19.06.2014,  20:26:21 | 2 comentarii | 1542 vizualizari
Două variante ce se bat cap în cap despre felul / Cum a sfârşit Gheorghe Bobar, primul primar-barabă al Petrilei
de Marian BOBOC
L-am provocat, recent, pe distinsul profesor Ioan Ponta din Iaşi să rememoreze, pentru Ziarul Văii Jiului, şi alte episoade legate de Petrila de altădată. E vorba de Petrila părinţilor săi, învăţătorii Romulus şi Maria Ponta care au slujit învăţământul din Vale mai bine de patru decenii.
 
Apa, ca un bivol negru
„Îmi aduc aminte că prin 1946, noul primar al Petrilei era un om ce se dovedea a fi un gospodar cu multă iniţiative. El a luat măsuri urgente în faţa unui Jiu care venea la vale ca un tăvălug înspăimântător. Au fost, atunci, ploi abundente cu ruperi de nori în zona montană. În această situaţie primarul Petrilei a luat măsuri urgente, formând echipe de lucru cu oameni înarmaţi cu lopeţi şi târnăcoape. A adus camioane cu pietriş pentru a stăvili apele şi pentru a salva şoseaua ce lega Petrila şi Lonea. După ce treaba a fost isprăvită şi oamenii s-au îndepărtat de malurile ei, primarul s-a apropiat de o margine a şoselei ce tocmai a fost întărită cu pietriş şi pământ. Acolo apele Jiului băteau cel mai tare. Primarul a vrut să se asigure că oamenii săi au făcut un lucru temeinic şi nu au lucrat de mântuială. Apăsând cu piciorul în locul cu pricina, încercarea s-a dovedit a-i fi fatală. Porţiunea de mal s-a rupt şi primarul a căzut direct în vâltoarea apelor care l-au învelit cu propria-i pelerină, l-au răpit şi l-au cărat la vale. Apele când îl acopereau, când îl scoteau la suprafaţă. În cele din urmă primarul a dispărut înghiţit de valuri. A fost găsit după câteva ore, agăţat cu pelerina de un trunchi de copac înfipt în malul malului”.  
 
Moartea primarului-barabă
Profesorul Ioan Ponta îşi aminteşte exact întâmplarea pe care am relatata-o mai sus. dar nu mai ştie care era numele primarului din Petrila în anul Domnului 1946. Am apelat la documentata carte intitulată „Petrila în oglinda timpului” (ediţia a II-a) scrisă de Dumitru Gălăţan-Jieţ şi regretatul Tiberiu Zvoboda (Editura „Măiastra”, Târgu Jiu, 2011) pentru a afla cine a fost primarul respectiv. Cei doi autori ne informează că, în luna august a anului 1946, reprezentanţii comunei Petrila îşi aleg, fără incidente şi prin vot deschis, pe Bobar Gheorghe ca primar al localităţii. „Este, credem, primul primar-barabă din istoria primarilor Petrilei”, îşi dau cu părerea autorii. Tot ei avansează ideea că dacă momârlanii nu ar fi fost ocupaţi, în luna august, cu făcutul fânului şi cu păşunatul oilor la munte, rezultatul votului ar fi fost cu totul altul. Adică primar al Petrilei ar fi rămas în continuare tot momârlanul Ioan Bunea. Şi autorii volumului „Petrila în oglinda timpului” ştiu că Gheorghe Bobar a murit înecat, dar varianta lor diferă de cea evocată de distinsul prof. Ponta. 
 
O moarte violentă şi două variante ale sfârşitului
La pagina 126 a cărţii anterior citate aflăm că „Gheorghe Bobar a murit înecat în timpul unor inundaţii ale Jieţului, puţin mai jos de sediul Primăriei, în apropierea domiciliului său în timp ce încerca să salveze bunuri din gospodărie”. Dacă ar fi să mă întrebaţi pe mine aş înclina mai mult spre varianta profesorului Ponta. Pe ce mă bazez? Pe faptul că baraba, spre deosebire de momârlan, nu are în mod acut sentimentul proprietăţii. El e mai degrabă un proletar decât un om cu avere mobilă şi imobilă. Din acest motiv cred că mai repede primarul Bobar s-ar fi interesat de apărarea bunurilor obştii decât de salvarea bunurilor lui personale. Mai ales că, fiind  prima barabă aflată într-un astfel de post înalt în administraţie, ar fi vrut să demonstreze că poţi să acţionezi şi altfel decât au făcut-o predecesorii săi. Părerea mea… Mihai BARBU
Şi varianta nr. 3 (cea corectă)
Când, cum şi unde a murit primarul Bobar
 
Provocat de colegul Mihai Barbu, mi-am răsfoit arhiva de documente, căutând să elucidez misterul morţii primarului comunist Gheorghe Bobar. Mai întâi contextul meteorologic..
 
…ruperea de nori
Pe 3 iunie 1946 în estul Văii Jiului are loc o formidabilă rupere de nori. Urmare a ploilor care au căzut în zilele de 3, 4 şi 5 iunie, apele s-au revărsat cu furie, inundând şoseaua şi linia ferată Petroşani-Băniţa şi rupând mai multe poduri. Ba mai mult, în zona depoului de locomotive Petroşani, linia ferată a fost ruptă de furia apelor, întregul depou intrând la propriu la apă.
Pentru restabilirea situaţiei, autorităţile au mobilizat forţe impresionante: 240 elevi ai Şcolii de Ucenici Petroşani, în frunte cu directorul şi maiştrii, 150 de muncitori de la Atelierele Centrale Petroşani. Nici muncitorii de la mina Petrila nu au stat cu mâinile în sân. Lucrătorii de la sectoarele I şi II au repus în funcţiune linia ferată dintre depoul Petroşani şi mina Petrila. Greul l-a dus echipa de 60 de muncitori, condusă de un anume Ratzek. Pe 4 iunie, aceştia, lucrând ore în şir sub ploaie, au reuşit să pună stavilă apelor învolburate ale Jiului, ridicând un dig, în locul celui acoperit de stihia apelor. Efortul lor a fost încununat de succes, astfel că în câteva ore a putut să treacă primul tren. Însă bucuria lor feroviară a fost de scurtă durată, deoarece a doua zi, pe 5 iunie, a continuat să toarne în neştire, astfel că circulaţia feroviară a fost întreruptă din nou. A fost nevoie din nou de intervenţia hotărâtă a autorităţilor, de data aceasta la Peştera Bolii.
Acum, după această contextualizare meteo, să trecem la…
 
…moartea primarului Bobar
Nu am găsit vreo referire la data când a fost instalat ca primar Gheorghe Bobar. Dat fiind faptul că, de exemplu, la Petroşani şi Lupeni noii primari (comunişti) au fost instalaţi în decembrie 1944, este posibil ca tot pe atunci să fi fost instalat şi primarul Gheorghe Bobar. Însă, în nici un caz nu a putut să fie ales ca primar în august 1946, cum greşit apare în „Petrila – oglinda timpului” (nefiind citată sursa bibliografică de unde s-au „inspirat” autorii, nici nu putem spune de unde provine eroarea..). De ce nu putea fi ales Bobar în august 1946? Pentru simplul fapt că, după cum veţi vedea, Gheorghe Bobar îşi dăduse tragicul sfârşit în urmă cu vreo două luni. Deci, în august 1946 Bobar fiind mort, e lovită de nulitate şi speculaţia lui Gălăţan şi Svoboda: „(…) La alegeri au participat atât reprezentanţi ai momârlanilor, cât şi ai barabelor. Momârlanii fiind ocupaţi cu făcutul fânului şi păşunatul oilor la munte, au avut mai puţini reprezentanţi”. Fiind vorba de un primar comunist, am căutat cu înfrigurare relatări despre tragica sa moarte chiar în organul central al Partidului Comunist Român, „Scânteia”. 
 
Am răsfoit ediţiile din 5, 6, 7, 8 şi 9 iunie 1946. Nu am găsit nimic, în afară de o notă publicată în „Scânteia” la 8 iunie: „În Valea Jiului/ Liniile ferate avariate din cauza ruperii de nori au fost restabilite”. Ca o observaţie, această notă este identică cu aceea publicată câteva zile mai târziu în „Zori Noi”, la 11 iunie. Apropos de organul Regionalei Valea Jiului a Partidului Comunist Român, „Zori Noi”, nici acesta nu aminteşte de moartea primarului Gheorghe Bobar.
Din fericire, longevivul săptămânal petroşenean „Avântul” elucidează misterul morţii comunistului Bobar, consemnând la rubrica „Informaţiuni”: „În ziua de 4 iunie a.c. (1946 – n.r.) Gh. Bobar, primarul comunei Petrila, aflându-se pe malul Jiului, lucrând la un dig pentru apărarea grădinii de valurile apei, care l-au înnămolit o parte, a fost luat de valuri şi înecat. A fost găsit abia după două zile, la Petroşani, lângă moara Murgu, pe malul Jiului. Răposatul a fost un luptător vechi şi membru de marcă al Partidului Comunist din Petrila. Moartea lui a impresionat mult”. Prin urmare, Gheorghe Bobar a murit la 4 iunie 1946 în apele Jiului, iar cadavrul acestuia a fost găsit la 6 iunie 1946. 
Ironia istoriei a făcut ca moartea lui Bobar să fie consemnată cu obiectivitate nu de presa comunistă, aşa cum ar fi fost normal, ci de „Avântul” – o publicaţie… filo-liberală. Nu avem de unde ştii de ce a tăcut presa comunistă …

Comentarii articol (2 )

#1 dj23.06.2014,  21:44:07
Daca era Corici la Apele Romane in 46,scapa Bobar cu viata.Pietrisul s,a furat insa mult mai tarziu,din 96,dupa o jumate de veac.
#2 Ghita B24.06.2014,  12:43:55
Cercetand mai cu atentie sa descoperit ca Gheorghe Bobar nu a murit inecat si este in viata si in prezent. Acum se ocupa de alte cele tot pe la Primaria Petrila. Mai cu-n smen, mai cu-n furtisag, mai cu-n trafic de influenta, mai cu o numire in functie. Deh comunistul tot comunist ramane. Este monser Ghita? 13


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 7 ori 2  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Pe aceeasi tema

Primăria Petrila a semnat un contract de prestăr[..]

09.09.2015, 12:38   |    0 comentarii

Poliţia locală din cadrul Primăriei oraşului Petrila încearcă să facă faţă valului ridicat de „încălziţi ai[..]

08.07.2015, 17:47   |    1 comentarii
Asta în condiţiile în care la finalul anului închid şi Mina Petrila. Un punct de vedere legat de situaţia bug[..]
07.07.2015, 17:02   |    0 comentarii
Publicitate
Newsletter