi pentru patrie în războiul pentru întregirea neamului. În cripta acestui mausoleu avea să se aşeze spre vicinică pomenire osămintele a lor doi soldaţi necunoscuţi morţi aici în primele zile ale lunei Septembrie din anul 1916, şi îngropaţi atunci în mod provizoriu lângă fabrica de cărămidă.
Epopee tragică  
În focul luptelor grele din luna Septembrie 1916 urmate pre Jiu doi soldaţi din armata română fură transportaţi şi aşezaţi la o casă din apropierea fabricii de cărămidă Lonea. Unul era deja mort, iar celălalt grav rănit. Pe lângă toată străduinţa a unor locuitori  vecini, de a-l nutri, îngriji şi de a-l mântui baremi pe acesta pentru viaţă, a treia zi a decedat şi al doilea soldat. Dar se începură luptele grele, cari au durat săptămâni de zile. Armata română, fiind sub foc şi în retragere, n-a avut timp să-i transporte de aici ori baremi să-i îngroape, ci aproape 3 săptămâni de zile au stat aceşti soldaţi eroi neîngropaţi, şi dând peste ei, jandarmii maghiari au constrâns pe sătenii Ineăşel Lepădat şi Chir Petru să-i îngroape, punându-le în vedere o plată oarecare, ceea ce nicicând nu li s-a dat.    
 
Exhumarea
În dimineaţa zilei Eroilor din acest an (1924 – n.a.), la oarele 6’15’’ s-a început exhumarea eroilor necunoscuţi prin asistenţa medicului Dr. Şandor, delegat al medicului de circumscripţie, şi Traian Bârsan, funcţionar, ca delegat al Direcţiunii Minelor din localitate, însoţit de Gh. Marcuş, funcţionar auxiliar. Abia s-a început săpătura şi la cap s-a dat de o piatră, care probabil a fost pusă de semn mormântului, dar cu vremea fu îngropată sub pământ. La o adâncime de abia 80 cm, s-au aflat oasele antebraţelor celor doi soldaţi, apoi două bucăţi cranii cu părul în putrefacţie, apoi s-au aflat, rând pe rând, şi celelalte osăminte, toate în poziţie culcată naturală. La adâncimea de un metru s-a dat deja de vatra mormântului aşternută cu fân pornit în putrezire.
 
Cine sunt eroi?  
Comisia de exhumare a cercat cu cea mai mare atenţie după obiecte de pe care să poată constata identitatea eroilor. Dar s-au găsit numai nişte resturi de haine militare, în care au fost învăluiţi şi înmormântaţi (fără sicriu). S-au aflat nasturi, parte de palton militar, parte de la vreo pânză de cort militar: s-a mai aflat o tabacheră de tinichea, ruginită, dar goală, şi o cutie cu chibrite, care erau, ce e drept, umede şi pălite, dar încă în stare bună. 
S-a mai aflat ceva obiect de metal, de pe care nu s-a putut constata sigur ce a fost anume: se dă cu socoteala că a putut fi o parte constituantă din o puşcă militară. În sfârşit, s-a aflat o bucăţică de lumină colorată, dar în stare bună; se vede că aceşti eroi au avut aproape vreun vecin bun şi evlavios care le-a aprins o lumină, cu care s-au şi îngropat.
Aşadară, nu s-a putut afla nici un obiect de pe care să se poată stabili identitatea soldaţilor eroi”.
 
Eroii pe catafalc
Osămintele scumpilor noştri eroi le-a aşezat comisia într-un sac de pânză albă; oasele aveau încă un conţinut considerabil de unsoare, căci pânza albă îndată s-a pătruns peste tot de unsoarea lor, deci oasele încă n-au ajuns în stadiul dizolvării. Pentru a se evita eventuala infecţie au fost vărsate cu acid carbolic crud, şi apoi învăluindu-se sacul cu osemintele într-o pantă treicoloră s-au aşezat în sicriul anume pregătit, iar sicriul asemenea fu învăluit cu pânză treiculoră. Lângă mormânt s-a improvizat un cort de frunză verde şi acolo s-au aşezat eroii noştri pe catafalc, străjuiţi de câte doi soldaţi ai garnizoanei Petroşeni. Sicriul fu împodobit cu numeroase cununi făcute şi dăruite de personalul fabricii de cărămidă.
 
Serbarea înhumării eroilor  
Între oarele 8-10 a.m. s-au ţinut servicii divine la toate bisericile. Deja de pe la oarele 8 începe să se adune muncitorimea din toate coloniile, parte la biserici, parte pe platoul din faţa gării, parte în apropierea monumentului eroilor. Pe peronul gării se postează orchestra minieră, mai apoi soseşte şi o trupă de soldaţi ai garnizoanei Petroşeni, sub comanda dl. locotenent Lavric, şi mulţimea oamenilor distinşi din Petroşeni şi jur.
 
Serbarea închinării eroilor
Între oaspeţi am putut remarca pe dl. Popescu, şeful Siguranţei Petroşeni, Pănoiu, judecător de ocol Petroşeni, ing. Ioan (Petroşeni), ing. Sibila (Petroşeni), Emil Pop, mare comerciant (Petroşeni), prof. Boga (Petroşeni), ing. Szécsey (Petrila) etc.
După oarele 10 a.m. cortegiul stătător din 6 preoţi în ornate, precum şi autorităţile civile urmate de o parte din popor au plecat din gara Lonea spre Fabrica de cărămidă, unde s-a ţinut un scurt serviciu divin, iar la oarele 10 ¾ ridicându-se osămintele s-a plecat spre locul destinaţiunii. La sosirea în gara Lonea miliţia garnizoanei Petroşeni, sub comanda d-lui locotenent Lavric, a prezentat onorurile militare, iar muzica a intonat „La rugăciune”, în vreme ce toată lumea, ca la 4.000-5.000 de oameni, sta cu capetele descoperite în cinstea eroilor.
Niciodată nu s-a văzut la Lonea o aşa mulţime de oameni la un loc.
După acestea s-a format cortegiul în ordinea: orchestra minieră, miliţia, preoţimea, sicriul purtat pre umeri de 4 soldaţi, oaspeţii, membrii Direcţiunii Minelor şi autorităţile locale, poporul. Sub acordurile unui marş funebru a pornit cortegiul impozant (era o mare de capete şi drapele) parcurgând strada Regina Maria, şi oprindu-se în faţa grandiosului monument al eroilor, sicriul fu depus în faţa mausoleului, urmând a se face slujba bisericească după ritul fiecărei confesiuni.
Prima oară ia cuvântul dl. director al minelor Statului din loc, ing. Valer Socol, vorbind despre însemnătatea zilei, apreciază virtuţile eroilor morţi în războiul pentru reîntregirea neamului; apoi, prin o frumoasă alocuţiune se adresează către cei doi eroi necunoscuţi aşezaţi aici, ca un simbol sfânt al tuturor, îi asigură despre recunoştinţa noastră, a urmaşilor, şi promite ocrotirea văduvelor şi orfanilor. În sfârşit termină, predând autorităţilor bisericeşti osămintele spre binecuvântarea sacră.
Încep serviciul divin împreunat cu parastas pentru odihna sufletelor eroilor morţi în război, după ritul fiecărei confesiuni, terminându-se cu sfinţirea monumentului, după care au urmat cuvântările preoţilor.
Preotul ortodox român Coriolan Drăgan, printr-o însufleţită vorbire, face asemănare între trecutul de obidă al neamului şi prezentul fericit, arată cât de dezbinat şi cotropit de străini şi de duşmani fiind, a suportat cu adevărat suferinţele Golgotei, însă după acestea a urmat, prin jertfele neasemănat de mari ale eroilor, învierea, bucuria împlinirii visului de veacuri. Arată cum mamele şi soţiile, alături cu eroii neamului, au purtat calvarul suferinţelor. În sfârşit, se adresează către văduve şi orfani, cărora trebuie să le picure mângâiere în suflete conştiinţa că morţii lor sunt şi eroii neamului, şi că dacă la orice capodoperă (cum a fost de ex. şi clădirea Mănăstirii Argeş), s-au cerut totdeauna jertfe mari, cu atât mai vârtos a trebuit să reclame jertfe mari clădirea Românie Mari. Termină vorbirea cu o frumoasă pareneză către eroul necunoscut.
Preotul greco-catolic român Virgil Pop (autorul acestei minuţioase relatări – n.r.) propune a se face pomenirea tuturor celor ce au murit în decursul veacurilor trecute pentru cauza românismului, şi în special evocă din morminte figurile mari ale istoriei: Mihai Viteazu, mort pentru cauza întregirii neamului, Horia, Cloşca şi Crişan, frânţi în roate pentru că au cerut drepturi poporului obidit, apoi martirii neamului din temniţele ungureşti etc.
Preotul romano-catolic maghiar Karda şi cel reformat, L. Baczó, au arătat cum cultul eroilor poate duce popoarele fără deosebire de neam şi confesiune la înfrăţire şi cum datori suntem a ne insufla de spiritul de jertfă al acestor eroi şi de idealurile lor, ca să desăvârşim tot mai mult aceea ce ei au creat, împărăţia dragostei, înfrăţirii tuturor şi a păcii.
Ia cuvântul comandantul militar Lavric arătând cum prin pomenirea eroilor ne împlinim o datorinţă sfântă. Propune ca pildă de idealism şi jertfă pentru patrie exemplul eroinei Gorjului, Ecaterina Teodoroiu; în sfârşit mulţămeşte Direcţiunii Minelor Statului că prin ridicarea acestui mausoleu grandios, ne-a pregătit o aşa frumoasă şi veşnică pomenire a eroilor.
Directorul administrativ al minelor Statului, dl. N. Gavrilescu, prin o mişcătoare vorbire insuflată de cald naţionalism, predă spre îngrijire comunei politice Petrila monumentul împreună cu comoara scumpă, cu osămintele eroilor necunoscuţi, care cu strigătul ura mergând la atac au murit luptând sub comanda celui mai viteaz comandant, care este Regele Ferdinand. (La pomenirea Regelui urale îndelungate răsună din piepturile mulţimii din popor).
Primarul Gheorghe Giorgică relevă datoria sfântă faţă de eroii neamului, mulţumeşte Direcţiunii Minelor Statului pentru jertfa mare şi pentru prinosul adus eroilor prin acest frumos mausoleu, împlinindu-se o veche dorinţă a comunei Petrila, şi promite îngrijirea cea mai aleasă faţă de acest monument şi cimitir al eroilor.
După rostirea discursurilor festive între onoruri militare date prin salve de puşti şi sub acordurile orchestrei miniere, care a executat bucăţi prea frumoase din „Faust”, fu slobozit sicriul în mormânt.
Serbarea s-a încheiat prin drăgălaşe declamări ale elevilor şcolilor primare, cântece naţionale, urmate de corul Direcţiunii Minelor, alternate cu execuţii măestre ale orchestrei miniere.
La orele 13 s-a ţinut un prânz festiv în onoarea oaspeţilor, în care s-au rostit câteva toasturi: V. Câmpian, funcţionar, a toastat pentru Rege şi înalta sa familie, directorul şcolar Bujorean pentru comandantul garnizoanei, înv. Simion pentru Direcţiunea Minelor, colonelul în rezervă Cecais pentru înfrăţirea popoarelor prin progresul culturii şi civilizaţiei; au vorbit plăcut şi emoţionant dl. locotenent Lavric, ca basarabean, despre suferinţele îndurate pentru naţiune sub dominaţia rusească, iar dl. Director al Minelor, Gavrilescu, despre întărirea sentimentului naţional prin progresul în cultură şi despre absurditatea teoriei internaţionalismului bazat pre ideea desfiinţării graniţelor etnice şi naţionale.
Dl. Popescu, şeful Siguranţei Petroşani, a arătat că numai o politică democratică şi civilizatorică poate duce la asimilarea şi înfrăţirea popoarelor, şi chiar aceasta e şi politica României, care, deşi nu-şi arată momentan efectele salutare, din cauza preocupărilor multe şi a iritaţiei ce domneşte în urma războiului în inima oamenilor de azi, dar urmaşii, nepoţii noştri, vor gusta, 
într-adevăr, roadele binecuvântate ale acestei politici democratice şi civilizatorice, ce şi-a pus în program România, şi vor simţi cu adevărat, ce fericire este a trăi în România. Ca de încheiere închină în cinstea populaţiei, fără deosebire de neam şi confesiune, a României Mari.
Prânzul festiv s-a încheiat cu cântece naţionale şi cu o vie animaţie şi manifestaţie pentru cauza naţională.
Ziua Eroilor din anul 1924 va rămânea neştearsă în amintirea populaţiei muncitoreşti din Lonea şi se poate socoti ca un eveniment capital în viaţa moral-culturală şi naţională din Valea Jiului”.
Relatarea preotului Virgil Pop impresionează şi astăzi prin concizie şi puterea de a reda atmosfera, putând constitui, alături de alte scrieri din epocă, un exemplu concret pentru lucrătorii din presa zilelor noastre.

Comentarii articol (2 )

#1 DJ06.06.2014,  07:08:35
in anii de liceu si nu numai,am trecut destul de des pe langa acest monument.Monumentul si Gradina Eroilor erau lasate in paragina de autoritatile comuniste.Nu s,a schimbat mare lucru nici acum pentruca nici mentalitatea nu s,a schimbat."sunt mandru ca am fost si sunt tovaras" depune coroana cu spatele la monument,pentruca insusi este un monument caruia din pacate nu,i da nimeni masca jos.
#2 Boboc Marian06.06.2014,  16:33:53
Din păcate, aveţi dreptate.


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 3 ori 10  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Publicitate
Newsletter