09.11.2011,  02:36:31 | 0 comentarii | 1321 vizualizari GALERIE:     FOTO    
Despre ultimul volum al lui Mihai Barbu / O reconstituire a memoriilor lui Ion D. Sîrbu
de Ziarul Vaii Jiului

► His greatest talent was his life. Într-un volum aproape exhaustiv Mihai Barbu ne oferă o privire de ansamblu asupra vieţii şi operei lui Ion D. Sîrbu. Cartea este structurată în nouăsprezece capitole tematice, urmate de o secvenţă cu cinci interviuri despre cel ce a copilărit în Ţara Jiului.

Primul capitol este dedicat contextului fa­mi­lial în care s-a format scriitorul, fiindu-ne prezentaţi părinţii (Elisabeta Glaser - mama, şi Ion Sîrbu - tatăl),  fraţii şi surorile (Irina Sîrbu - sora, Leopold Sterhlick - fratele vitreg), rudele (Dorin Crăciun - nepotul, Monica Crăciun Ionescu etc.), dar şi cele două soţii (Maria „Gigi” Ardelean şi Elisabeta „Lizica” Afrim). Evocarea copilăriei lui Ion D. Sîrbu, din capitolul următor, este precedată de o introducere în universul coloniilor mineritului carbonifer din Valea Jiului (Petroşani, Petrila, Vulcan şi Lupeni), unde Petrila este prezentată ca o „Patrie în miniatură”, în ciuda multiplelor diferenţe etnice. Din perspectiva istoriei culturii, deosebit de interesante sunt ultimele două subcapitole, în care Mihai Barbu se opreşte asupra background-ului cultural al centrelor miniere Petroşani şi Petrila la începutul secolului XX. 
Apoi, autorul ne familiarizează cu Petrila ca matrice natală a lui Ion D. Sîrbu, privind mentalităţile locului din care se desprind clar două tipologii fundamentale: proletarul (veneticul) Văii şi ţăranul (momârlanul) Văii. Primul a intervenit în ordinea tradiţională a celui de-al doilea, care nu a intrat niciodată în mină să dea cărbune, fiindcă pentru el rămânea de îndeplinit şi munca agricolă. Se pare că din acest motiv momârlanul nu apare în nici una din povestirile petrilene scrise de Ion D. Sîrbu. Tot aici sunt evocate casa în care s-a născut scriitorul (aflată peste drum de parcul numit iniţial „Nicolae Theodorescu” şi redenumit de comunişti „Dr. Petru Groza”) şi strada unde se jucau cei mai mulţi dintre copiii coloniei proletare - Kezitcsokolom utca. În 1925 elevul Sîrbu Dezideriu va începe şcoala primară şi va avea o traistă de tip Ion Creangă în primele două clase, urmând ca abia în anul următor să aibă primul său ghiozdan. Apoi el va absolvi Liceul de băieţi din Petroşani (promoţia 1938-1939) într-o perioadă în care Valea Jiului era considerată una dintre cele mai bogate regiuni carbonifere din Europa. 
Student fiind la Facultatea de Litere şi Filozofie, el susţine în faţa autorului Poemelor luminii lucrarea de licenţă De la arhetipurile lui C.G. Jung la categoriile abisale ale lui Lucian Blaga, cu toate că „pentru licenţă, Blaga îi sugerează studentului său să transcrie un eseu al său, Despre o dialectică a lucidităţii, publicat în Preocupări universitare în anul 1942. Sîrbu refuză politicos. El crede că Blaga ştia de Jung încă din Elveţia, dar că nu l-a studiat fiindcă filosoful român «detesta două domenii ale Filosofiei: Psihologia şi Logica»” 
(p. 123). Ulterior, profesorul Liviu Rusu îl opreşte pe Sîrbu ca asistent universitar. Dar, începând cu 1945 este exclus din mediul universitar din cauza apariţiei unei generaţii de „ilegişti (unguri, evrei)”. La sfârşitul anului 1949, cel ce fusese primul student la Filozofie care provenea dintr-o colonie de mineri va deveni profesor de liceu la Baia de Arieş.
Experienţa de pe frontul de Est face obiectul capitolului al şaselea, culminând cu reîntâlnirea cu Blaga la bibliotecă: „Acum povesteşte Gary, tot, tot, tot…” 
(p. 134). În capitolul următor, Mihai Barbu se opreşte asupra comunismului la începutul secolului XX în Valea Jiului, concluzia fiind că „ilegalistul de partid pe vremea când acesta era un risc” nu a făcut carieră politică nici în noua orânduire. În continuare sunt prezentate pe larg relaţia lui Ion D. Sîrbu cu Cercul literar de la Sibiu (capitolul VIII), experienţa sa de dascăl (capitolul IX), procesele şi condamnările lui Ion Dezideriu Sîrbu (capitolul X), închisorile prin care a trecut (capitolul XI), întoarcerea în mina strămoşilor (capitolul XII), dar şi dosarele de urmărire informativă individuală sub organizarea Direcţiei Generale a Securităţii Poporului (înfiinţată în 1948) ce avea misiunea „să apere cuceririle democratice şi să asigure securitatea Republicii Populare Române împotriva uneltirii duşmanilor interni şi externi” (capitolul XIII).
Extrem de interesant este şi capitolul XIV, dedicat călătoriilor făcute de scriitorul ce a văzut „şapte ţări şi şapte capitale”, în care tot ceea ce are legătură cu Occidentul este privit ca o oportunitate de a prospera pe plan financiar în meserii „care nu au legătură cu prestarea unei munci intelectuale” (p. 297). În concluzie, Mihai Barbu subliniază că „Vestul a fost pentru Ion D. Sîrbu o obsesie veche şi mereu amânată” (p. 303). Dacă în capitolul XV autorul urmăreşte lunar existenţa lui Sîrbu - aflat la Craiova - în raport cu marea grevă a minerilor de la Lupeni din 1977 (anul în care este mereu în vizorul Securităţii), în următorul capitol atenţia lui se opreşte asupra epistolarului: cenzura secretă a corespondenţei lui Ion D. Sîrbu, corespondenţa cu Ştefan Aug. Doinaş, corespondenţa cu Lucian Giurchescu, „Scrisori deschise…după 20 de ani” etc. Capitolul XVII are un caracter biografic retrospectiv, din care aflăm că scriitorul român avea în plan la începutul ultimului său an de viaţă cinci cărţi „ce stau la coadă de mult” (p. 390). Aceasta în condiţiile în care după pensionarea sa de la Teatrul Naţional craiovean, reuşise totuşi să scrie, după cum mărturiseşte într-o scrisoare adresată lui Radu Iencica, „patru cărţi grele”. Capitolul XVIII este consacrat exclusiv operei lui Ion D. Sîrbu - de la raportul dintre etică şi teatrul său, la aventura cinematografică (filmul Corigenţa domnului profesor făcut de Haralambie Boroş după scenariul lui Sîrbu), până la receptarea sa postumă în Istoriile… lui Nicolae Manolescu, Alex. Ştefănescu sau Marian Popa. Remarcabil din punct de vedere hermeneutic este subcapitolul ce cuprinde simbolurile animaliere din romanele parabolice ale lui Ion D. Sîrbu 
(p. 442): lupul, ursul, măgarul, găina etc. Însuşi numele de Gary vine de la galina, o găină pe care scriitorul a salvat-o fiindcă îşi prinsese capul în laţuri, iar un popă catolic îi spune cum se spune la găină în latină şi astfel numele maghiar (Fery), cu care îl cunoşteau prietenii de joacă, va fi înlocuit cu noul nume (p. 444).
Ultimul capitol, Addenda sentimentală, se referă la întâlnirea lui Mihai Barbu cu Ion D. Sîrbu şi reproduce două scrisori ale lui Gary adresate autorului lucrării de faţă.
Studiul se încheie adecvat cu o prezentare cronologică a operei lui Ion D. Sîrbu, urmată de o bibliografie critică în volume şi în periodice. Iată că după cartea tânărului critic ieşean Antonio Patraş, Ion D. Sîrbu - de veghe în noaptea totalitară (2003), se poate spune că prin extraordinarul efort de documentare şi prin capacitatea de sinteză şi de selectare a informaţiei, un nou studiu ce are la bază o teză de doctorat - de data aceasta semnată de Mihai Barbu - contribuie în mod fundamental la cunoaşterea şi înţelegerea vieţii sinuoase şi a complexităţii operei lui Ion D. Sîrbu.
Petrişor MILITARU


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal





Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 5 ori 8  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227







Publicitate
Newsletter