19.10.2010,  13:07:01 | 0 comentarii | 237 vizualizari
Roata soarelui
de Ziarul Vaii Jiului
Cronică de carte
“Roata Soarelui” de Ioan Dan Bălan, editura Confluenţe 2010
 
Cea de-a unsprezecea carte (de versuri, pentru că el a mai păcătuit şi în proză) scoasă de sub tipar (zilele astea) de către cunoscutul (de acum) poet (şi prozator) Ioan Dan Bălan, se constituie într-o nouă piatră de încercare în desăvârşirea creaţiei acestuia. Deşi (sincer) îl prefer mai mult ca prozator, trebuie să recunosc că şi poezia îi vine ca o mănuşă. Ca o mănuşă împletită cu originalitate şi har. Un har care nu îi este dat oricui. Astfel, în ţinuta lui impozantă „Amintind de marii trubaduri, pentru care poezia era în acelaşi timp şi cântec” (după cum spune, cu deosebit romantism, prefaţatoarea Elisabeta Bogăţan, ea însăşi o poetă de mare răsunet). De fapt nu pot să trec cu vederea mini-cronicele scurte şi la obiect reliefate în această prefaţă de către semnatara ei. Astfel „Cumpăna minei” apărută în 1994, unde totul este „Transfigurare artistică, comunicare empatică şi fior poetic”. „Hierathya, lumina mea caldă”, „Un imn adus iubirii”, care se îmbină armonios cu (…) ambiţiile orfeice ale poetului, de a înfrumuseţa lumea prin cântec şi prin poezie. Acoladele” în care concentrările lirice se îmbină armonios cu cizelările filigranate ale versurilor în „trecerea la omul de piatră” poetul conturează poetic omul vieţuitor în istorie, subliniind dăinuirea motivelor mitice în sufletul colectiv şi în cel propriu. “Poemele” se vor o imagine sintetizatoare a universului poetic al autorului în care cadenţele clasice şi frazările moderniste se îmbină armonios. În „Fulgeron (scrisori din munţi - 2 volume), autorul foloseşte diferite adresări drept pretext şi ocazie pentru meditaţia poetică la om, soartă, timp, loc, istorie, întâmplare, frumos”. În „Noptatice” tonul meditaţiei poetice
devine grav, centrarea pe om, destin, devine predominantă. „Haruri” readuc tema poeziei-cântec. Muzicalitatea firească a versurilor, limpezi­mea lor densă, miza pe clasicitate şi pe transmiterea empatică a bucuriei de a trăi se conjugă cu conştiinţa poetică a finititudinii, a veridicităţii anticului, transmise prin ample reverberaţii metaforice şi, în fine, „praguri/seuils”, volum bilingv (româno-francez) se bucură de frumoasele cuvinte de apreciere ale poetei Linda Bastide, directoarea editurii „Poetes a vos plumes” din Paris: „Cântecul lui Ioan Dan Bălan pace ca o chemare din cealaltă parte a nopţii” şi, nu în ultimă instanţă, ţin să subliniez părerea Elisabetei Bogăţan, despre cartea de faţă: „O poezie ce-şi trage sevele dintr-un univers
spiritual, plin de vitalitatea, într-un spaţiu sacralizat prin puterea simbolurilor care au însoţit dăinuirea în timp a ceea ce putem numi civilizaţia muntelui, un spaţiu sacru pe care poetul îl consideră prelungirea dacicului Kogazon, unde Omul de Piatră, biserica de brazi, reprezintă mărturii, repere morale, istorice şi poetice”. Cartea este structurată în două părţi (aparent) distincte „Roata Soarelui” care de fapt să şi titlul volumului, cu subtitlul „Sunt luminat prin suferinţă” şi partea a doua intitulată „Hierathya”, lumină caldă, cu subtitlul „De drag, în biserica de brazi sărut cerul” (Arhipoem). Cuvintele bine meşte­şugite, cu har şi dezinvoltură îţi merg la inimă şi cele mai multe rămân acolo. Fraze propuse pentru neuitare, adevărate salbe de cuvinte  şi (implicit) litere, cum ar fi: „Vezi, sângele-mi pătrunde când ruga retează cărările”, „vămuiam, pe acolo, norii primăverii/ cerându-le să-ţi lase mai multă lumină”, „Eram acolo unde m-a lăsat Dumnezeu”, „Popasul spre ultima închinare”, „Angajat la poarta celor aşteptate”, Ai trecut pe la mine ca o ademenire/ Eu mă miram de ce mă doare pasul/ Cel cu care mă închin/ La tine, icoană epuizantă! “sau, nu în ultimul rând, „picăturile curcubeului de sub gene” totul se întâmplă în cazemate de linişti, metaforele se coc la soare, celelalte motive artistice înmuguresc în lumina tainică a stării de poezie, o stare pe care nu ţi-o poate crea oricine,  oricând şi oriunde. Salutăm apariţia acestei cărţi „desenată” şi „copertată” de Robert Hummel şi ne facem datoria de a o aduce la cunoştinţa celor interesaţi de literatură, artă, frumos şi (un lucru uitat de mult) dăruire poetică. 
 
Şi apoi… vorba poetului 
Nu ştiu să mă bucur de azi 
Am ochiul îngheţat pe sticla ferestrei 
Dorinţa mi s-a (…) rătăcit sub neaua grisată
(…) precum păcatul răsărit în asfinţit. 
 
Sau un final 
Veniţi prieteni de sărăcie
Prin voi mă bucur de ieri
(…) În cantonul sufletului crucificat
Între un duh şi o inimă
Între un păcat şi un răsărit
 
Sau alt final 
Bine că păstrezi capătul speranţei 
Şi urma desenului aiurea
Împăturit pus în arhiva inimii oprite 
Pus într-un depozit de organe 
Îngheţat 
Sau într-o groapă comună
Cu scriitorii cu poeţi cu tot…
 
Şi acum, poftă bună, la poezie!
 
Tu, râul, primăvara
Ai năvălit peste mine ca apa Auşelului în prier
bătea vânt cald şi-ţi legăna sânii
lângă obrajii mei în căutare de soare
da, apa venea încurajatoare hohotind cântece
despre dispariţia zăpezilor din căldările Şureanului
sau despre pocnetul mugurilor pe tobele trecerii
mai erau norii ca nişte sutiene transparente
în care soarele se juca trecând dintr-o parte în alta
parfumându-mi buzele căutătoare mereu
 
Nu aveam nici o învăţătură în minte, doar jar
rămas dintr-o încrâncenare de stele, în vis
eram încordat ca peste trupul unei femei goale
care-şi clama victoria blestemându-mi înfrângerea
tu mă tot chemai în tine ca noaptea-n somn
sau ca lumina soarelui rătăcit sub pleoape
eu nu mai ştiam de-i zi sau noapte
mă războiam cu tine şi cu mine dimpreună
de parcă împerecherea ne-ar fi fost dictată anapoda
 
„Eu sunt îngerul din căutarea ta” mi-ai spus
„Sunt îngerul din vară, trăieşte-mi petalele desfăcându-se
nu-mi alege petice de trup, ci chiar trupul
adică sunt floarea-n întreg, lasă-mi-te-n încordare
n-o să aparţin altcuiva întru polenizare
desfă-mă de la sâni în jos şi-n marea încercare
toţi norii vor dispărea de sub soare, de sub soare!...”
 
Ai năvălit peste mine ca apa Auşelului în prier
eu mă legănam între sânii tăi de vânt
tu mi-acopereai trupul cu buzele, cu braţele
pierzându-mă prin tine cu verdeaţa proaspătă
care prevestea ceva zguduitor, poate viaţa
sau un joc al hazardului, cu mască
poate un joc al dorinţei, cu polen în cununie
 
Ai năvălit peste mine dar eu nu mă pot părăsi
adică nu mă pot scălda în apa zăpezilor vechi
roagă-te să capăt şi eu aripi de înger
cu care să pot zbura irosindu-mă, pentru tine...
 
La Sânziene
îţi urmăream răsucirile dincolo de gard
păşunea luncii scâncea după ploaie
dar ţie îţi păsa de soarele-n dezmăţ
de răsucirile tale de naiadă-n vrajă
cu care luminai apa cântătoare a pârâului
prin curcubeul ochilor de mură
- ochi lăsaţi cu gene cântătoare
peste pădurea din faţă în care săpau
gnomi şi alţi spiriduşi trişti
îngeri cu plete încâlcite
de visele-n care îmi căutai prin gură
un sărut uitat, de munteancă
răstignită în prima dragoste
lângă Omul de Piatră, pe Kogaion.
 
Îţi urmăream rătăcirile printre ostreţele gândului
mă trimeteam gând şi patimă
ochi şi palme condensate
pe firele de iarbă care-ţi lunecau între coapse
pe florile care-şi loveau corolele
stimulate de femeia din tine pentru polenizare
pe sfârcurile sânilor care se iţeau erect
precum conurile brazilor de peste pârâu
de încercarea lor de a-mi ţinti gura
poate numai o strânsură a buzelor, anume
cât să-mi deseneze pofta
 
Îţi urmăream răsucirile şi-acestea veneau
cumva către inima mea veneau, sfredel
ori poate-n vârtejul lor mă cuprindeau
cu tot ce-ţi rămăsese ca femeie-zână
trăgându-mi trupul printre ostreţe felii-felii
de care tu rădeai încrezătoare, satisfăcută
ca de florile acelea cu miros de sânziene
de florile acelea cu miros de carne iubită...
Tu şi Nimfa
E posibil ca tu să nu înţelegi niciodată
de ce am coborât cu nimfa pădurii dinspre Canton
tu mă chemai la pizza şi la un pahar de vin
în timp ce nimfa mă trăgea cu o ramură
arătându-mi tristeţea unei caverne
în care o femeie feştită aştepta un câştig afumat
de cincizeci de bani la o ceaşcă zborşită de cafea
 
Nu cred ca tu să înţelegi vreodată
de ce săream cu nimfa de mână peste băltoacele
în care putrezeau resturile unei civilizaţii
de care ţi-ai bătut joc alături de mine
alături de generaţii care încercau curăţenia
cu degetele pline de mizeria
de scârna unui oraş închis
unde canalul e deschis ca o crâşmă
e deschis oricărui profit de cloacă
 
Tu mă trăgeai de mână precum nimfa
arătându-mi edilii scăldaţi în prostia mulţimii
care nu-şi mai încăpea în sărăcie de speranţe
care aşteaptă minciuna cotidiană
ca pe o ofrandă binecuvântată
eu vă dădeam o mână şi o ramură
v-aş fi dat fiecăreia câte o inimă
câte un ochi, doi ochi
câte o minte, poate
v-aş fi dat fiecăreia câte o stradă curată
câte o casă curată
câte un gând curat
 
Şi v-aş fi jucat pe amândouă cu frenezie
lingându-vă încântat la sfârşit tălpile goale
cu care mi-aţi păstrat ritmul demnităţii
al dracului de rapid şi nelalocul tui...


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 9 ori 5  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.2

Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.4

Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Anunt de selectie 7.4 simplificat 2019 - prelungire

Anunt de selectie MCS 7.2 simplificat prelungire mai 2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter