24.04.2009,  09:58:08 | 0 comentarii | 763 vizualizari
Traduceri
de Mircea ANDRAȘ
Serghei Esenin versus Gheorghe Tereblecea 
 
“Nu trezi ce n-are importanţă,
Nu-ţi fă griji că eu nu reuşesc!
Prea din timp muri a mea speranţă
Şi în viaţă multe pătimesc” 
 
Din nou profesorul de limba română şi rusă, Gheorghe Tereblecea, de la Şcoala Nr. 2 din Petroşani, iese la rampă cu noi şi cu noi traduceri după un alt poet rus, demn de aducere aminte, Serghei Esenin şi nebuloasele sale poezii. Un periplu prin viaţa acestui poet, cu o extraordinară rezonanţă, ne dezvăluie că el s-a născut într-o primăvară a anului 1895, în satul Constantinovu (aflat la douăzeci de kilometri de Moscova cea de toate zilele). Localitatea aflată în regiunea (sau zona) Reazani era cunoscută ca zonă turistică, fie şi numai pe hârtie, şi era renumită pentru cultura cartofului, unii dintre aceştia ajungând chiar până la 2,5 kilograme, fără a mai cântări şi nisipul afe­rent straturilor de depozitare a acestora. 
Târziu, când tractorul a ajuns cu brazda până sub casa lui, Esenin e pus faţă în faţă cu realitatea (comunistă sau socialistă? Nu mai conta). Atunci a aflat că realitatea este una singură, indiferent dacă o agreăm sau nu. “Ăsta nu e socialismul pe care l-am visat!”, a declarat el, într-un moment al adevărului. (Câteva din cuvintele care i-au adus sfârşitul). Pentru că în toamna anului 1925, poetul urma să fie “sinucis” (ghilimelele nu sunt întâmplătoare), într-o cameră a hotelului “Anglittere” din Petersburg (la vremea aceea, Petrograd). Studiile criminalistice au scos la iveală faptul că poetul a fost spânzurat şi nicidecum nu a făcut el acest lucru. “Am aflat asta, spune traducătorul Gheorghe Tereblecea, la Institutul Puşkin din Moscova, unde în anul de graţie 1997 am fost trimis de statul român, cu bursă româno-rusă, pentru un real schimb de experienţă. Precizez că acest institut avea o autonomie proprie faţă de Ministerul Culturii din Moscova. Aici se dezbăteau diverse teme conjuncturale, una dintre ele fiind deosebirea sau asemănarea personajelor din operele lui Turgheniev, versus Dostoievschi. Astfel făcându-se această paralelă, s-a ajuns la concluzia că personajele lui Dosto­ievschi sunt religioase, pe când cele ale lui Turgheniev par “liber-cugetătoare“. 
Îmi amintesc că până şi academicia­nul George Macovescu (un stâlp al pu­terii culturale de atunci), în ultimii ani de viaţă, îl citea de Turgheniev în detrimentul lui Dostoievschi. Şi atunci, am solicitat profesoarei Constan­tinova, în asentimentul unor profesori români, prezenţi la rândul lor la aceste discuţii, tot adevărul asupra morţii poe­tului Esenin. Şi spre surprinderea noastră ne-a făcut cunoscut tristul adevăr, cu precizarea: “Să-l duceţi cu voi, în România”. Precizez că nu am fost niciodată membru de partid şi nici nu am simţit nevoia să fiu. Din fericire, lucrul acesta nu mi-a adus repercusiuni!“. Profesorul Tereblecea îşi încheie disertaţia, neuitând să completeze: “Esenin, călătorind, în multe rânduri,
în Persia, a stăpânit cu precădere stilul oriental, fapt reliefat în volumul
Poezii persane în ansamblu, tradu­cerea este cursivă, ea păstrând printre rânduri fiorii poeziei poeţilor traduşi, sufletul poeziei ruse şi atmosfera acelor locuri şi timpuri. În general rima nu este forţată. Iar de dragul ei textul nu suferă imixtiuni neavenite din partea traducătorului. Printre rânduri, alături de elementele stricte şi specifice poeziei, strecurându-se şi câte o geană de umor:
 
“Eu voi reveni la primăvară”
Când livada albă e de flori, 
Ne vom sfătui în prag de seară,
Dar să nu mă mai trezeşti în zori!” 
 
Nu lipseşte, reliefată, nici teama reîntoarcerii la locurile natale potrivit aceluiaşi dor nestrămutat (şi “invizibil”, după cum s-a tradus) faţă de locurile natale:
 
“Ca-n trecut eu sunt la fel, sensibil
Şi îmi fac tot griji, acum din plin, 
Să mă smulg din dorul invizibil
Şi la noi acasă să revin.“
 
S-au păstrat imaginile picturale:
“Mesteacănul pare
Amorţit  la gard
În văpăi de aur
Fulgii parcă ard.”
Superb şi foarte convingător. Pro­fesorul Gheorghe Tereblecea, navi­ghează între limba rusă şi cea română cu poezia în suflet! Să-i urăm, de ziua onomastică, LA MULŢI ANI!
 
Versuri de Serghei Esenin în traducerea lui Gheorghe Tereblecea
 
Scrisoare către mama
Mai eşti în viaţă tu mămucă?
Eu sunt şi te salut de multe ori.
Coboară peste casa-ţi mică. 
Lumina siderală până-n zori.
 
Mi-au scris unii că eşti întristată,
Că din partea mea te-ai tulburat, 
Că străbaţi adesea calea toată, 
În paltonul vechi şi demodat. 
 
Întrevezi adesea înspre seară 
Şi-ţi închipui că la asfinţit 
Mi-au înfipt la crâşmă, din greşeală, 
Împlântând sub inimă-un cuţit. 
 
Fii mai calmă, nu te pierde-n van, 
Asta nu-i decât o aiureală, 
Nu-s aşa de mare beţivan, 
Să-mi pierd viaţa fără socoteală. 
 
Ca-n trecut eu sunt la fel, sensibil 
Şi îmi fac tot griji, acum, din plin 
Să mă smulg din dorul invizibil 
Şi la noi, acasă, să revin. 
 
Eu voi reveni în primăvară, 
Când livada albă e de flori, 
Ne vom sfătui în fapt de seară, 
Dar să nu mă mai trezeşti în zori! 
Nu trezi ce n-are importanţă, 
Nu-ţi fă griji că eu nu reuşesc! 
Prea din timp muri a mea speranţă 
Şi, în viaţă, multe pătimesc. 
 
Nu mă îndemna spre închinare! 
Să mă-ntorc în urmă n-are rost! 
Tu-mi eşti ajutor şi alinare, 
Mi-eşti lumină tainică şi-ai fost. 
 
Nu mai fi aşa de agitată! 
Supărarea n-are rost să crească! 
Nu mai bate drumul, tulburată, 
În mantaua veche, ţărănească. 
 
Mesteacănul 
Un mesteacăn alb 
Sub fereastra mea, 
A-mbrăcat o za 
Din argint de nea. 
 
Mesteacănul pare
Amorţit la gard. 
În văpăi de aur 
Fulgii parcă ard. 
 
Pe ramuri pufoase, 
De zăpadă pline
Ai să vezi mătase 
Albă, ce conţine. 
 
Iar în zare, leneş, 
Cât ai să priveşti, 
Iarăşi vezi pe ramuri
Argint din poveşti. 
 
Căsuţa din lemn 
În căsuţa veche 
De amar şi greu, 
Viscolul tot plânge, 
Plânge tot mereu. 
 
În pereţii tăi
Ades se aude 
Plâns de sărăcie, 
Din sunete surde. 
 
Toţi cântă amarul. 
Cu un geamăt viu
Ai nevoi mai grele
Şi de an pustiu. 
 
Nu e cântec vesel 
În pereţii tăi, 
Pentru că amarul
E prezent în ei.

Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 9 ori 6  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!

_____
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare...
_____
Cataloage promoţionale 2024
_____
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii
_____
Rame click - comandă online!
_____
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul!
_____
Steaguri publicitare - click pentru a comanda!
_____
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online!




_____
Cataloage promoţionale 2024


Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
Publicitate
Newsletter