03.11.2011,  11:04:35 | 0 comentarii | 477 vizualizari
Despre dascăli şi păstorii lor mioritici
de Mihai BARBU

Inspectoratul şcolar, numit „pârâtul” în exprimarea tribunalului, a fost obligat să îl încadreze pe colegul nostru în postul pe profesor titular de la data începerii anului şcolar 2009-2010 precum şi la plata retribuţiei aferente începând cu aceeaşi dată. Instanţa l-a mai obligat pe acelaşi inspectorat să-i plătească omului şi cheltuieli de judecată consistente.

 

Scriitorii români au descris dascălii cu care au avut de-a face ca pe nişte oameni ai datoriei împlinite. Sadoveanu ne povesteşte că Domnu’ Trandafir trăia fără a-i păsa de lume şi de „viforul de nemulţumiri din jurul său”. Când ministrul educaţiunii publice şi un inspector şcolar oarecare trec prin satul său (sau mai degrabă se rătăceau prin tranziţie cum ar fi spus Octavian Paler), dascălul râde în hohote pentru că faptul i se pare absolut  imposibil. Învăţătorul Zaharia Herdelea, eroul lui Liviu Rebreanu, e obligat de autorităţile şcolare ale vremii să-şi ceară singur pensionarea pentru a nu fi dat afară din învăţământ.

În vremurile noastre li se cere directorilor de şcoală să-şi prezinte demisia de bună voie şi nesiliţi de nimeni, ca să nu fie schimbaţi cu auditul, cu  procuratura sau cu delaţiunea publică prin diferite gazete care mai de care mai agramate.

Liviu Rebreanu ne mai spune că, după pensionare, s-au adus la cunoştinţa învăţătorului Herdelea, în mod ironic, „mulţumirile şi regretele exprimate de însuşi ministrul învăţământului”. Situaţia seamănă izbitor cu cea din zilele noastre, când conducătorii vremelnici ai învăţământului, după ce îţi înmânează, în cadru festiv şi ipocrit, de faţă cu notabilităţile oraşului, diplome şi distincţii pentru rezultate excepţionale la olimpiade şi concursuri şcolare, te schimbă după două zile, pentru te miri ce scorneli trăsnite, menite să ascundă interesul politic cu care este condus, fără jenă, învăţământul românesc. Caragiale l-a descris pe Marius Chicoş Rostogan ca pe un om care vroia să fie recompensat şi el de oficialităţi „pentru împlinirea datorinţii” după metoda sa. El ar vrea „o distincţiune” sau măcar „o decorăţiune” până a-l pune „în penziune”. Aşa cum „i-or dat şi Costescului”. Lui Costescu i-au dat-o pe bună dreptate: el era avocat şi deputat. Și, probabil, băiat orientat, cum s-ar spune după „standardelele” actuale.

Am făcut această scurtă şi elocventă trecere în revistă a câtorva (nemuritoare) modele literare de dascăli români pentru a ajunge, pe nesimţite, şi în zilele noastre. Ceea ce am vrut să aduc în discuţie e faptul că, în clasă, dascălii respectivi sunt (cu mici excepţii) autoritari cu copiii, dar extrem de timizi în raport cu oficialităţile şcolare ale timpului. Care, culmea, deşi provin tot dintre ei, se cred, datorită spatelui politic, buricii pământului. Lucrurile, din păcate, au rămas neschimbate, iar istoria se repetă, arătându-ne că mare parte dintre noi suntem marcaţi de o fatalitate (şi resemnare) mioritică ce ne face să ne mulţumim cu puţin, iar în faţa opresiunilor de tot felul să ridicam din umeri sau din sprâncene şi să spunem în cor: „n-ai ce face, asta e…”.

Paradoxal este faptul că pregătirea profesională şi menirea noastră de pedagogi ar trebui să ne furnizeze argumente suficiente, sau măcar tresăriri de orgoliu urmate de o reacţie instantanee atunci când ni se încalcă, în mod flagrant, drepturi elementare.

O să vă dau un exemplu rupt din realitatea imediată: anul trecut, la examenul de titularizare, cei care au absolvit facultăţi din cadrul Universităţii „Spiru Haret” fie nu au fost primiţi în examen, fie (în cazul că au reuşit să susţină examenul) au fost şicanaţi în aşa fel încât să renunţe la titularizare. Examenul s-a organizat în data de 15.07.2009 şi, după predarea lucrării, un domn profesor despre care vă vorbesc, a aşteptat cu încredere rezultatul. Văzând că numele sau nu se găseşte nici la admişi, nici la respinşi, a adresat o scrisoare inspectoratului ca să afle ce şi cum.

I s-a răspuns, în cunoscutul stil oficial (adică bălmăjit), ba că n-a fost la examen, ba că nu era bun dosarul , ba că nu este corectată lucrarea. Evident că domnul în cauză, sătul să tot asculte baliverne, s-a adresat tribunalului. Instanţa, după ce i-a amendat pe inspectorul general şi pe sfătuitorul său în probleme juridice (pentru obstrucţionarea procesului prin neprezentarea operativă a actelor cerute), a dat câştig de cauză reclamantului. Inspectoratul şcolar, numit „pârâtul” în exprimarea tribunalului, a fost obligat să îl încadreze pe colegul nostru în postul pe profesor titular de la data începerii anului şcolar 2009-2010 precum şi la plata retribuţiei aferente începând cu aceeaşi dată. Instanţa l-a mai obligat pe acelaşi inspectorat să-i plătească omului şi cheltuieli de judecată consistente. Credeţi, cumva, că îşi asumă cineva acest abuz evident sau, ca să ne exprimăm elegant, această obtuzitate impardonabilă în aplicarea legii? Care va să zică, domnul cu pricina este examinat la jumătatea lunii iulie 2009 iar tu, „pârât” de inspectorat, vii şi spui la tribunal, „ştiti, de fapt, ar fi o ordonanţă, apărută în luna august 2009, prin care înţelegem să ne motivam refuzul”. Nefiind specialişti în drept, ca domnii de la inspectoratul şcolar, am pus mâna pe prima carte care o aveam la îndemână în redacţie şi, spre norocul nostru, nu a trebuit sa o răsfoim prea mult. La articolul 1 din Codul civil se spune negru pe alb: „Legea dispune numai pentru viitor, ea n-are forţă retroactivă”. Iar o paranteză arată că aceeaşi prevedere se regăseşte, fatalitate!, şi la art.15 (2) din Constituţia României. Din această cauză, termenul de obtuzitate în aplicarea legii, la care ne-am referit mai sus, poate fi considerat drept o exprimare extrem de elegantă.

Știţi câţi dascăli din România au reacţionat la abuzul inspectoratelor şcolare care s-au purtat în moduri similare cu absolvenţii de la „Spiru Haret”?  Nu prea mulţi… Însă, în judeţul nostru, doar unul singur!

Știţi câţi dascăli au protestat public împotriva faptului că inspectoratul şcolar a solicitat tabele cu oamenii care au lipsit, în data de 21 mai a.c., de la locul de muncă pentru a participa la mitingul de protest din Bucureşti? După ştiinţa noastră, niciunul. Și tot după ştiinţa noastră, libertatea întrunirilor şi a exprimării altor opinii decât cele agreate de conducerea inspectoratului şcolar este garantată prin lege. Ba, mai mult, se sancţionează orice formă de presiune care limitează aceste drepturi indiferent cum este intitulată sau motivată.

Imaginaţi-vă că în locul nefericitului domn Hoară (scos, sub protecţia jandarmilor, din mijlocul demonstranţilor) s-ar fi aflat, Doamne fereşte!, vreun ministru al educaţiei sau vreun inspector şcolar general, căruia i-ar fi trecut prin cap să îşi testeze popularitatea explicând dascălilor cum se face reforma în învăţământ, aşa, cu maximă competenţă şi cu profesionalism şi, desigur, numai în absenţa totală a carnetului de partid…

 

P.S. Știţi ce îi învăţa, la şcoală, domnul Vucea (e vorba de eroul lui Delavrancea…) pe copii? Că românii sunt cei mai tari dintre toţi locuitorii Principatelor Unite. Cităm: “cei mai mulţi şi mai deştepţi sunt cei patru milioane şi jumătate de români, căci românul păcăleşte pe toţi ceilalţi, pe turc, pe muscal (adică pe rus, n.n.), pe  neamţ, pe popă şi pe ţigan”. Aşa o fi fost pe atunci. Acum cel mai greu e să păcăleşti  un judecător imparţial…



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 4 ori 2  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


* * *
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter