21.07.2014,  20:33:47 | 0 comentarii | 1935 vizualizari GALERIE:     FOTO    
Ştiaţi că.. / Scriitorul care i-a „tradus” pe Dej şi pe Ceauşescu a fost din Petroşani?
de Ziarul Vaii Jiului
Colegul meu de la liceul din Petroşani, Iovan Tiberiu, a fost fiu de muncitor activist comunist, calitate care l-a propulsat la studii în străinătate, la Universitatea „Kliment Ohridski” din Sofia-Bulgaria, facultatea de limbi străine, secţia filologie.
 
După absolvire, ca specialist în limbi slave şi franceză, a fost angajat la cabinetul preşedin­telui Republicii Populare România, Gheorghe Gheorghiu-Dej, în funcţia de translator personal pentru limba bulgară şi franceză. Franceza a folosit-o doar ocazional, munca sa fiind bazată doar pe cunoştinţele sale izvorâte din însuşirea la perfecţie a graiului poporului de la sud de Dunăre. A devenit, de altfel, mare expert în acest domeniu, ajungând un important scriitor, traducător al peste 30 volume din literatura beletristică bulgară şi autorul celui mai important Mare Dicţionar Bulgaro-Român şi Româno-Bulgar din lume, tipărit în două ediţii, atestat ca atare de Academia de Ştiinţe din ţara vecină, onorat cu înalte distincţii chiar de conducătorul statului Todor Jivkov. Această operă unică conţinea peste 85.000 cuvinte-titlu.
A funcţionat ca translator al lui Dej, până la moartea sa, apoi l-a „tradus” pe Ceauşescu timp de 13 ani, după ce a fost demis din această funcţie în urma unei „defecţiuni” impardona­bile. La o vizită a soţilor Ceauşescu în Bulgaria a neglijat să-i prezinte lui Todor Jivkov pe Elena Ceauşescu, preşedintele Bulgariei oferindu-i toate onorurile soţiei ambasadorului român în Bulgaria, Ilie Patilineţ, care era mult mai prezentabilă, foarte frumoasă şi de o eleganţă strălucitoare, la nivel occidental, eclipsând-o total pe coana Leanţa, urâtă şi fără gust în privinţa îmbrăcămintei şi a podoabelor, cu tentă proletară. Greşeală fatală pentru familia Patilineţ şi neplăcută pentru translatorul scriitor Tiberiu Iovan. Ambasadorul a fost imediat demis, ca şi traducătorul. Scriitorul a scăpat uşor după acest eveniment, dar membrii familiei Patilineţ au fost eroii unei oribile tragedii, regizată de Elena Ceauşescu, prin Securitate. După expulzarea din Bulgaria, la intrarea în România, maşina cu care se întorceau acasă soţii indezirabili, a fost implicată într-un accident, frumoasa doamnă decedând pe loc, iar soţul ei având doar răni uşoare, ca şi fiica lor. Bărbatul a fost internat la Spitalul „Elias” din Bucureşti, unde s-a refăcut, suferind un şoc psihic, care l-a făcut neom, până la sfârşitul vieţii.
În zilele spitalizării i s-a comunicat că a murit şi fata lui, chipurile sinucigându-se, cu un pumn de medicamente...
Translatorul ceauşeştilor, scriitorul Tiberiu Iovan, a scăpat însă mai uşor. Pierzându-şi funcţia sa înaltă de specialist în limba bulgară al cabinetelor 1 şi 2 ale P.C.R., a fost detaşat câteva luni la Ministerul de externe, apoi la secţia externă a Uniunii Scriitorilor, unde n-a fost bine primit, fiind aruncat ca simplu redactor la Editura Tehnică din Bucureşti, unde era director... Ion Iliescu, şi el indezirabil pentru conducătorii statului, expulzat aici din funcţiile înalte de la conducerea partidului şi statului, fiindcă s-a opus unor hotărâri şi decizii nepopulare ale „celor mai iubiţi fii ai poporului”.
În conversaţiile avute cu acest coleg, cu greu i-am aflat amănuntele din anii când i-a „tradus” pe Dej şi Ceauşescu. Despre „Ghiţă şi fiicele sale” (titlu al romanului lui Petru Dumitru, scris în exil cu subtitlu „Regele roşu”) abia i-am smuls câte ceva, reţinând faptul că Dej era foarte afectat de prezenţa trupelor sovietice ca ocupante în ţară, exprimându-şi fără reţinere la orice ocazie sentimentele antiruseşti, fără a ţine cont că de faţă erau şi translatori. Convorbirile de la întrunirile sale oficiale cu delegaţiile oficiali­tăţilor bulgăreşti, la care era convocat şi Iovan, nu erau ţinute în secret, nici nu-i interzicea acestuia să divulge cele auzite (conform jurământului de loialitate depus când a fost angajat pe lângă înaltele oficialităţi comuniste), în plus nu se reţinea să povestească despre şedinţele sale de amor cu cele mai frumoase actriţe ale teatrelor bucureştene sau despre escapadele fiicei sale favorite, Lica Gheorghiu, ahtiată de şedinţe amoroase cu bărbaţi „macho”, înalţi şi musculoşi, precum cascadorii, rugbiştii, boxeri ş.a.m.d. În schimb, despre cei doi Ceauşeşti am aflat nu datorită colegului meu, ci a ziaristului Gh. Stroie, interesante amănunte, cu caracter privat, mai puţin cunoscute. Iată câteva povestite de Tibi Iovan:
- După moartea lui Dej şi înscăunarea lui „Nicu-Ceaşcă”, povesteşte Iovan, „vizitele prezidenţiale ţineau câte o săptămână. Iar eu eram acolo zi şi noapte. Aşa mi-am dat seama că Ceauşescu era pudic. Acest lucru i-l reproşa şi Pacepa, care îmi povestea că, la o vizită în Africa, au venit nişte dansatoare cu sânii goi, iar Ceauşescu de ruşine se uita în altă parte. Alt exemplu: în 13 ani cât i-am fost translator a spus un singur banc. Acela cu soţul, comparat cu un trântor care bâzâie, dar nu înţeapă! Hă-hă! deşi ia zilnic lăptişor de matcă.
Eram la o recepţie, împreună cu Todor Jivkov, preşedintele Bulgariei, atmosfera se destinsese, iar Ceauşescu a spus acel banc cu lăptişorul de matcă. Mirat că nimeni n-a râs după ce l-am tradus, a fost primul şi ultimul pe care l-a mai spus Ceauşescu.
De asemenea nu-i plăcea să bea mult. Dacă Brejnev (preşedintele URSS) sau Jivkov trăgeau zdravăn la măsea, Ceauşescu bea în cantităţi infime. Avea un vin oltenesc, un zaibăr care-i plăcea în mod deosebit şi o galbenă de Odobeşti specială.
„Elena Ceauşescu era o ţărancă proastă şi complexată”, povesteşte Iovan. Îi plăcea să se laude cu „studiile” ei de inginer-academician, dar toată lumea îşi dădea seama că habar n-are de nimic. La o vizită a lui Jivkov, Elena s-a apucat să-i povestească acestuia în termeni, cică de specialitate, ce mari descoperiri a făcut ea. La un moment dat, fiindcă ea vorbea foarte repede, n-am înţeles anumiţi termeni, iar preşedintele bulgar m-a văzut dezorientat. Aşa că mi-a spus: . La care Elena bănuitoare, a sărit imediat: iar eu i-am spus: A zis că e foarte bine”.
Translatorul dictatorilor povesteşte că, în ciuda faptului că puteau avea tot ce-şi doreau, erau foarte zgârciţi. „La o recepţie, Elena m-a făcut să mă simt foarte prost. Erau de faţă Brejnev, preşedintele URSS, Jivkov şi alţi invitaţi când Elena s-a ridicat de la masă, a pus dopul la sticla de vin şi... a luat-o cu ea! Parcă se temea că cineva îi va bea vinul!
Altădată, la vila de la Snagov, văzând pădurarul care hrănea căprioarele, a urlat: „Teroristul, un terorist!”.
Cât despre Nicolae, pot arăta cât era de analfabet, amintindu-mi cum într-o zi când întorcându-ne de la o vânătoare în maşina lui specială a pus mâna pe radio şi a văzut că era cald. L-a întrebat pe colonelul care conducea maşina dacă a ascultat radio, iar când acesta i-a confirmat, Nicu a sărit ca ars: „Bine, tovarăşe, dar de ce consumi atâta curent!”. 
„Nimic n-o enerva mai tare pe Elena Ceauşescu decât informatica şi limbile străine, povesteşte Tiberiu. De aceea ura dicţionarele şi calculatoarele. Spunea că românii vor învăţa numai prostii folosind aceste maşini şi citind literatura străină, când în ţară avem oameni de ştiinţă ca ea, de la care putem învăţa”. Era o analfabetă perfectă care avea oroare de oamenii de cultură, de cei care citesc. În privinţa fobiilor, scriitorul hunedorean povesteşte că Ceauşescu se temea că va fi împuşcat. „Asta a făcut ca maşina sa să fie dotată cu sisteme speciale de siguranţă împotriva gloanţelor. Dar se pare că de ce ţi-e teamă nu scapi. Pentru că tot de glonţ a murit”.
După 35 de ani la cârma comuniştilor bulgari, Todor Jivkov a fost obligat să se pensioneze, cu domiciliul forţat pentru 3 ani, la vila sa din staţiunea balneară Bankia, spre deosebire de prietenul său, Nicolae Ceauşescu, ucis mişeleşte, fără o judecată legală, printr-un simulacru de proces, „ca un câine” (după cum afirma fostul preşedinte al URSS, M. Gorbaciov, în vizita efectuată în România în 2010).
Irimie STRĂUŢ


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 9 ori 9  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Publicitate
Newsletter