29.01.2015,  22:46:55 | 0 comentarii | 1603 vizualizari GALERIE:     FOTO    
Atentatul cu bombă de la casa protopopului ortodox de Valea Jiului Ioan Duma / Este precedat şi urmat de abjecte scrisori de ameninţare semnate „Umbra morţii”
de Marian BOBOC
Iluţa, fata protopului Duma:
 
„Pendula care era atârnată între cele două geamuri (la unul fusese pusă bomba) arăta ora unu fără cinci. Asta a fost una din primele fapte de eroism pe care le-au făcut comuniştii. Au urmat scri-sori de ameninţare, sem-nate Umbra morţii. Se cerea plecarea lui Popa Duma din Valea Jiului. Alte scrisori de şantaj cereau bani. Mitropolitul Bălan i-a scris Taticului să plece la Sibiu, unde dânsul îl va face profesor la facultatea de teologie, dar Taticu a refuzat”.
 
Pregătirea atentatului
Despre atentatul petrecut în luna octombrie a anului 1945, deci în urmă cu 70 de ani, la casa protopopului ortodox Ioan Duma am mai scris. Revenim cu alte documente nepublicate până acum: scrisorile de ameninţare semnate înfiorător „Umbra morţii”, fotografii din casă făcute imediat după explozia bombei şi răspunsul Parchetului Haţeg. Chiar dacă fotografiile arată, fără echivoc, „deranjul” produs de dotarea pirotehnică a atentatorilor, Parchetul Tribu­na­lului Haţeg clasează dosarul „în lipsă de dovezi”… 
Câteva dintre scrisori au pregătit atentatul, iar alte scrisori de ameninţare sunt datate ulterior toamnei anului 1945. Aceasta arată teroarea în care a trăit ani buni părintele Duma şi familia sa în anii instalării comunismului, timp în care alţi fraţi întru Hristos se ocupau cu delaţiuni ordinare, în urma cărora au pătimit preoţi ortodocşi din Valea Jiului…Tonul şi conţinutul unor scrisori arată că în Valea Jiului tovarăşii atentatori ajunseseră pe cele mai înalte culmi ale abjecţiei.
 
Premoniţiile fiicei şi nepoatei
Doamna Sorana Georgescu-Gorjan, nepoata protopopului Duma, căreia îi mulţumim pentru constanta şi amabila sa colaborare şi fără de care nu am fi putut realiza această ediţie a „Prăvăliei cu istorii”, îşi aminteşte că în momentul atentatului a avut o premoniţie: „În noaptea atentatului de la Petroşani, eu mă aflam la Bucureşti. M-am trezit în mijlocul nopţii, am început să mă gândesc intens la bunica, am căzut în genunchi şi m-am rugat pentru ea. Cam tot atunci a avut loc explozia bombei şi o schijă s-a înfipt deasupra capului bunicii în tăblia patului. Bomba a fost pusă la geamul din dreptul veiozei care se afla în celălalt colţ al camerei. Bunicii au scăpat ca prin minune…”. 
Interesant este că şi Iluţa, fata preotului Duma şi mătuşa Soranei, care locuia în Aninoasa unde era învăţătoare, a avut o premoniţie: „În 1945, eram invitaţi la nişte prieteni. Era sâmbătă. Pe la prânz mie a început să-mi fie frică. Nu ştiam de ce. De ceva care-mi făcea o spaimă greu de suportat, care creştea din ce în ce. Voiam să fug undeva, să scap de ceva ce se va întâmpla. Am luat calmante, dar degeaba. Seara i-am spus lui Titi (soţul meu), că nu merg nicăieri, că am o stare de spaimă. Titi m-a certat, că-s ca o babă superstiţioasă şi sunt obligată să merg. Toată seara n-am vorbit (lucru rar) şi toţi au observat că am ceva. Pe la 12 noaptea mi se făcuse şi frig şi m-am lipit de soba de teracotă. Simţeam că în mine tremură tot – inimă, ficat, maţe. Am avut impresia că se dărâmă ceva şi am întrebat cât e ceasul. Era unu fără cinci. Am plecat acasă pe la trei, am luat iar calmante şi la ora 6  a sunat telefonul. Am sărit din pat ştiind că e pentru mine şi am început să mă îmbrac. Şerban (fratele Iluţei, inginer la Mina Lupeni – n.r.) telefona de la Lupeni, să vin în gară la primul tren să mergem la Petroşeni că azi noapte i s-a pus o bombă Taticului. Aşa am făcut. Pendula care era atârnată între cele două geamuri (la unul fusese pusă bomba) arăta ora unu fără cinci. Asta a fost una din primele fapte de eroism pe care le-au făcut comuniştii. Au urmat scrisori de ameninţare, semnate Umbra morţii. Se cerea plecarea lui Popa Duma din Valea Jiului. Alte scrisori de şantaj cereau bani. Mitropolitul Bălan i-a scris Taticului să plece la Sibiu, unde dânsul îl va face profesor la facultatea de teologie, dar Taticu a refuzat”. 
 
Onor. Păr. Protopop Duma Petroşani
 
Vă facem cunoscut următoarele, că pe data de 6 l.c. să depuneţi suma de cinci milioane de lei adică 5.000.000 lei la orele 10 seara la podul care duce la Petrila. Drumul pe care-l aveţi de urmat este: de la biserica Dvs. până la pod pe şoseaua principală. Să veniţi şi să vă înapoiaţi singur şi pe acelaşi drum, iar pe drum să nu staţi de vorbă cu nimeni şi nici să nu vă abateţi din drum, căci glonţul e mai iute ca Dvs. Dacă nu vă iasă nimeni pe drum să vă ceară banii, atunci să-i depuneţi lângă o tufă aproape de pod şi să plecaţi imediat, iar dacă vă cere cineva pe drum ca să puneţi pachetul jos, atunci executaţi porunca şi să vă întoarceţi acasă pe acelaşi drum, fără să vă uitaţi înapoi, căci veţi fi supravegheat încă 24 de ore după depunere. Aveţi grijă să nu vă observe nimeni, că-i jale. Iar în ceea ce priveşte banii, să fie numai monete de câte 5.000 lei, număraţi exact.
Vă atragem atenţia că să nu căutaţi să ne urmăriţi nici prin garda „cetăţenească”, nici prin poliţie sau agenţi şi nici prin telefon, căci sunteţi supravegheat de aproape chiar şi în casa Dvs., atât ziua, cât şi noaptea, din clipa când această scrisoare ajunge la Dvs., şi vă asigurăm că la cea mai mică mişcare scapă muncitorii din Valea Jiului de un jefuitor.
Cred vorbim curat aşa că aveţi de ales între bani şi viaţă, fără nici o târguială. Acum încheiem scrisoarea şi vă dorim spor la numărat. Atenţie la macaz!
Vă salută „umbra morţii”.
 
N.R. Scrisoarea este transcrisă de preotul Ioan Duma, care o adnotează „criminalistic” astfel: „Scrisoarea aceasta o am aflat (originalul) într-un plic vânăt, în fereastra camerei de zi, în dimineaţa zilei de 5 iulie 1945, ora 7,45. Adresa pe plic ca mai sus plus: Petroşani, jud. Hunedoara. Pe dosul plicului 18 pete rotunde de cerneală făcute parcă cu un dop mic, cca. 7 mm diametru (…) Dumnezeu să întoarcă pe toţi rătăciţii la drumul cel bun. Hârtia scrisorii: ½ coală liniată, albastru”. 
 
„Ascultă Tovarăşe
Dacă nu depui suma de 150.000 lei 4 XI Duminică dim. la ora 9 la locul indicat mai jos, vei păţi mai rău ca Duma, căci vei zbura de tot. Cu banii cei 150.000, număraţi în monede de 5-10 mii lei şi împachetaţi în hârtie albastră ai să mergi în centrul oraşului şi acolo unde sunt barăcile de lemn cu haine şi diverse articole de toaletă, tu te duci la baraca a 3-a începând de la fântână (din colţ) şi aşezi pachetul sub baracă colţul drept (lateral) la ora 9 fix. Dacă anunţi garda sau agenţi vei zbura cu casă cu tot. Nu încerca contra nimic, altfel pierzi tot ce ai acum.
Porc neruşinos şi cacatul lui dumnezeu, sfântule din grajd, gunoiul gunoaielor, boala care a intrat în tine să te roadă până la măduva oaselor cât de încet, să suferi atâţia ani câţi ani de suferinţă ai făcut oamenilor nevinovaţi. Să crepi înaintea sfântului altar de unde ai păcătuit, de unde ai împrăştiat din sufletul tău negru şi ateu atâta ură şi barbarie. Te dezgropăm cu câini şi corpul şi sufletul tău putred vom da lupilor. Am făgăduit asta în numele suferinzilor şi chinuiţilor. Nu scapi de pedeapsa asta!
Până atuncia vei trezi din somn şi vei auzi şi vei simţi cum scârţâie ghearele şi măselele câinilor şi lupilor mâncându-te. La înmor-mântarea ta va fi un scandal nemaipomenit. Nu ai nici un prieten şi nici un simpatizant sincer. Ai fost un jefuitor şi ai batjocorit pe Domnul Hristos şi pe Dumnezeu şi pe oameni. Am cerut şi cerem blăstem asupra ta şi familia ta asemeni. Tâlhar şi terorist sub masca reverendei sfinte!! Nu-ţi ajută şi dacă te schimbi de azi înainte!!
 
Trei credincioşi buni
Doamna Sorana Georgescu-Gorjan a reuşit să elucideze misterul unei scrisori aproape ilizibilă: „Misiva nedescifrabilă în prezent era notată pe ambele feţe ale unei foi îngălbenite. Scrisul cu cerneală s-a întins şi a trecut şi pe verso. A fost păstrată de bunica şi copiată de mine peste ani, când se mai puteau desluşi literele. Nu este datată, pare a fi ulterioară atentatului. Nu a fost satisfăcută pretenţia şantajiştilor, bunicii nu aveau bani. Reproduc textul, semnat de Umbrele Morţii”:
 
„Dragă Duma, 
 
Credem că îţi mai aduci aminte de Umbrele Morţii. Ne-ai scăpat de vreo 2 ori printre degete, dar acum nu ne mai scapi. Ai avut noroc şi n’ai zburat în aer, dar acum să ştii că vei zbura cu totul dacă nu ne vei asculta şi executa instrucţiunile. Ţi-am mai pus în vedere şi în rândurile trecute că dacă ai îndrăzneala să anunţi poliţia, jandarmii, agenţi, rude sau alţii, prin telefon sau prin alte mijloace de comunicaţie, vei muri, dar ai scăpat uşor, firai al dracu de bărbos, însă să ştii că acum suntem reorganizaţi şi îţi dăm noi tot poliţie şi neamuri, mai bine murim cu toţii, dar şi tu vei muri cu noi în pizda măti de trădător şi jefuitor al muncitorilor. Vei zbura în aer cu toţi ai tăi şi dacă vei căuta şi de data asta să manevrezi sau să dispari, avem destule gloanţe şi granate pentru tine. Fii sigur că nu te mai cruţăm ţap spurcat cu 2 feţe şi nu o să ne mai duci de nas. Aşa că dacă duminecă seara la oarele 24 n-ai să depui suma de 60 (şaizeci) milioane la locul indicat mai jos, poţi să-ţi faci testamentul, căci scăpare şi îndurare pentru tine şi ai tăi nu mai există. Deci, după cum ţi-am spus, împachetezi bine suma de 60 milioane lei în hârtie de ziar şi o iei pe strada A. Vlaicu (str. dela Tipţer drept în jos) până în capătul străzii şi acolo unde vei vedea la dreapta drumului un adăpost antiaerian, o iei pe cărarea de lângă grădina de dincoace de adăpost şi în dosul grădinilor unde este un fel de groapă scobită în pietre (deal), acolo vei depune banii. Apoi cu cea mai mare viteză posibilă o iei pe la grădiniţa de copii mici şi cu toată viteza spre casă. Fă totul cu iuţeală şi nu te uita nici în dreapta, nici în stânga ci odată ajuns în dosul grădinilor depui banii şi carăte până nu capeţi un cartuş în cur sau un cuţit în beregată. Să nu stai de vorbă cu nimeni despre chestia asta. Dacă nu faci întocmai cum ţiam spus, nu numai că rişti ca să te ia dracu, dar mai înainte îţi vom face o vizită de cumetrie la domiciliu şi fiindcă suntem cam mulţi câţiva îţi vor controla curtea iar ceilalţi stăm de vorbă cu voi şi după ce ne ascuţim cuţitele pe pielea voas-tră, plecăm şi aruncăm casa în aier cu voi cu tot, ca să poţi ajunge mai iute în raiul popilor. Pe urmă poţi chema agenţii şi neamurile ca să te învieze. Iar dacă urmezi instrucţiunile noas-tre, nu ţi se va întâmpla nimic şi ai scăpat de noi pentru totdeauna. De asemenea nu lua cu tine arme căci ţi se poate întâmpla rău înainte de a ne putea vătăma şi nici baterie. Faţă de numărul nostru mare ţiam cerut încă prea puţin, dar fii mulţumit dacă ai scăpat aşa ieftin şi execută instrucţiunile, nu căuta răzbu-narea noastră nici înainte şi nici după depunerea sumei. Nu uita că tăcerea e ca moartea”.
 
Ai tăi vechi prieteni,
„Umbrele Morţii”   
 
„Să ai grijă. Eşti urmărit cu afacerile ce faci cu luminile. Cum mânueşti bani lor ku lácomia. Stai acas la botez vei găsi uşi închise to-ate. Mai lasă şi pe alţii să trăiască.2 ianuarie 1947”


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 2 ori 8  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Pe aceeasi tema
Clipe de groază şi de admiraţie
 
În acest ultim episod al unuia[..]
12.02.2015, 20:38   |    0 comentarii
Publicitate
Newsletter