Articole de acelasi autor

CS Vulcan se bazează, în continuare, pe sprijinul administraţiei publice locale

Accidentat de un moped

A lovit şi a fugit

Neluţu Pantilimon, după victoria de la Aurul Brad: / \"Noi ne-am făcut datoria, să vedem ce va mai urma!\"

Chiar şi în Dallas trebuie să ai permis de conducere

Astăzi, la Lupeni / Concert live organizat de USL

Accident cu bicicleta

La Vulcan / Liberalii vor să creeze noi locuri de muncă

Regrete târzii

Să fi fost vorba de răzbunare?

Nu trebuie să vă mai spun eu cum sunt politicienii locali în preajma alegerilor. Numai lapte şi miere le ies pe gură. Dintre unii care, atunci, se dau de ceasul morţii cum că ei  vor numai şi numai binele oamenilor, sunt destui care, odată văzându-se cocoţaţi - prin votul oamenilor, repet - în structurile puterii locale, se lasă  foarte repede seduşi de statutul şi puterea pe care i le conferă vremelnica funcţie pentru care au candidat.

Un pic mai multă răbdare cu oamenii, cei care v-au ales
La şedinţa Consiliului Local Vulcan din 26 februarie au fost în sala de la primărie şi alte persoane decât consilierii locali. E cât se poate de firesc, din moment ce şe­dinţele de consiliu sunt pu­blice. Oricine poate să asiste la dezbateri şi la discuţii. Numai că aceia care veniseră la şedinţa din februarie nu erau acolo ca să-i admire pe aleşii locali. Ei aveau necazul lor, pentru care mai fuseseră aici, şi care, v-aţi dat seama, a rămas nesoluţionat. E vorba despre comercianţii care au chioşcurile acelea de aluminiu din Piaţa Vulcan. Puţin mai demult, ei ceruseră să li se vândă terenul pe care sunt chioşcurile, ca să aibă  siguranţa locului. Li s-a spus că nu se poate, fiindcă e vorba de teren public. Atunci să ne fie concesionat, au insistat oamenii veniţi de mai multe ori, ca şi în 26 februa­rie, cu jalba la consiliul local. Pentru că, s-au plâns ei, există cineva care-i tot ameninţă că vine buldozerul, să le pună la pământ chioşcurile. În locul cărora va răsări o parcare.
Nu a fost deloc o impresie, ci s-a observat foarte clar că pe preşedintele de şedinţă, domnul consilier PSD Cristian Merişanu, l-a cam deranjat că pieţarii s-au prezentat să-şi spună păsul în faţa reprezentanţilor lor în consiliul local. Pe care i-au ales ei, oamenii din Vulcan, iar nu Băsescu, Geoană, Tăriceanu, americanii, chinezii, vietnamezii sau mai  nu ştiu eu cine! S-a văzut asta din modul în care a încercat să-l tot “taie” la cuvânt pe Marian Butură, purtătorul de cuvânt al petiţionarilor, prin felul, un pic arogant, în care-i vorbea de sus şi în care se grăbea să-l expedieze cât mai repede. Părea vizibil deranjat că lucrările consiliului sunt întârziate de nişte unii care vin aici, cu chioşcurile lor, ca să-i plictisească pe consilieri şi să-i întârzie în dezbaterea proiectelor de hotărâri. Nu ştiu cum, dar, parcă, în acel moment, am văzut în Cristian Merişanu o cu totul altă persoană, decât pe Cristi de la tineretul PSD pe care-l ştiam din campania electorală din vara trecută. Mă înşel? Nu prea cred. Să-i întrebe şi pe alţii. Alţii decât colegii lui, vreau să zic.

Dar din dar de consilier se face un pic de Rai
A doua constatare de la aceeaşi şedinţă este cea referitoare la umilinţa - că nu-i pot spune altfel - la care este supus cineva care nu vine să cerşească, ci să solicite bani din aceia pe care bugetul consiliului local îi alocă în mod expres pentru activităţile sportive. Doamna Violeta Munteanu şi Eugen Cârlejan sunt doi atleţi pe  care-i ştie tot Vulcanul. Vrafuri de diplome şi zeci de kilograme de medalii stau dovadă a participării lor la nu mai ştiu nici ei câte competiţii naţionale şi internaţionale. Au venit la şedinţa din joia care a căzut în 26 februarie, ca să le spună aleşilor locali că le trebuie finanţare pentru deplasarea şi participarea la o competiţie naţională programată la sfârşitul primei săptămâni din martie. Aveau dinainte nevoie de bani. Pentru confirmarea participării, pentru drum, pentru înscriere, pentru cazare. Atletul veteran Eugen Cârlejan a vorbit, după care a primit un răspuns care i-a tăiat elanul de start. Sorry, domnul primar nu este aici, să dispună eliberarea banilor, se poate doar când vine dânsul, săptămâna viitoare. Ce să mai zică omul? Că, în acest caz, el şi colega lui nu mai au nicio şansă să  participe la competiţie? Degeaba. Când doamna s-a ridicat, iar bărbatul a dat să-şi ia căciula şi să zică sărut mâna, iată că le-a surâs norocul. Nu de la doamna viceprimar Angela Stoica, staţi liniştiţi, care mai că putea face ceva, dacă voia, ci de la consilierul PSD Marian Coltescu şi de la doamna consilier PNL Alin Anamaria Cîrstoiu. Asta a fost ordinea în care primul s-a oferit s-o sponsorizeze pe doamna Violeta Munteanu cu suma de cinci milioane, iar doamna consilier i-a promis, pentru a doua zi, lui nea Eugen Cârlejan tot cinci milioane de lei. S-a rezolvat? S-a rezolvat. Dar ce era dacă, să zicem, în această situaţie presantă pentru cei doi sportivi, fiecare consilier local dădea, din indemnizaţia lui, câte cinci sute de mii? Domnilor consilieri locali, l-aţi văzut vreodată pe Ioan Dragoş venind la dumneavoastră, să  se căciulească pentru bani de fotbal? Să fim serioşi. Pe penal îl durea fix în bombeul lui cel mic de consiliul local. Avea uşa la primar permanent deschisă, Ile îi semna operativ referatul, după care încărca, de la casierie, sutele de milioane de lei. Ce făcea cu ele este treaba organelor să desluşească.