26.11.2009,  11:13:55 | 0 comentarii | 423 vizualizari
Balada celor două Ane-Marii
de Mircea ANDRAȘ
Cuvânt înainte
 
Cele două poete (cu acelaşi prenume) sunt Ana-Maria Heinz şi Ana-Maria Doncilă. Ambele doldora de sensibilitate (nu neapărat şi de sentimentalism), ambele crezând (cu patimă şi năduf) în poezie şi în ceea ce poate însemna ea, până la urmă. Cuvintele lor pot construi o lume numai a lor şi fiecare gest literar le defineşte cu desăvârşire, deşi cu oarecare prudenţă (inerentă, de altfel, la vârsta lor). Talentate, citite, pline de şarm (literar, fireşte) cu idei mobilizatoare şi (ceea ce e mai interesant) originale, cele două poete au deja în fiecare poezie „comisă” o lume numai şi numai a lor, un stil (aproape) personal şi o stăpânire destul de meşteşugită a mijloacelor componistice. Spre exemplificare,
propunem atenţiei dumneavoastră două balade, ilustrate de Florentin Smarandache.
Ana-Maria Heinz
 
Baladă şi-atât
Se-ntorc nopţile la maluri
Şi visele la liman,
Luna-n baltă face valuri.
Trece-o clipă cât un an
(Şi nu costă niciun ban)
Doar o clipă de alean,
Poleită cu elan,
Sparge-n cioburi o privire,
Presărându-le în gând
(Ca să nu uităm curând)
Presărându-le pe cale
(Ca să nu spunem la vale).
Fata e aceea care 
Lasă-un semn de întrebare
Pe ce are, pe ce n-are.
(Când nu găseşte scăpare)
Şi-orice necuvântătoare
Se învârte după soare,
Deşi steaua ei o doare.
Fata ezitări nu are,
Doar fărâma de uitare
Nici prea mică, nici prea mare,
Nici prea slabă, nici prea tare,
Nici pe umbră, nici pe soare,
Nici pe iarbă, nici pe floare.
În secunda următoare,
 
Cu o clipă trecătoare 
Fata trece-ncet prin iarbă
(Cerul stă ascuns în flori).
Nici încet dar nici în grabă,
Vine soarta şi-o întreabă:
Cum e cerul fără nori?
Cum e visul ce îl dori?
Cum e sângele în zori
Când, prin crâng, îţi trec cocori?
(Şi, cu ei, ai vrea să zbori
De atât de multe ori).
Fata stă pe-un gând stingher,
Pe o streaşină de cer.
(Vin ecouri, vin şi pier
Şi iertarea nu ţi-o cer.
Vin ecouri, vin şi pleacă,
Lăsând lumea mai săracă)
Fata e un abur lent
(Picuri, picurând frecvent
Într-un gol sculptat cu lacrimi,
Numai ezitări şi patimi,
Numai dor şi şovăire,
Gesturi nemişcate-n gând,
Vise ce-au murit curând
Şi stau vrafuri în conştiinţă) 
Fiinţa trece în nefiinţă
(Cinci minute de credinţă
Şi-o secundă de iubire
Travestită-n fericire)
Lacrima, ca o zidire.
Zâmbetul, ca prăbuşire.
Şi ninsoarea de cuvinte
Care, pentru tine, minte...
Dar te duce înainte!
Ana-Maria Doncilă
 
Balada dintre două lumi
Ce de gesturi ning în mine
Şi de prin uitare-mi vin!
Azi e ieri văzut de mâine,
Dorul e-un pahar cu vin.
 
Un băiat iubea o fată
(Temă zilnică, banală)
S-au văzut numai o dată
Punând timpului zăbală.
 
Fulgii prinşi în dansul vieţii
Ning în părul lor, ce-n
valuri
Vin spre vadul dimineţii,
Aşteptaţi, de mult, pe maluri.
 
Farul de pe-un ţărm de vise
Licăreşte printre nori.
Depărtările promise
Se întorc, din nou, la voi.
 
Fata, neclintită-n zare,
Toată flori şi toată rouă,
Caută cu disperare,
Printre nori, o cale nouă.
 
Are stele reci în păr,
Lacrime sărate-n gene.
Sub un scut de adevăr,
Amintiri îi curg prin vene.
 
Dăltuită parcă-n ceaţă
Locul ei e viu sub soare.
Cu felia ei de viaţă
Nu trăieşte, nici nu moare
 
Nasul cârn, două gropiţe,
Sânii-i împungând abisul,
Zâmbetul ce-i face fiţe
Poleind, pe-o parte, visul
 
Paşii care n-o mai poartă,
Gestul care n-o ajută,
Ferecată-aceeaşi poartă
Ce de nimeni nu-i trecută
 
De cealaltă parte-a porţii
Stă băiatul, prins în neguri,
Nemişcată-n vântul sorţii,
Jumătate din întreguri.
 
Are-n ochi aprinse focuri
Şi, pe-o rază de lumină,
Îngropate, mii de jocuri,
Ce se sting fără pricină.
Paşii-i presăraţi prin iarbă,
Vântul, încolţind în gânduri...
Dorul trece fără grabă,
Cum trecea în dese rânduri.
 
Dar apoi, în ceaţa sură,
Vede fata, dăltuită,
Ce privirea lui i-o fură
Pentru-o lume tăinuită.
 
Ochii ei, ca două stele,
Printre nori şi-au făcut loc.
Clipe de restrişte, grele,
Stau în gându-i, la un foc.
 
Păsări, sus pe cer, planează,
Aducând pământul sus,
Liniştea, tacit, vibrează,
Inimi bat... dar, totuşi, nu-s.
 
Vin viori să cânte falsuri,
Toba pârâie-n conştiinţă,
Mor secundele în ceasuri,
Nicio oră nu ia fiinţă.
 
Şi băiatul dar şi fata
(Cu gândirile rebele)
Exponenţi au fost şi gata
A două lumi paralele.


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 9 ori 2  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter