13.10.2014,  20:28:47 | 2 comentarii | 1010 vizualizari
Prof.dr.ing. Gheorghe Bonci: / „Din ceea ce văd şi în Canada, eu cred că turismul, dacă va fi dezvoltat în viitorul apropiat, ar fi un lucru foarte bun şi necesar. Am fost seara trecută la Rusu şi cred că există în Petroşani – ca şi în toată Valea Jiului – un potenţial extraordinar”
de Corneliu BRAN
Dl. prof.dr.ing. Gheorghe Bonci este absolvent al Institutului de Mine, promoţia 1984. De 11 ani locuieşte cu familia în Vancouver (Canada). Este profesor la Institutul Politehnic din Vancouver.Aflat la Petroşani, vinerea trecută, cu ocazia Simpozionului Internaţional „Universitaria SIMPRO 2014”, la recomandarea prorectorului pe linie de cercetare a universităţii, prof.univ.dr.ing. Victor Arad, am stat de vorbă cu profesorul Bonci din Vancouver. 
 
- Domnule profesor, sunt multe de întrebat, dar să începem cu o întrebare de suflet… Cum revedeţi Petroşaniul, Universitatea din Petroşani, colegii, prietenii, cunoştinţele, studenţii petroşeneni?
- M-am întors aici cu multe emoţii şi am fost încântat să mă întâlnesc cu foştii mei colegi şi sunt onorat să-mi regăsesc şi o parte din foştii mei profesori. Fiind absolvent al acestei universităţi, unde mi-am dat şi doctoratul, vă daţi seama ce emoţii m-au cuprins când am păşit pe scările şi culoarele acestei clădiri. La fel de emoţionat sunt de fiecare dată şi când intru în Petroşani, dar şi când mă întâlnesc cu prieteni dragi din tinereţe, sau cu foşti colegi ori profesori. Sunt sentimente amestecate, pe care cu greu pot să le descriu. Petroşaniul l-am găsit superb, o toamnă minunat de plăcută îi dă un aer pitoresc, interesant, iar oraşul în sine arată cu mult mai bine decât acum mulţi ani.
- Să intrăm puţin mai adânc în profesiunea dumneavoastră. V-am întreba dacă puteţi face o comparaţie între ce aţi lăsat aici şi ce aţi găsit în Canada, din punct de vedere profesional şi al condiţiilor?
- Nu ştiu dacă pot să fac o comparaţie cu ce am lăsat aici şi ce am găsit acolo… N-ar fi firesc şi nici nu cred că e cazul s-o fac. Fiecare universitate are specificul ei, fiecare ţară, de asemenea. Deci, nu are sens să facem comparaţii. Oricum, ce văd aici la Petroşani, din multe puncte de vedere, sunt lucruri mult schimbate în bine, inclusiv în baza materială, iar faptul că acest simpozion internaţional se organizează la această universitate, continuând tradiţia, nu face decât să confirme că Universitatea din Petroşani este o instituţie serioasă, de care s-a auzit şi se aud lucruri bune în toată lumea.
- Dacă aţi deschis discuţia despre simpozionul internaţional, vă rugăm să ne spuneţi cum vedeţi organizarea lui şi cum vă simţiţi azi aici? 
- Mă bucur că la simpozion sunt participanţi din circa 12 ţări, din câte am înţeles, ceea ce face să dea şi mai multă valoare acestei acţiuni legată de cercetarea ştiinţifică. Este o atmosferă frumoasă, caldă, iar totul este bine pus la punct, ceea ce face ca toţi participanţii, nu doar eu, să se simtă bine azi. Am un singur regret, pe care vreau să vi-l spun… Aş fi vrut să văd în aulă mai multă studenţime în audienţă, pentru că presupun că acest simpozion ştiinţific se adresează şi studenţilor nu numai cadrelor didactice. Am fost puţin dezamăgit văzând că studenţii nu participă într-un număr prea mare la eveniment. Doar câteva zeci de studenţi care participă, în sală de sute de locuri, e prea puţin după părerea mea. Aş fi vrut să văd o sală arhiplină, cu sute de studenţi care stau chiar şi în picioare. În rest, totul e foarte bine, după cum v-am spus, din punctul de vedere al organizării nu există nicio obiecţie, din contră…
- Cu ce lucrare participaţi la simpozion?
- Eu particip cu o lucrare în domeniul geotehnicii şi va fi prezentată în sesiunea plenarei care va avea loc. Lucrarea de cercetare se bazează pe sistemul de monitorizare geotehnic al alunecărilor de taluz din cariere. În urmă cercetării am scos în evidenţă nişte praguri de alarmare al acestor sisteme de monitorizare. Cu alte cuvinte, să înţeleagă cititorii dumneavoastră, sistemul de monitorizare va fi capabil să alarmeze cu ceva timp înainte ca alunecarea de taluz să se producă, acest lucru ducând la posibilitatea de evacuare a personalului şi a echipamentelor înainte de producerea incidentului.
- Cât aţi lucrat la această lucrare de cercetare?
- Cercetarea a durat doi ani. Am lucrat cu o bază de date aflată în urmă cu zece ani, de aceea a şi durat atât de mult timp. A fost mult de lucru, a trebuit să corectăm toată baza de date şi să ducem cercetarea pe zece ani, astfel încât să ajungem unde ne-am propus.
- Revenind la Petroşani, de când nu aţi mai fost aici?
- N-am fost o bună perioadă până anul trecut, când am venit din nou. M-am întâlnit atunci cu dl. profesor Arad, a fost şi atunci o scurtă revedere plăcută cu oraşul. Ca şi atunci şi cum v-am spus şi mai înainte, Petroşaniul e mult schimbat în bine, dar are şi câteva schimbări în rău. În bine, oraşul pe ansamblul lui, s-a schimbat profund, în rău este drumul de acces spre sau dinspre Defileul Jiului… Ieri am stat şase ore acolo să pot ajunge la Petroşani! Vă daţi seama? În şase ore câte puteam să fac, sau unde puteam să ajung cu maşina… Asta nu e o treabă bună…
- Ce ne puteţi spune despre mineritul zonei noastre?
- Asta ar fi iar o parte mai rea… Îmi pare rău că mineritul nu mai e ce a fost acum o perioadă de timp nu foarte îndepărtată. Ar fi păcat să piară mineritul într-o zonă care a scris istorie în mineritul românesc. Nu sunt în măsură să dau sfaturi, pentru că nu ştiu prea bine ce se întâmplă şi nu sunt demult în ţară, dar aş vrea să le transmit guvernanţilor de azi să încerce să se implice mai mult social. Dacă nu mai e minerit sau dacă s-a diminuat din el, să încerce să creeze alte alternative. Peste tot în lume, după ce se închide ceva, sau se restrânge vreo activitate, se creează alternative, se pune ceva în loc, astfel încât zona, oraşul sau ce-o fi să nu se piardă. Aceste alternative trebuie create mai ales pentru generaţia tânără, care trebuie să presteze ocupaţii, altfel tinerii nu vor avea cum să trăiască aici, nu-şi vor putea întemeia familii şi aşa mai departe.
- Ce credeţi că, în afară de salvarea mineritului, atât cât a mai rămas şi tot ar fi ceva, s-ar mai putea preta ca activitate economică la Petroşani, astfel încât guvernanţii să poată să intervină, salvând generaţiile viitoare care vin din urmă?
- Din ceea ce văd şi în Canada, eu cred că turismul dacă va fi dezvoltat în viitorul apropiat, ar fi un lucru foarte bun şi necesar. Am fost seara trecută la Rusu şi cred că există în Petroşani – ca şi în toată Valea Jiului – un potenţial extraordinar. Apoi aş mai vedea, în paralel cu dezvoltarea turismului, dezvoltarea domeniului serviciilor. Dacă nu ai industrie dezvoltată, dar ai o zonă minunată din punctul de vedere al reliefului, logic, ce poţi face altceva decât să dezvolţi turismul şi serviciile? Când zic servicii, mă refer la tot ce ţine de turism: partea de hoteluri, pensiuni, restaurante, obiective de recreere şi de atragere a turiştilor. Multe se pot face, trebuie proiecte bune, viabile, iar banii pot fi atraşi şi din sistemul privat, dar şi din fondurile UE, precum şi pe linie guvernamentală.
- Ce altceva în afară de turism şi servicii?
- Nu sunt la curent cu calificarea forţei de muncă din zonă, cu potenţialul economic în afară de mineritul de huilă, sau cu alte posibilităţi industriale, dar ştiu că prin programe bine puse la punct de către comunitate şi guvern se pot crea fabrici mai mici în diferite domenii. Dacă ne aducem aminte, în urmă cu 30 de ani Petroşaniul avea confecţii, avea abator, avea posibilitatea de a face instalaţii miniere pentru subteran şi tot felul de alte componente, iar în Valea Jiului existau fabrici de vâscoză şi mătase şi încă câteva fabrici mai mici, unde puteau lucra atât bărbaţi, dar mai ales femei şi tineri. Cu o forţă de muncă recalificată, de ce nu, s-ar putea crea şi la Petroşani diferite subansamble pentru industrie, s-ar putea deschide în timp mici fabrici ce ţin de industria alimentară sau de industria uşoară. Totul e să existe viziune clară, aplecare spre aceste lucruri, iar politicul are un mare rol în toate acestea, pe lângă ideile venite dinspre comunitate.
- La final, doriţi să le transmiteţi ceva cititorilor ZVJ?
- Ce pot să le doresc decât multă sănătate, fericire şi să aibă o viaţă frumoasă şi liniştită, aici, în superba Vale a Jiului!


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (2 )

#1 Pintea15.10.2014,  14:46:30
Domnul ar trebui sa mai mearga si pe teren, nu doar la simpozioane, ca sa vada cum esenta potentialului turistic, natura, dispare sub senilele buldozerelor si excavatoarelor, pe Jiet si pe Taia, de exemplu. Albia Jietului este complet mutilata acum de catre tovarasii de la Apele Romane, doar pentru ca ceva firma care vrea sa incaseze bani publici sa aiba ce scrie pe situatiile de lucrari. Si tot acest \"proiect\" se desfasoara fara niciun acord de mediu. Garda de mediu doarme in papuci, ca de obicei.
#2 Iancu Jianu15.10.2014,  18:07:21
Mai nou esti Pintea? Fantastic. Nume de haiduc... dar nu din Jiet... parca jieteanul suna totusi mai bine, ca era mai real. Da, de ce nu-ti mai dai tot numele? Ca pe vremuri... Ti-a trecut curajul sau ti-e rusine cum pui problemele, aratandu-le ca fiind reale, cand de fapt sunt exact asa, dar invers... Hai, mai, Pintea, minuneaza-ne! Te rugam!


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 7 ori 5  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227






Publicitate
Newsletter