20.07.2009,  15:19:18 | 0 comentarii | 405 vizualizari
Munţii, moţii şi lumea... un dialog cu scriitorul moţilor, Ioan Pârva din Brad
de Ziarul Vaii Jiului
În luna aprilie 2009 am primit de la Brad o minunată carte a scriitorului Ioan Pârva, intitulată, cum altfel decât: „Munţii, moţii şi lumea...” Dedicaţia de pe pagina de gardă scrisă meticulos, caligrafic, merită să fie reprodusă:
„Unui momârlan de frunte, domnului Dumitru Gălăţan, cu preţuire pentru tot ce face ca vatra ancestrală a neamului domniei sale, locuitorii acelui habitat de pe Jiul de Est şi obiceiurile tradiţionale să nu se piardă sub tăvălugul unei lumi tot mai stresante care se îndreaptă în galop spre o ţintă nedefinită”. 
- Minunat domnule Pârva şi cred că rândurile pe care mi le-aţi adresat vi se potrivesc de minune şi dumneavoastră pentru ceea ce faceţi pentru locuitorii din Ţara Moţilor. 
- Poate că aveţi dreptate! 
Am dorit să fac o prezentare a cărţii moţului Pârva, dar m-am gândit că ar fi mai potrivit pentru început să fac o prezentare dialogată a domniei sale, autorul, pentru ca, cititorii din Valea Jiului, înainte de a-i cunoaşte scrierile, să-i cunoască viaţa, crezul şi năzuin­ţele sale. 
- Unde v-aţi născut domnule Pârva?
- M-am născut în municipiul Brad din judeţul Hunedoara, suntem deci conjudeţeni. După absolvirea cursului elementar am urmat Liceul Seral din Gurabarza, apoi şcoli tehnice în domeniul transporturi auto, în dome­niul mineritului şi de ziaristică. Am lucrat de-a lungul timpului ca muncitor, funcţionar, tehnician auto, am fost apoi redactor-şef la Centrul de Radioficare Brad, şef al subredacţiei zonale a ziarului judeţean „Drumul Socialismului”, la apariţia căruia am muncit efectiv un număr însemnat de ani, publicând numeroase articole, ştiri, reportaje, evocări istorice. Am ocupat apoi postul de şef al autobazei IMTF Haţeg, merceolog în cadrul UJECOOP Deva. În ultimii ani, până la pensionare am fost angajat la I.M. Barza, şi uite aşa, pe nesimţite s-au scurs anii.  
- Când aţi început să scrieţi?
- Am început să scriu încă din adolescenţă, colaborând pentru început la diverse publicaţii ale vremii, fiind prezent şi la activitatea Cenaclului literar „George Coşbuc” de pe lângă Casa de Cultură a oraşului Brad. Am participat cu creaţii 
 
originale la unele concursuri organizate de către Uniunea Scriitorilor din România. 
În anul 1984 am obţinut premiul III iar în anul 1986 premiul I pentru reportaj literar. 
- În afară de „Drumul Socialismului” despre care aţi amintit, la ce alte publicaţii aţi mai colaborat? 
- Bineînţeles, am colaborat şi cu alte publicaţii, şi chiar cu multe: Albina, Orizont, Ritmuri Hunedorene, Carnetul agitatorului, Tribuna (de Cluj), România Liberă, Călăuza, Mioriţe, Zarandul, Turism în Banat, Almanahul Turistic precum şi la Radio Bucureşti. 
De peste 30 de ani sunt colaborator permanent al revistei de turism România Pitorească şi fac parte din colectivul de redacţie al acesteia. Am publicat pagini întregi, seriale, trasee turistice şi reportaje despre oameni şi locuri, în primul rând din Transilvania şi Munţii Apuseni.
- Când s-a produs, totuşi, debutul ca scriitor? 
- Debutul ca scriitor s-a produs în anul 1981 prin volumul colectiv „Pământ străbun” editat de către Centrul judeţean de îndrumare a Creaţiei Populare din Deva, cu evocarea: „Toamnă la poalele Găinii”. Au urmat apoi ediţiile de autor: 
- Drumuri în Ţara Zarandului, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1983;
- 1784 în locuri şi monumente, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1984;
- 1784 secvenţe istorice, Ed. Călăuza v.b., Deva, 2005;
- Pelerin la Kaaba, versuri, Ed. Călăuza v.b., Deva, 2005;
- Oameni şi locuri din Ţara Moţilor, Ed. Călăuza v.b., Deva, 2006;
- Exerciţii sentimentale, versuri, Ed. Călăuza v.b., Deva 2006;
- Cărări prin Apuseni, versuri, Ed. Călăuza v.b., Deva, 2008;
- Ţara moţilor crişeni (în colaborare cu Nicu Jianu), Ed. Emmia, Deva, 2008;
- Munţii, moţii şi lumea, Ed. Călăuza v.b., Deva, 2008.  
- Acum sunt nevoit să comit o indiscreţie: la ce lucraţi în momentul de faţă, căci nu cred că scriitorul Pârva poate asista pasiv la trecerea timpului.
- În prezent lucrez la o nouă carte intitulată „Un moţ printre ardeleni”, cu care voi încheia o trilogie despre locuitorii Ţării de Piatră şi despre vorba  lor milenară din inima Munţilor Apuseni. Titlul a fost inspirat din zisele unui locuitor din Ţara de Piatră, care mi-a spus cândva că: „Toţi moţii sunt ardeleni, dar nu toţi ardeleni sunt moţi”. 
Mai am şi alte lucrări în faza de manuscris: Drumuri prin Ţara Haţegului, Comoara din apele Sargeţiei, Lespezi din muntele de aur, care aşteaptă vremuri mai bune din punct de vedere financiar pentru a vedea lumina tiparului. Criza economică, însă, în care ne tot afundăm îmi dă puţine speranţe în acest sens.   
- Domnule, Pârva, fiind născut la oraş, cum aţi reuşit să cunoaşteţi atât de bine viaţa de la ţară, viaţa moţilor?
- Deşi m-am născut în oraş - când am venit eu pe lume, Bradul era o biată comună, prăpădită. Încă din perioada cât am fost eu elev la şcoala primară, m-am simţit atras de viaţa la ţară, ale cărei taine am început să le desluşesc de timpuriu, părinţii mei avându-şi originea în mediul sătesc. De primăvara şi până toamna târziu, uneori şi iarna, mergeam cu mama şi tata „la bătrâni”, adică la bunici, şi când am crescut mai mare chiar îi ajutam la unele treburi gospodăreşti, potrivit vârstei mele. 
Cel mai mult îmi plăcea la truda cu fânul (uscat, căpiţat şi făcutul clăilor) dar mergeam şi la pădure după lemne de foc sau duceam vitele la păscut. 
Am prins apoi gustul drumeţiilor  - alături de prieteni şi colegi de şcoală şi aşa am pătruns în inima Apusenilor pe care am început să-i îndrăgesc şi am cunoscut viaţa, obiceiurile şi istoria oamenilor din Ţara de Piatră. Paşii m-au purtat şi prin alte areale montane, dar prima dragoste nu se uită niciodată! 
Am umblat mult pe drumurile ţării şi peste fruntariile ei dar de fiecare dată, acolo, departe, simţeam chemarea tainică a vetrelor ancestrale din munţii cu inimă de aur, şi abia apucam să mă întorc printre moţii mei care au îndurat atâtea suferinţe de-a lungul unei istorii zbuciumate. 
Părinţii soţiei au fost şi ei ţărani, şi de câte ori mă îndrept către Blăjeni creşte inima în mine de bucurie, că ajung din nou în lumea mirifică a satului moţesc. 
Şi apoi, a nu se uita că ziaristica presupune în primul rând documentare, documentare, documentare, iar activitatea de scriitor aşişderea.  
 
 Dumitru GĂLĂŢAN - JIEŢ


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 9 ori 5  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227







Publicitate
Newsletter