27.11.2014,  21:17:36 | 2 comentarii | 1691 vizualizari
Explozia. Vederi din Steagul Roşu
de Marian BOBOC
1980
„49” de morţi - un singur articol
Explozia s-a întâmplat sâmbătă, 29 noiembrie 1980. Cotidianul Steagul Roşu, organ al Comitetului Municipal Petroşani al PCR şi al Consiliului Popular Municipal, apărea în toate zilele săptămânii, cu excepţia celei de luni, avea 4 pagini şi costa 30 de bani.
În ziarul de duminică, 30 noiembrie 1980, nu se face nicio referire la catastrofa de la Mina Livezeni. Luni, 1 decembrie, nefiind zi de apariţie, Steagul Roşu nu a apărut.
Primul şi singurul articol referitor la explozie a apărut nesemnat în Steagul Roşu (discret plasat în pagina a II-a, nr. 8.784, anul XXXVI) marţi, 2 decembrie 1980, sub titlul Grav accident de muncă la mina Livezeni:
„În ziua de 29 noiembrie, la mina Livezeni, din bazinul carbonifer Valea Jiului, s-a produs un grav accident, ca urmare a unei explozii de gaze în subteran.
Organele locale de partid şi de stat s-au deplasat la faţa locului şi au acţionat operativ, luând primele măsuri impuse de situaţia creată.
Imediat după producerea accidentului, la indicaţia secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la mina Livezeni s-au deplasat membri ai conducerii de partid, ai guvernului, miniştri, reprezentanţi ai unor instituţii de resort, cadre medicale. S-au luat măsuri pentru salvarea şi îngrijirea accidentaţilor, evacuarea personalului aflat în subteran, precum şi sprijinirea tuturor familiilor celor care au avut de suferit datorită accidentului. Ca urmare a accidentului şi-au pierdut viaţa 49 de persoane, iar 26 au fost rănite.
Secretarul general al partidului, preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a transmis în numele Comitetului central al partidului, al Consiliului de Stat şi al guvernului, precum şi al său personal, cele mai profunde sentimente de compasiune, condoleanţe familiilor îndoliate.
Pentru anchetarea accidentului şi stabilirea tuturor cauzelor care l-au determinat, precum şi pentru adoptarea măsurilor tehnice şi organizatorice în vederea întăririi securităţii şi protecţiei muncii a fost instituită o comisie de partid şi de stat alcătuită din tovarăşii: Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv, al CC al PCR, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, ministrul muncii, Virgil Trofin, membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, viceprim-ministru al guvernului, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, George Homştean, ministrul de interne, Eugen Proca, ministrul sănătăţii, Nicolae Popovici, procuror general al republicii, general-locotenent Constantin Zamfirescu, din Ministerul Apărării Naţionale, Ilie Cîşu, adjunct al ministrului muncii, şeful Inspecţiei de stat pentru protecţia muncii”.        
Articolul pare mai mult un comunicat oficial, din care cea mai preţioasă informaţie este componenţa comisiei de partid şi de stat care s-a deplasat în Valea Jiului.
Un cititor din zilele noastre se poate întreba legitim de ce un asemenea eveniment, care ar ţine prima pagină a unui ziar zile în şir, nu a fost „relatat” decât sec, într-un singur articol-comunicat. E clar că acest non-combat dovedit de Steagul Roşu în relatarea celei mai mari explozii miniere postbelice din Valea Jiului a avut ca motiv nu neapărat nepriceperea ziariştilor vremii ori lipsa lor de apetenţă jurnalistică faţă de acest subiect, ci un ordin de natură ideologică. Partidul Comunist Român nu voia deloc să se dea o importanţă mediatică exploziei şi din considerentul că opinia publică şi comunitatea se aflau sub imperiul unei puternice emoţii, întreaga Vale a Jiului fiind copleşită de durere. Or, se ştie că reacţiile emotive ale unei mase umane sunt greu de anticipat şi de... controlat.
O altă întrebare care se poate pune este legată de numărul declarat al decedaţilor  în urma exploziei. Cifra avansată de Steagul Roşu, 49, este falsă. În explozie au murit 53 de ortaci, civili şi militari. Legenda care circulă şi astăzi este că PCR a lansat cifra de 49 de morţi în explozie pentru a nu fi declarat doliu naţional. Căci, dacă s-ar fi declarat doliu naţional, ar fi aflat, normal, întreaga ţară şi, poate, această cutremurătoare veste ar fi demobilizat clasa muncitoare chiar în ultima lună a cincinalului, al cărui plan fusese, nu-i aşa?!, demult realizat...
În sprijinul tezei nedeclarării doliului naţional mai circulă şi ipoteza că PCR s-ar fi folosit de faptul că în explozie au murit şi 15 militari, care efectuându-şi stagiul, ar fi murit „la datorie”. Şi, prin urmare, murind „pentru patrie”, numărul lor nu ar mai fi trebuit contabilizat. Însă această ipoteză nu stă în picioare, întrucât oficial s-a declarat numărul morţilor 49, în care se regăseau, fireşte, şi militari.
Există şi posibilitatea ca Steagul Roşu să nu fi minţit în privinţa numărului decedaţilor. În momentul închiderii ediţiei ziarului poate chiar nu se cunoştea o situaţie exactă a acestora.
 
(Doar) 8 necrologuri 
Tot în ediţia de marţi, 2 decembrie, la pagina a IV-a, la rubrica Anunţuri de familie sunt publicate două necrologuri referitoare la un decedat în explozie, ing. Paul Romanescu, şi unul - pentru Sebişan Ioan:
Primul:
„COLEGII DE SERVICIU, colaboratorii apropiaţi sunt alături şi exprimă sincere condoleanţe familiei greu încercate prin dispariţia tragică şi prematură a ing. PAUL ROMANESCU specialist minier de înaltă valoare, răpit din rândurile noastre în plină activitate creatoare. Exemplul lui de dăruire şi abnegaţie profesională, chipul său luminos vor rămâne veşnic în memoria noastră”.
Al doilea:
„UN PIOS OMAGIU de preţuire şi neştearsă amintire pentru minunatul nostru coleg de facultate PAUL ROMANESCU
Sincere condoleanţe familiei greu încercate”.
Al treilea:
„Soţia şi copiii anunţă încetarea din viaţă a celui care a fost un bun fiu, soţ şi tată
SEBIŞAN IOAN
Înhumarea va avea loc în ziua de 3 decembrie 1980, la ora 14, în oraşul Vulcan”.
În pagina 3 a Steagului Roşu de miercuri, 3 decembrie, mai văd lumina tiparului 3 anunţuri funebre, unul - pentru Paul Romanescu şi două - pentru Ionescu Virgil, fostul şef al sectorului III:
„COLEGII de facultate din Baia Mare aduc un pios omagiu de preţuire şi neştearsă amintire celui care a fost ing. PAUL ROMANESCU
Sincere condoleanţe familiei greu încercate”.
xxx
„COLEGII din acelaşi an de studiu din timpul facultăţii aduc un pios omagiu minunatului nostru coleg, ing. IONESCU VIRGIL
Condoleanţe familiei îndoliate”.
xxx
„COLECTIVUL de muncă de la I.M. Dâlja împărtăşeşte cu adâncă compasiune durerea grea a familiei pricinuită de pierderea aceluia care ne-a fost un bun tovarăş de muncă ing. IONESCU VIRGIL
Sincere condoleanţe familiei îndoliate”.
Ediţia de joi, 4 decembrie 1980, publică ultimele două necrologuri, câte unul pentru ing. Paul Romanescu şi ing. Ionescu Virgil:
„PĂRINŢII Maria şi Alexandru, soţia Aurelia, copiii Oana şi Rareş, fratele şi cumnaţii, mulţumesc pe această cale tuturor celor care prin prezenţa lor au fost alături de noi la dureroasa încercare pricinuită de dispariţia prematură a scumpului nostru ng. PAUL ROMANESCU
Amintirea lui va dăinui veşnic în inimile noastre”.
xxx
„COLECTIVUL sectorului III I.M. Livezeni este greu încercat de dispariţia tragică a celui care a fost ing. IONESCU VIRGIL şef sector III.
Exemplu de dăruire, omenie, bunătate şi abnegaţie profesională, el va rămâne veşnic o duioasă amintire pentru toţi aceia ce l-au cunoscut.
Îl vom păstra mereu în inimile noastre. Sincere condoleanţe familiei îndoliate”.
Din necrologuri nu se deduce că Sebişan, Romanescu şi Ionescu au murit în explozie. Dovada că cenzura acţiona cu „succes” şi la rubrica decese.
 
1981
Sancţiuni şi măsuri
Peste jumătate de an, la 15 mai 1981, „Steagul Roşu” revine asupra exploziei, publicând un „Comunicat în legătură cu accidentul colectiv de muncă de la mina Livezeni”, în care se arată măsurile şi sancţiunile întreprinse după explozie: 
„Comitetul Politic Executiv al CC al PCR a analizat raportul Comisiei de partid şi de stat instituită în scopul stabilirii cauzelor care au generat accidentul colectiv ce a avut loc la Întreprinderea Minieră Livezeni la data de 29 noiembrie 1980. Din analiza prezentată a rezultat că accidentul s-a produs pe fondul unor grave încălcări ale normelor tehnice şi tehnologice de exploatare în subteran a cărbunelui, precum şi a celor de protecţie şi disciplină a muncii.
Acumulările periculoase de metan au fost posibile datorită faptului că, la punerea în funcţiune a unui abataj frontal, s-a modificat soluţia din proiectul aprobat, fără a se elabora un nou proiect de aeraj şi fără a se executa lucrările care să asigure debitul de aer necesar pentru prevenirea şi diluarea acestor acumulări. De asemenea, s-a montat în subteran, contrar normelor de tehnica securităţii un cablu electric fără decuplare automată în caz de defecţiune. Acest cablu s-a deteriorat şi a produs scântei electrice care au aprins metanul, declanşând explozia.
Analiza a evidenţiat că cei însărcinaţi să efectueze controlul concentraţiilor de metan şi să verifice toate instalaţiile sub aspectul proprietăţilor antiexplozive, conform regulilor de protecţia muncii, nu şi-au făcut datoria, ceea ce a condus la producerea accidentului.
A fost elaborat un program de măsuri tehnico-organizatorice în vederea reluării lucrului în deplină securitate în zona avariată. Cele mai multe dintre aceste măsuri au fost realizate, iar activitatea de producţie în zonă a fost reluată.
Comitetul Politic Executiv a indicat ca guvernul să ia toate măsurile necesare pentru aplicarea strictă a legislaţiei în domeniul protecţiei şi securităţii muncii, să controleze cu consecvenţă modul în care se respectă normele de protecţia muncii în industria extractivă minieră, să asigure prevenirea accidentelor prin creşterea exigenţei în execuţia lucrărilor subterane, asigurarea circuitelor de aeraj şi a debitelor corespunzătoare de aer, controlul şi lichidarea acumulărilor de metan, sporirea răspunderii personalului tehnico-ingineresc în respectarea regulilor tehnice, tehnologice şi de securitate a muncii în activitatea din subteran.
Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei va verifica soluţiile tehnice prevăzute în proiectele aprobate pentru minele cu emanaţii de metan şi modul de realizare a acestora, urmărind respectarea cu stricteţe a prevederilor.
În legătură cu gravele abateri de la prevederile legale şi regulile de funcţionare a exploatărilor miniere au fost aprobate propunerile Comisiei de partid şi de stat cu privire la sancţionarea celor vinovaţi de producerea accidentului şi guvernul a fost însărcinat cu aplicarea acestor sancţiuni. Unele cadre cu atribuţii de conducere şi control ale Întreprinderii Miniere Livezeni, inclusiv ing. Tomescu Radu, fost director al întreprinderii, au fost deferite organelor de urmărire penală şi de justiţie. De asemenea, au fost eliberaţi din funcţii: directorul tehnic al Combinatului Minier Valea Jiului, Costescu Iulian, şeful Inspectoratului Teritorial pentru Protecţia Muncii Hunedoara, Gomotîrceanu Petre, şi şeful grupului de inspectori pentru protecţia muncii Petroşani, Nicolau Claudiu. Directorul general al Combinatului Minier Valea Jiului, Surulescu Dan, alte cadre din cadrul Combinatului Minier Valea Jiului şi al Întreprinderii Miniere Livezeni au primit sancţiuni de partid şi de stat.
Ţinând seama de gravitatea accidentului de la Întreprinderea Minieră Livezeni, precum şi de răspunderea ce revine Ministerului Minelor, Petrolului şi Geologiei şi Ministerului Muncii în producerea acestuia, Comitetul Politic Executiv a aprobat propunerile de sancţionare a unor cadre cu munci de răspundere din aceste ministere: eliberarea din funcţia de adjunct al ministrului minelor, petrolului şi geologiei, a tovarăşului Dumitru Condrache, sancţionarea cu vot de blam a tovarăşului Ilie Cîşu, adjunct al ministrului muncii; totodată a sancţionat pe conducătorii celor două ministere, care poartă răspunderea pentru cele întâmplate, şi le-a atras în mod sever atenţia asupra obligaţiilor ce le revin în luarea tuturor măsurilor care să asigure desfăşurarea activităţii de producţie în mine în deplină securitate.
Comitetul Politic Executiv a stabilit ca Raportul privind rezultatele cercetărilor pentru stabilirea cauzelor accidentului şi măsurile ce se impun pentru prevenirea unor accidente similare  să fie dezbătut cu activul de partid şi cadrele de conducere din centrala şi unităţile subordonate ale Ministerului Minelor, Petrolului şi Geologiei, Ministerului Muncii, cu activul de partid din judeţul Hunedoara”.
 
Ministrul Minelor – la Petroşani
La 21 mai are loc prelucrarea celor de mai sus cu activul de partid al minei Livezeni, la lucrările plenarei participând conducătorii PCR din judeţ şi Valea Jiului şi oameni cu funcţii de răspundere în minerit, în frunte cu Virgil Trofin, membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, viceprim-ministru al guvernului, ministrul Minelor, Petrolului şi Geologiei: 
A doua zi, la 22 mai 1981, „Steagul Roşu” publică relatarea întâlnirii, sub titlul „Plenara activului de partid de la Întreprinderea minieră Livezeni”: 
„Activul de partid de la mina Livezeni a analizat, ieri (21 mai – n.a.), cu înaltă exigenţă şi profundă răspundere comunistă, în spiritul Hotărârii Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, al plenarei Comitetului Judeţean cu activul de partid din întreprinderile miniere, rezultatele cercetării pentru stabilirea cauzelor care au generat gravul accident colectiv din 29 noiembrie 1980 de la IM Livezeni, măsurile tehnico-organizatorice care să asigure realizarea ritmică a sarcinilor la producţia de cărbune în condiţii de deplină securitate a muncii.
La lucrările plenarei activului de partid a participat tovarăşul Virgil Trofin, membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, viceprim-ministru al guvernului, ministrul Minelor, Petrolului şi Geologiei. Au fost prezenţi, de asemenea, tovarăşii Ion Ciucu, prim-secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al PCR, Petru Barb, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Petroşani. Au fost prezente cadre cu funcţii de răspundere din Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei, Ministerului Muncii, Uniunii sindicale pe ramură, din Combinatul minier Valea Jiului, Inspectoratul local de protecţie a muncii, secretari ai comitetelor de partid din întreprinderile miniere, activişti de partid, sindicat şi UTC, activul de partid de la mina Livezeni.
La adunarea activului de partid au fost prezentate rezultatele cercetărilor pentru stabilirea cauzelor care au determinat producerea exploziei din ziua de 29 noiembrie 1980, şi măsurile ce se impun în scopul prevenirii unor accidente similare. De asemenea, a fost prezentată hotărârea consiliului conducerii MMPG pentru ducerea la îndeplinire a sarcinilor stabilite de Comitetul Politic Executiv al CC al PCR în urma dezbaterii raportului comisiei de partid şi de stat în legătură cu accidentul colectiv de muncă de la IM Livezeni.
Un punct deosebit al dezbaterilor care au avut loc l-a constituit preocuparea comitetelor de partid, sindicat, UTC şi C.O.M. de la IM Livezeni pentru întărirea ordinii şi disciplinei, respectarea N.D.P.M. şi mobilizarea oamenilor muncii la realizarea sarcinilor de plan în condiţii de deplină securitate, precum şi planul de măsuri propus spre aprobare activului de partid.
În cadrul lucrărilor plenarei de activ au luat cuvântul tovarăşii: Ioan Ciungan, Eugen Stănescu, Petru Scrădeanu, Vasile Popescu, Temistocle Dumitru, Ionel Arad, Nicolae Buciuman, Iuliu Pavel, Romulus Rodeanu, Romulus Burdan, Ioan Covaci, Gheorghe Călugăru, Emil Muru, Ioan Ciucu.
Raportul prezentat, discuţiile purtate de participanţii la dezbaterile care au avut loc au evidenţiat modul în care au acţionat organele şi organizaţiile de partid, de sindicat, şi UTC, conducerea colectivă a minei pentru refacerea grabnică a lucrărilor miniere afectate de accidentul care a avut loc în 29 noiembrie 1980, pentru reluarea şi normalizarea întregii activităţi productive.
S-a subliniat cu deosebită recunoştinţă importantul sprijin material şi moral primit din partea conducerii superioare de partid, pentru cuvintele de îmbărbătare şi îndemnurile înflăcărate care le-au fost adresate personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în momentele grele prin care a trecut mina, întregul colectiv în urma gravului accident care a avut loc.
Puternic mobilizaşi de organizaţia de partid, minerii Livezeniului au demonstrat, prin fapte de necontestat, că au depăşit greutăţile, că şi-au reluat în mod normal activitatea, fapte materializate în creşterea permanentă de la o lună la alta a producţiei de cărbune extras. De la o realizare medie de 501 tone de cărbune în luna ianuarie, mina a ajuns la 1.470 tone, pe zi, în luna mai, producţie care se ridică la nivelul mediei realizate înainte de accident. De asemenea, planul lucrărilor de pregătire a fost realizat în proporţie de 150 la sută, iar planul lucrărilor de investiţii în proporţie de 130 la sută. Toate aceste realizări, la care adăugăm îndeplinirea prevederilor de plan la productivitatea muncii în proporţie de 113,5 la sută în cărbune, de 126,9 la sută în subteran, 118,5 la sută la nivelul întregii activităţi a minei, au fost obţinute în condiţiile când era necesară şi executarea recondiţionării unui mare volum de lucrări miniere şi au trebuit repuse în funcţiune capacităţile de producţie imobilizate în urma accidentului.
Spiritul critic şi autocritic de care au dat dovadă participanţii la dezbaterile care au avut loc în cadrul plenarei a evidenţiat, printr-o analiză exigentă, cauzele şi urmările gravului accident care a avut loc şi s-a subliniat cu deosebită tărie faptul că evenimentul cu urmări tragic s-a datorat în primul rând indisciplinei care a constat în nerespectarea măsurilor tehnice şi tehnologice a normelor departamentale de protecţie a muncii. Comitetul de partid şi conducerea întreprinderii, după cum s-a subliniat în raport şi a rezultat din discuţiile purtate, nu au cunoscut situaţia reală a acumulărilor de metan. Au existat serioase deficienţe în controlul, raportarea şi informarea asupra concentraţiilor periculoase de metan, au existat construcţii de aeraj necorespunzătoare, iar căile de aeraj şi de acces la locurile de muncă, atât de necesare evacuării personalului din subteran în caz de pericol, nu au fost întreţinute la nivel corespunzător. La toate acestea s-a adăugat o instruire superficială a efectivului privind cunoaşterea şi respectarea normelor de protecţie a muncii care a culminat cu neevacuarea oamenilor de la locurile de muncă în condiţiile când concentraţia de metan a depăşit limita admisă.
Aceste grave abateri se datorează lipsei de exigenţă şi fermitate în rezolvarea problemelor curente şi de perspectivă cu care s-a confruntat colectivul minei, din partea conducerii tehnice a întreprinderii, a fostului director ing. Radu Tomescu şi a fostului inginer şef Virgil Costinaş, a personalului care a lucrat în zona afectată.
Plenara a subliniat că în stilul de muncă al comitetelor de partid, sindicat şi UTC au existat neajunsuri în ceea ce priveşte exercitarea controlului asupra întregii activităţi desfăşurate la mină, în organizarea îndeplinirii hotărârilor şi a măsurilor adoptate. Ilustrativ în această privinţă este faptul că în anul 1980 activitatea de protecţie a muncii, înainte de producerea accidentului, a fost analizată o singură dată, în 25 ianuarie, într-o şedinţă comună a comitetului de partid, C.O.M. şi comitetul sindicatului. 
Plenara a relevat că măsurile tehnice, politice şi organizatorice luate în urma evenimentului produs demonstrează că s-au tras serioase învăţăminte. Organele şi organizaţiile de partid, sindicat şi UTC, consiliul oamenilor muncii, fiecare formaţie de lucru au trecut operativ la înlăturarea urmărilor avariei printr-o colaborare strânsă, prin acţiuni unitare ale tuturor sectoarelor de activitate pentru îndeplinirea programului de măsuri stabilit de comisia guvernamentală pentru îmbunătăţirea activităţii de protecţie a muncii şi întărirea disciplinei în procesul de producţie.
În această perioadă comitetul de partid şi-a îndreptat preocupările spre întărirea vieţii interne de partid, creşterea rolului şi conţinutului adunărilor generale în stabilirea celor mai eficiente măsuri pentru eliminarea lipsurilor şi creşterea capacităţii de acţiune a comuniştilor, pentru rezolvarea sarcinilor ce le revin. În analizele efectuate în adunările generale de partid, în grupele sindicale, organizaţiile UTC şi ODUS un accent deosebit s-a pus pe respectarea cu stricteţe a normelor departamentale de protecţie  muncii pentru desfăşurarea procesului de producţie în deplină siguranţă.
A fost evidenţiat rolul important pe care l-a avut învăţământul de partid şi din organizaţiile de masă pentru mobilizarea oamenilor muncii la realizarea sarcinilor politice, economice şi sociale, pentru îndeplinirea programului de repunere în funcţiune a locurilor de muncă imobilizate.
Plenara a subliniat totodată că, deşi s-au făcut paşi importanţi pe calea redresării producţiei, şi cu toate rezultatele bune obţinute, încă se mai manifestă neajunsuri în activitatea comitetelor d partid, sindicat şi UTC, a C.O.M., în activitatea unor cadre cu funcţii de răspundere, în domeniul protecţiei muncii indicându-se şi măsurile care trebuie luate pentru eliminarea acestor deficienţe.
A fost adoptat un amplu program de măsuri privind îmbunătăţirea muncii politico-organizatorice şi economice, de întărire a ordinii şi disciplinei, respectarea normelor de protecţie a muncii.
Participanţii la plenară şi-au exprimat deplina aprobare pentru măsurile stabilite de conducerea de partid şi de stat şi adânca lor recunoştinţă pentru grija manifestată de partidul nostru, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, personal, cu privire la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale minerilor Văii Jiului, ale minerilor de la Livezeni.
Activul de partid al minei Livezeni s-a angajat, în unanimitate, să nu precupeţească nici un efort pentru aplicarea în practică a programului de mecanizare a lucrărilor miniere adoptat şi întocmit în urma indicaţiilor secretarului general al partidului, program de mecanizare atât de necesar sporirii producţiei de cărbune pe seama creşterii productivităţii muncii, reducerii efortului fizic al oamenilor şi sporirii gradului de siguranţă pentru mineri.
În încheierea lucrărilor a luat cuvântul tovarăşul Virgil Trofin”. 

Comentarii articol (2 )

#1 DJ04.12.2014,  18:41:54
Multumim dle.Boboc.Lipsesc insa concluziile.Noi cei mai varstnici le stim.Pentru cei tineri si pentru o alta "Pravalie"...
#2 Marian Boboc09.01.2015,  08:47:21
Părinte, concluziile nu lipsesc. Dacă aţi citi volumul pe care l-am dedicat acestei catstrofe miniere, aţi afla şi concluziile. Doamne ajută!


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 3 ori 5  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Pe aceeasi tema
Preambul cu salvator
În noiembrie 1980, Ionel Ciontu, fostul vicelider al Sindicatului Liber E.M. Liveze[..]
27.11.2014, 21:25   |    7 comentarii
Publicitate
Newsletter