Primul Parlament al României întregite a ales în anul 1920  ziua Înălţării Domnului pentru prăznuirea Zilei Eroilor, votându-se atunci legea pentru cinstirea memoriei eroilor căzuţi în Primul Război Mondial în lupta pentru întregirea neamului. 

La 5 iunie 1924, de Ziua Eroilor a fost dezvelit la Lonea în Colonia I.C. Brătianu un Mausoleu al eroilor, sub care zac ose­mintele eroului necunoscut, oseminte a doi soldaţi necunoscuţi din vechiul regat, care fuseseră îngropaţi lângă Fabrica de cărămidă. Monumentul şi amenajarea locului au fost făcute prin grija Direcţiei Minelor Lonea şi a directorului administrativ Nicolae Gavrilescu.

Prin adresa nr. 529/926 către Societatea „Mormintele Eroilor căzuţi în război”, Direcţiunea Minelor Lonea face cunoscut faptul că în ziua de 5 iunie 1924, cu o pompă grandioasă, au fost exhumate osemintele celor doi eroi necunoscuţi români căzuţi şi îngropaţi la punctul „Malea” şi au fost îngropaţi în Mausoleul ridicat în comuna Lonea-Petrila în amintirea eroilor morţi pentru patrie în războiul de întregire a neamului. Din documentele vremii rezultă faptul că Fabrica de cărămidă funcţiona în actualul cartier Traian Vuia (Pod Fabrică), iar pământul pentru cărămidă se aducea cu trenuţul din Maleia. De aici confuzia cu punctul Malea, căci se pare că cei doi eroi au căzut şi au fost înmormântaţi lângă Fabrica de cărămidă.

Parcul natural cu pomi şi verdeaţă din jurul mausoleului poartă numele de Grădina Eroilor, până în ziua de azi. Aici, la mausoleu, totdeauna a fost cinstită memoria eroilor neamului, prin depunerea de coroane de flori, slujbe religioase, alocuţiuni.

În anul 1994, peste drum de Mausoleul Eroilor Neamului, pe platoul din vecinătatea fostei Direcţii a Minelor Lonea, a fost ridicată o troiţă din lemn lucrată de Onici Irimie. Pe soclul de beton al troiţei se poate citi: „Cinste eroilor neamului căzuţi în Primul Război Mondial (1916-1918), al Doilea Război Mondial (1940-1944), Revoluţia din decembrie 1918, precum şi a tuturor minerilor jertfiţi pe altarul muncii”. În apropierea acestui loc, pe partea dinspre mausoleu cum urci la gara mică, deci tot în Grădina Eroilor, în perioada interbelică a mai existat o troiţă care a fost distrusă la începutul perioadei comuniste (prin anul 1946) de către un reprezentant al ateilor, Ileş, care nu era băştinaş. La scurt timp după ce a făcut acest lucru odios, aşa după cum afirmă bătrânii satelor, acesta a înnebunit. Probabil „l-a ajuns” blestemul troiţei.

Din anul 1994, depunerea coroanelor de flori şi în general tot ceremonialul ocazionat de Ziua Eroilor se face la troiţa ridicată în anul respectiv. E drept că pe soclul ei sunt cuprinse toate categoriile de eroi ai neamului, dar nu cred că avem dreptul de a uita de mausoleul pe care l-au ridicat înaintaşii noştri, mai ales că acesta adăposteşte an de an măcar câteva buchete de flori.

Am adus în atenţia autorităţilor petrilene faptele de mai sus deoarece ne apropiem cu paşi repezi de Ziua Eroilor din acest an, ziua Înălţării Domnului, care se va sărbători pe 28 mai. 

 

Dr. Dumitru Gălăţan-Jieţ