17.09.2009,  13:52:00 | 0 comentarii | 302 vizualizari
17 septembrie 1989 - 17 septembrie 2009. 20 de ani de când scriitorul petrilean Ion D. Sîrbu a plecat spre „Otopenii de dincolo”
de Mihai BARBU

ION D. SÎRBU: „Totul să fie simplu, extrem de simplu, fără cuvinte inutile”

Aceste cuvinte i le spune Sîrbu lui Firescu, la sfârşitul anului 1983. Ultimul a venit acasă la scriitor să ia unele date în vederea alcătuirii, la Teatrul Naţional din Craiova, a unui caiet-program. 1983 a fost un an ca oricare altul. În acel an au fost 365 de zile ca oricare altele. Am ales, la întâmplare, doar câteva dintre ele. Au fost zile în care scriitorul a fost fericit, au fost zile în care a fost mâhnit de ceea ce se întâmpla în jurul lui. Marja de eroare, ca a oricărui sondaj care se respectă, e de maxim 3 la sută. În plus sau în minus.
 
Cel mai fericit dintre cerchişti e omul care a văzut America
Radu Enescu a făcut parte din Cercul literar de la Sibiu. S-a născut în 1925 la Satu Mare şi a murit, în 1994, la Oradea. A absolvit Facultatea de Filozofie a Universităţii din Cluj şi a fost redactor la revistele „Tribuna”, „Steaua” din Cluj şi „Familia” din Oradea, oraş unde s-a afirmat ca eseist şi critic literar. A scris o monografie despre Franz Kafka şi o carte de călătorie despre America intitulată „Între cele două oceane”. Sîrbu a văzut în Radu Enescu pe omul cel mai norocos din Cerc. Nu a făcut puşcărie politică, a fost angajat la trei reviste culturale şi a văzut America. Discuţia dintre ei, „surprinsă” de vigilenta Securitate, este dovada că şi atunci când se văd rar prietenii adevăraţi se comportă ca şi cum s-ar fi despărţit ieri. 
„Obiectivul este chemat de un  cetăţean Radu Enescu cu care poartă următoarea discuţie după ce schimbă câteva cuvinte în maghiară:
R.- Eşti primul om care vorbeşte ungureşte la Craiova! Sunt în Craiova la hotel „Jiul”.
„Ob.”- Pot să te văd?
R.- Sigur că da, cu plăcere. Sunt cu nevasta, ştiu că stai aproape.
„Ob.” - Acum am venit de la Bucureşti, nici nu m-am spălat. Tu stai şi mâine?
R.- Nu, eu plec dimineaţa la Târgu Jiu.
„Ob.”- La ce te duci acolo?
R.- Păi, mă, eu sunt în circuit. Am venit de la Piteşti.
„Ob.”- De ce nu veniţi voi să vedeţi cum stă un scriitor bogat?
R.- Unde?
„Ob.”- Păi stau foarte aproape de hotel, pe Cuza. Vă aştept la 6:30 în faţă la teatru. Doamne! Să nu am un atac de inimă, nu te-am văzut de 10 ani.
R.- Când o să-mi vezi nevasta o să ai.
„Ob.”- Am auzit că te-ai căsătorit cu o babă, una bătrână de 80 de ani, aşa se vorbeşte în Bucureşti. Bine, aştept.
La venirea în apartament „Ob” îl prezintă pe Radu Enescu de la Oradea. Discuţia continuă:
„Ob”: - Acum le-a tăiat macaroana. Nu mai poţi să faci polemică cu cei din străinătate.
R.- -  Nu este vorba să polemizezi cu străinii. Nu ai voie să cazezi străini. Dacă vine un cetăţean străin vest german să zicem, se opreşte între Oradea şi Cluj intră într-o cârciumă să bea o bere. Cârciuma aia se cheamă că a deservit străini.
„Ob.”: - Şi nu ai spus de ce nu ai plecat în străinătate?
R : - Am cheltuit banii de la CAR şi nu am mai avut suma respectivă, costa vreo 16 mii lei.
„Ob.”: - Radu Enescu! Din generaţia noastră cel mai norocos ai fost tu. Te bate Dumnezeu dacă nu recunoşti. Ştii de ce? Să-ţi spun eu. Pentru că toţi am făcut puşcărie şi multă! Spune-mi tu cum ai călătorit în America? Cine te-a chemat şi cum ai ajuns?
R.: - Departamentul de Stat.
„Ob.”: - Da? Şi pe cine ai avut acolo?
R.: - Ce se întâmplă… A fost ambasadorul Americii la Oradea şi în programul lui - de la 11-12, a fost program să vie cu familia. I-am aranjat eu la Muzeu, că la Cultură n-am putut să-l primesc că nu erau condiţii că venise cu nevastă-sa. A venit cu ataşatul cultural şi cel comercial. I-am cerut să mai facă şi pe la Oradea o expoziţie de fotografii din America. Eu am scris despre asta, după care am primit o scrisoare că sunt invitat în America. Şi, fireşte, am făcut intervenţiile de rigoare să primesc aprobările şi mi s-a dat răspuns: da.
„Ob.”: - Eu urmează să plec în Germania - pentru 10 zile am delegaţie. Dar eu am spus: nu-mi convine să plătesc drumul pentru 10 zile să fac treburile voastre. Mie să-mi faceţi un paşaport turistic.
Discuţiile continuă despre poziţia oraşului Craiova făcând comparaţie cu Oradea”
Aici se încheie înregistrarea din data de 22 septembrie 1983 făcută cu postul 11 ICDT. Lt. col. Vâlceanu are misiunea să ia legătura cu lt.col. Stroescu pentru a obţine de la Hotelul „Jiul” datele lui Enescu. „Apoi cerem verificări (se pare că este de la Oradea)”.
 
Ziua în care Caragiale îl face fericit pe Sîrbu
Ziua de 23 noiembrie 1983 a fost pentru Ion D. Sîrbu o zi în care a fost foarte fericit. Ionaşcu, secretarul secţiei de arte a Academiei, îl anunţă telefonic că va fi onorat cu premiul „Caragiale” pe anul 1982. Securitatea ştie că scriitorul va trebui să participe la şedinţa solemnă a Academiei în ziua de vineri, 25 noiembrie 1983. „Suru” este fericit, nespus de mulţumit pentru acest eveniment. Sarcina ascultătorilor profesionişti e „să stabilească comentariile după premiere.”
 
„Frunze care ard”, o piesă despre mineri care nu s-a mai transformat nici în scenariu şi nici în film.
Două zile mai târziu, Sîrbu este vizitat de regizorul Nicolae Mărgineanu care voia să facă un film după un scenariu al acestuia. Mărgineanu s-a gândit la piesa „Frunze care ard”, pe care s-o transpună cinematografic.
„Suru” şi vizitatorul discută pe această temă. „Suru” mai are şi alte idei şi le expune specialistului în scenarii. „Suru” povesteşte întâmplări cu mineri, deapănă amintiri. Vizitatorul conchide că va lucra cu plăcere la scenariu alături de „Suru” aşa că peste circa două săptămâni îl va căuta pe scriitor şi împreună vor merge în Valea Jiului, pentru documentare la faţa locului. 
În urma înregistrării acestei discuţii, lt. colonelul Vîlceanu are misiunea, conform adresei nr. 0030803 din 2 XI 1983 a Securităţii doljene, să „raporteze aspectul” şi să ceară de la Direcţia I a Securităţii „date despre N.M.” 
Ecranizarea piesei „Frunze care ard” a rămas doar un vis frumos. Filmul pe care regizorul Nicolae Mărgineanu a intenţionat să-l facă după piesa lui Sîrbu nu s-a mai realizat. Faptul că a intrat pe fir şi Securitatea ar putea fi unul dintre motive. Din păcate pentru istoria literară, redarea înregistrării nu a cuprins şi „amintirile cu mineri”. Ar fi fost, poate, un document literar de primă mână. Ştim doar că cei doi, regizorul şi scenaristul, urmau să vină în Valea Jiului să se documenteze. 
 
Un adevăr ştiut şi ignorat: „Mărul de lângă drum” era putred
În ziua de 2 decembrie 1983 Securitatea înregistra tot ceea ce se discuta în casa scriitorului Ion D. Sîrbu. Ceea ce securiştii au considerat interesant să reţină a fost discuţia pe care „SURU” (numele pe care i l-au atribuit, în acea perioadă, obiectivului pe care îl urmărea pas cu pas) a fost discuţia pe care scriitorul a purtat-o, acasă, cu Alexandru Firescu. Acesta a venit să-l felicite pe Sîrbu pentru premiul care i s-a acordat. „Suru” este emoţionat pentru că a trăit „clipe de imensă bucurie, alături de ceilalţi premianţi”. El împărtăşeşte oaspetelui său câteva impresii culese din timpul festivităţii.
Ceea ce Securitatea a subliniat apăsat a fost următoarea informaţie: „Suru” a fost la minister să anunţe că nu este de acord să plece, cu paşaport de serviciu, pentru conferinţele din RFG, când el şi aşa are o bursă de studii în această ţară, pentru la primăvară, şi o poate face atunci, pe banii primiţi şi conferinţele cu pricina.  
Vizitatorul tocmai a luat revista „Vatra” în care se comentează şi se contestă valoarea scriitorului Mihai Beniuc. Discuţia este redată sub forma unui dialog:
Firescu: „Scrisori deschise”. Se arată că tovarăşul nu are cultura pe care o pretinde.
„Suru”:- Eu pot să-l desfiinţez dar mi-e aşa… Cum să spun… Am două scrisori ale lui Blaga despre Beniuc şi un jurnal despre el. Eu sunt în posesia celor mai importante acte în legătură cu „era” Beniuc. Sunt cele mai grave. Mai mult, eu sunt singurul care îi cunosc activitatea fascistă. Înţelegi? Activitatea fascistă. Pe vremea când eu mă agitam pentru greva din 40 a minerilor, făcută înainte ca ţara noastră să intre în război, el scria despre înaintarea victorioasă a trupelor fasciste în Iugoslavia. E o diferenţă. Eu căutam un avocat care să-i apere pe mineri şi am găsit, prin Ghibu, un avocat - eu cred că era sas dar era român - care i-a apărat gratuit. Am să le dau la Academie, mai târziu. Uite am aici articolul lui despre înaintarea victorioasă a trupelor germane. Iată şi debutul meu în gazetărie: „Muncitorii - copiii vitregi…”
Ce căuta Firescu la Sîrbu? El a venit să ia unele date pentru caietul-program şi „Suru” insistă „ca totul să fie simplu, extrem de simplu, fără cuvinte inutile”.
Poezia cea mai cunoscută a lui Mihai Beniuc, popularizată intens cu ajutorul manualelor de şcoală, a fost „Mărul de lângă drum”. Din discuţiile (libere) dintre Sîrbu şi Firescu reiese faptul că Beniuc a fost un simpatizant fascist care a făcut repede pasul, după 1944, spre comunism. În fond, din punct de vedere cromatic, Beniuc a intuit că verdele şi roşul sunt culori complementare. Aşa cum pomul e verde şi mărul e roşu.


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 8 ori 8  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *








* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.4

Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Anunt de selectie 7.4 simplificat 2019 - prelungire

Anunt de selectie MCS 7.2 simplificat prelungire mai 2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter