06.11.2009,  10:16:05 | 0 comentarii | 232 vizualizari
Reporter în istorie Comunităţi etnice (IV)
de Ziarul Vaii Jiului
Croaţi. Primii croaţi au venit pe teritoriul României în secolul al XIII-lea, majoritatea aşezându-se în localităţi de pe teritoriul actualelor judeţe Timiş şi Arad. Încă de la începutul şederii lor pe aceste meleaguri, croaţii au început să crească animale. O altă ocupaţie a lor, încurajată şi de zona muntoasă în care s-au aşezat, a fost pomicultura. Croaţii care şi-au făcut gospodării în Banat şi-au câştigat renumele ca fiind buni viticulturi şi agricultori. Ca şi celelalte minorităţi din România şi cea croată acordă o foarte mare importanţă bisericii. De aceea, aproape totul se învârte în jurul sărbătorilor romano-catolice. Croaţii sunt mândri de obiceiurile şi credinţele lor vechi de când lumea. 
Greci. Primele colonii greceşti din Dobrogea şi de la malul Mării Negre datează din antichitate, din secolul al VII-lea î.Hr. Cele mai multe dintre ele, precum Istria sau Tomis, erau aşezări comerciale care au prosperat de-a lungul timpului. Dovadă în acest sens sunt privilegiile de care se bucurau aceste colonii pe vremea regelui Burebista. În timpul ocupaţiei romane sau bizantine, oraşele greceşti au pierdut din importanţă. În prezent, comunitatea greacă din ţara noastră numără 6.513 locuitori, majoritatea lor trăind în Bucureşti, Constanţa, Brăila şi Galaţi. Astăzi, tradiţiile greceşti vechi au o forţă nouă. În judeţul Tulcea, în localitatea Izvoarele, se află una dintre cele mai vechi comunităţi greceşti ce exemplifică cel mai bine modul în care grecii au fost „modelaţi” de lumea în care au ales să trăiască. Aşa se face că obiceiurile şi tradiţiile lor s-au modificat de-a lungul timpului, fiind influenţate de cele româneşti sau bulgăreşti. Din cercetările etnologului Simona Chiriac reiese că obiceiurile pur greceşti care au supravieţuit timpului se află la Elefterio (femeile torc şi povestesc în jurul unei gropi pline cu jar) sau la Horhubal (atunci când flăcăii satului se întrec să aprindă pe înălţimi cele mai mari focuri).
Tătari. „Tătarii sunt deosebit de ospitalieri, iar când le treci pragul, sigur te vor servi cu un ceai cald şi aromat” – Simona Chiriac. Cei mai mulţi dintre noi îi cunoaştem pe tătari din poveştile de demult istorisite de cronicarii moldoveni. Nu-i închipuim ca pe un neam aspru şi războinic, călit în lupte. Puţini ştiu însă că istoria formării lor ca neam este una aparte. În secolul al V-lea, tătarii trăiau în deşertul Gobi, iar 400 de ani mai târziu ei vor participa la formarea Imperiului Mongol al lui Genghis Han. Nu există totuşi o echivalenţă între poporul mongol şi cel tătar. Conform religiei, mongolii sunt budişti, iar tătarii musulmani suniţi. În Evul Mediu, tătarii au cucerit suprafeţe întinse din Rusia de astăzi, ajungând până în Crimeea şi ţinutul Bugeacului (sudul Basarabiei). Cunoscuţi sub numele de Hoarda de Aur, ei au atacat în nenumărate rânduri Moldova şi Transilvania. Primele semne, prima atestare documentară a tătarilor în Dobrogea datează de la începutul secolului al XIII-lea, atunci când şeful tătar Ebruz-aza primeşte în dar un domeniu în această zonă. La sfârşitul secolului al XVI-lea, călătorii străini obişnuiau să numească această regiune ca fiind “ţara tătarilor”. În prezent, cei 24.649 de tătari (0,11% din populaţia ţării) trăiesc în principal în judeţele Constanţa, Tulcea şi în municipiul Bucureşti. Băutura preferată a tătarilor, indiferent de clasa socială, era ceaiul, consumat în cantităţi apreciabile, mai mult decât obişnuiau vecinii lor. (Va urma)
 
Documentaţie: dicţionar istoric şi geografic, reviste şi presa vremii
Petru Bolog – Cimpa


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 9 ori 10  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *

* * *










* * *

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227







Publicitate
Newsletter