03.12.2009,  15:30:37 | 0 comentarii | 654 vizualizari
Catrene şi /sau epigrame
de Mircea ANDRAȘ
Cronică de carte
„Catrene întârziate”
de Mircea Rămoiu
 
Precuvântări
de prof.univ.dr. Nicu Vintilă
 
Marele maestru al epigramei, Cincinat Pavelescu, a spus  despre epigramă că este ca un copil, „se face mult mai uşor decât se poate explica în detaliu cum s-a făcut”.
Un vechi autor, E.T. Simion, dădea epigramei o definiţie interesantă: „Înţelegem prin epigramă un fel de poezie scurtă şi cizelată, având de obicei exprimarea unui singur lucru, care determină o vie, scurtă şi ingenioasă consecinţă”.
După părerea mea, epigrama e ca şi femeia, trebuie să îndeplinească o singură condiţie: să placă. Dau exemplul unei definiţii în epigramă:
Epigrama-i feminină
Doar cu muşchii de oţel,
Ca femeie e de fină,
Rea de gură e la fel.
Printre cei care şi-au descoperit o vocaţie de epigramist şi în acelaşi timp de creator de catrene lirice se numără şi Mircea Rămoiu, din Calafat, absolvent al Facultăţii de Istorie, pensionar la cei 73 de ani ai săi.
Catrenele şi epigramele lui Mircea Rămoiu sunt de bun-simţ, de acel  bun-simţ al românului care nu insultă sau răneşte grav, dar acidulate, ce se fac simţite pe pielea celui vizat special sau la modul general. După ce a publicat două cărţi de versuri, acum îşi încearcă norocul cu o nouă carte, de catrene vesele şi epigrame, sigur, vor produce râsul celor ce le vor citi şi nu vor fi vizaţi de stinghereala celor cărora le sunt dedicate.
Revenind la Mircea Rămoiu, putem afirma că prezenta carte reprezintă o pilulă pentru sănătatea noastră spirituală şi
fizică, pentru că sunt scrise la o vârstă când alţii au abandonat orice activitate intelectuală, mulţumindu-se să vegeteze la umbra unei pensii efemere.
Titlul cărţii este special ales „Catrene întârziate”, întârziate în timp dar care conţin o marte experienţă de viaţă a autorului.
 
Cuvântul autorului
Spre sfârşitul lunii martie a anului 2008, am făcut o vizită, la Craiova, bunului meu prieten Vintilă Nicu. Primit în câteva încăperi amenajate ca la Grjdibodu, satul binecuvântat al copilăriei, de unde nu lipsea nici vatra cu ţestul de copt pâinea, am tot vorbit de una, de alta prilej cu care i-am cerut
părerea şi despre a doua mea carte de poezii intitulată „Fotografii rimate”. S-a oferit să scrie o prefaţă, lucru care s-a şi înfăptuit. Apoi, presaţi de timp, ne-am despărţit.
În aceeaşi zi, pietoni, ne-am reîntâlnit pe Calea Bucureşti. Era în compania unui distins domn căruia i-am fost prezentat. La rostirea numelui, Petre Gigea, am rămas puţin descumpănit dar am revenit pe firul dialogului, apoi am făcut şi câteva fotografii.
Cu acest prilej am aflat că în Craiova
se repun bazele unui cenaclu al epigramiştilor olteni şi că pot participa ca membru fondator. Zis şi făcut. Iată-mă, aşadar, în ziua de 11 aprilie 2008, la Clubul Atlantys din Craiova, fondator alături de alţi 31 confraţi al sus amintitului cenaclu. Aveam, totuşi, o problemă; nu scrisesem până atunci nicio epigramă.
Ajuns acasă, la Calafat, în seara zilei de 11 aprilie (pe 14 împlineam 72 de ani) am scris primul catren-epigramă „Ghinionistul”. A doua zi am mai conceput câteva şi tot aşa, am adunat până în prezent 150 de catrene întârziate pe care le public, cu strângere de inimă, în această carte. Citiţi-le şi judecaţi-mă!
 
Cuvântul nostru
Umoristul sau poetul? Aceasta e întrebarea. Să fie umorist? E prea lipsit de haz. Să fie poet? E prea lipsit de poezie. De fapt, însuşi autorul spune că s-a trezit peste noapte umorist şi că cele mai multe catrene (sau epigrame, că nu face departajare între ele) le-a scris de ziua lui. Ce ţi-e şi cu zilele astea! Te învaţă la poezie. Şi la umor. Şi la te mai miri ce. Că nu se prea alege. E-adevărat, strofele sale, aşa întârziate cum sunt, au rimă (chiar şi ritm), ceea ce le lipseşte este, din păcate, umorul, sau dacă nu el ceva care să vorbească în locul lor, o idee, o poantă, orice care să le facă să trăiască. Mult mai interesantă e prefaţa, care spune mai mult decât restul cărţii. E bine, după cum scrie şi prefaţatorul, că autorul - deşi la o vârstă foarte avansată, scrie totuşi, are activitate, în loc să-şi consume pensia fără o trudă inutilă, aceea de făcător de umor sau poezie. E bine. Dar nu suficient. Şi doar, după cum declara chiar el, are impresionanta sumă de 150 de catrene (sau epigrame). Eu am de 20 de ori pe atât, le-am risipit prin cele patru vânturi, dar încă nu le-am publicat. Şi nu sunt cu foarte mult mai tânăr decât tizul meu. Însă totuşi e bine că s-au scris, unele din ele sunt chiar reuşite şi perseverând s-ar putea  să devină umoristul care ar vrea să fie! Să-i ţinem pumnii şi să aşteptăm cu răbdare acest eveniment. Cine ştie? S-au mai văzut asemenea întâmplări. Pentru că unul din cele mai grele lucruri e să-i faci pe oameni să râdă. N-am fost rău dar chiar autorul a spus: „Citiţi-le şi judecaţi-mă!”. Ceea ce am şi făcut.
 
Ce vremuri!
Scriu, acum, în zilele de Paşte
Şaptezeci de ani au multe amintiri
Veţi spune, precis, ce scriu se cunoaşte
Deranjează, poate, dar le dau ca ştiri:
 
Când era rău ne-a fost, parcă, mai bine
Ne-amintim, de-atunci, ca omul la necaz
Chiar dacă n-aveam buzunare pline
Eram bogaţi în bancuri, pline de haz
 
Astăzi e foarte bine dar ne e rău
Nu mai putem răzbi viaţa, cu gluma,
Suntem năpădiţi de vremuri grele, zău,
Care s-au pus pe noi mai rău ca ciuma
 
Mint unii şi fură, chiar fără perdea,
S-au aşezat deasupra ca năpastă
N-au nicio teamă, c-ar fi prinşi sau vedea,
De-o societate civică, proastă
 
De mişei şi de hoţi e plină ţara
Unii numindu-se oameni de-afaceri,
Făcând insuportabilă povara
Acestor nelegiuite prefaceri
 
Au luat tot, pe nimic, pe de-a gata
Ajutaţi de-o şleahtă de argaţi,
Parc-ar fi fost „din moşia lui tata”
Şi s-au pomenit, peste noapte, bogaţi
 
Acum stau cocoţaţi, sus, pe trepte,
Cu-o mască pe faţă de oameni trufaşi
Şi-un arătător gata să-l îndrepte,
Către alte găşti de şnapani şi borfaşi
 
Arestaţi, doar aşa, din greşeală
Un zăvor, zgomotos, tras după ei, trosc,
Declanşează o alertă penală
Şi-s eliberaţi, fiindcă nu recunosc
 
Sunt mulţi care-s pregătiţi să se-nvârtă
Iar proştii, se uită la ei bucuros
Când li se-aruncă şi lor o ciosvârtă
Din ce a rămas de la supt şi din ros
Trăim vremuri triste, halucinante,
Care ne fac viaţa de nesuportat
Duşi cu vorbele, de clici infamante,
Suntem un popor unic, teleportat,
 
Plutim în derivă între cer şi pământ
Aşteptând o salvare, de nicăieri
Şi conduşi de oameni fără niciun sfânt
Ne vine să credem c-a fost bine ieri
 
Plecăm, disperaţi, spre alte meleaguri
Aici neavând cum ne face un rost
Vin alţii, în schimb şi ne calcă-n praguri
Aducând omagiul preţului de cost
 
Nimic nu se-ndreaptă, vorbim peste ani,
Bogaţii vor merge toată viaţa-n sus
Ne-ntrebându-i nimeni de unde au bani
Iar săracii devin, mai săraci. Apus!
 
Catrene întârziate
Selecţii
De ziua ta
De ziua ta pot face tot ce vrei,
Chiar din priviri pot scăpăra scântei,
Ţi-aş da, pe loc, tot aurul din Strei,
Dacă romanii nu-l iau cu ei.
 
O bună căsnicie
Dacă vrei o viaţă castă
Şi totul să meargă strună,
Cu o memorie proastă
Faci o căsnicie bună.
 
Punci
Eu nu mai am de-adăugat nimic,
Tu eşti aleasa mea predestinată.
Te-ai aşezat ca timbrul pe un plic
Şi nu te mai pot pierde niciodată.
 
Consolidare
Vremea trece, vremea vine,
Pentru cei care-au furat,
O minciună spusă bine
Devine-adevăr curat.
 
Permisiune de vis
Ţi-am dat cuvântul meu şi ţi-am promis
C-am să te iau cu mine-n paradis,
Să te prezint la un concurs de miss
Dar ce păcat că m-am trezit din vis.
 
Paradoxuri
De vrei să minţi spune-adevărul
Nu crezi dar e un paradox
Ce seamănă, leit, cu fierul
Unui trezit din pumni, la box.
 
Nimeni
Nimeni nu citeşte pe nimeni
Dar toţi vor să fie „citaţi”,
Nimeni nu ascultă pe nimeni,
Vor numai să fie ascultaţi.
 
Cine eşti
Femeie cu dorinţele lumeşti,
Cât de frumos ştii să ne ademeneşti!
Ne-am cunoscut tot îndrugând poveşti,
Fără să ştiu, nici astăzi, cine eşti!


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 10 ori 2  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227







Publicitate
Newsletter