29.03.2015, 19:48:22 | 1 comentariu | 869 vizualizari
Pe modelul: nu se mai ridică, dar uite ce frumos atârnă… / A început absorbţia fondurilor europene 2014-2020
Articole de acelasi autor
de Ziarul Vaii Jiului
► Valea nu are strategii de dezvoltare a mediului de afaceri
România ar putea fi în perioada 2014-2020 unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor europene, în special fondurile pentru agricultură, pe care Comisia Europeană intenţionează să le mărească substanţial pentru regiunile sărace, sunt de părere specialiştii de la Revista de Statistică, după o evaluare a absorbţiei forndurilor europene în perioada de finanţare precedentă.
A devenit evident, atragerea fondurilor europene reprezintă principalul propulsor economic al unei zone, dar doar dacă aceşti bani sunt folosiţi în mod benefic. Cum principalul angajator în Valea Jiului, CEH, este scos din cărţi pe termen lung, este nesănătos economic doar să vorbim mult şi prost pe marginea situaţiei companiei, în loc să facem paşi mărunţi pentru a atrage în zonă măcar câţiva investitori mari.
Primarii din Vale au înţeles că infrastructura atrage investitori, dar nu au înţeles că unde-s mulţi puterea creşte, deşi au mai fost unii, alţii care să le explice.
Infrastructura de transport, a construcţiilor publice înseamnă un plus semnificativ pentru CV-ul administraţiei publice pe piaţa investitorilor, dar ceea ce caută investitorii este un alt tip de infrastructură, cea industrială, care în Valea Jiului nu este pregătită deloc pentru a atrage investitori. Ceea ce este mai rău este faptul că nicio administraţie publică nu are un plan de dezvoltare a infrastructurii de afaceri competitiv şi cu o oarecare rată de succes. Zone industriale, parţial ecologizate, sau terenuri libere de sarcini, cam aici se opresc planurile de atragere a investitorilor. Ceea ce este şi mai îngrijorător este că toţi primarii identifică salvarea economică cu investiţia în turism.
Dezvoltarea infrastructurii de afaceri se regăseşte, dar timid, în toate planurile de dezvoltare pe următorii 7 ani. Toate localităţile Văii au foste zone industriale absolut ofertante pentru industrie. Petroşaniul îşi doreşte reutilizarea suprafeţelor de teren din Livezeni, cam aici se opresc intenţiile investiţiilor infrastructurale pentru atragerea investitorilor, intenţii care nu ar depăşi 10.000.000 de lei.
Petrila mizează pe terenurile pe care le are disponibile, unde sunt şi disponibile utilităţile, are şi un parc industrial, aproape gol.
Vulcanul are spaţii de producţie necorelate cu cerinţele investitorilor, strategia de dezvoltare incompletă, nu are o miză în atragerea investitorilor.
Lupeniul, Uricaniul şi Aninoasa au spaţii pretabile pentru dezvoltarea unor investiţii de mari proporţii, industriale, dar ele sunt aglomerate cu construcţii depăşite, incomode şi niciunul dintre oraşe nu are o strategie pentru dezvoltarea infrastructurii de afaceri. Investitori sunt puţini, cu capacitate redusă de producţie.
Dacă atragerea fondurilor structurale ar fi direcţionată spre realizarea şi utilarea unui parc industrial, acest lucru ar trebui să se întâmple după identificarea unui investitor pe care să-l facem interesat de redirecţionarea producţiei către zona noastră promiţându-i un domeniu industrial croit pentru nevoile lui. Iar mai apoi am putea plusa cu pregătirea forţei de muncă. Reţeta a mai fost aplicată la Sibiu şi, în ultimii ani, la Oradea. Bihorul este judeţul cu cele mai multe fonduri structurale atrase pentru infrastructura industrială şi cele mai multe locuri de muncă create astfel. Dar probabil că zonele acestea nu au avut încotro, ele nu aveau domeniu schiabil...
Petroşaniul face un pas în faţă şi include în strategia de atragere a investitorilor dezvoltarea infrastructurii de inovare, comunicaţii şi IT din dorinţa de a sprijini înfiinţarea de centre de inovare, cercetare/dezvoltare şi transfer tehnologic, atragerea de finanţări pentru organizarea de seminarii de instruire pe tematici legate de transferul tehnologic, implementarea unui sistem informatic integrat la nivelul primărie. Pentru sprijinirea investiţiilor mizează pe elaborarea de strategii de atragere a investitorilor, identificarea de parteneri interesaţi în dezvoltarea de proiecte, seminarii de instruire.
„Dezvoltarea sectorului IMM care să valorifice resursele locale” este o dorinţă larg răspândită în strategiile fiecărei administraţii locale, dar cum se face treaba asta nu spune nimeni. În schimb, toţi primarii ştiu un lucru. Vor să dezvolte turismul cu bazine, ştranduri, Aqualand. Vor pârtii, telescaune şi telegondole, revigorarea tradiţiilor. Doar că acestea se implementează greu, mai ales pe banii statului, absorb greu angajaţi de pe piaţa forţei de muncă şi într-o mică măsură. Practic, până pui la punct un domeniu schiabil care să funcţioneze aţă, trec pe puţin zece ani. În schimb, până dezvolţi o industrie turistică - industrie care să funcţioneze şi iarna, şi vara, şi să susţină o Vale - trec cel puţin trei decenii. Dar ce, ne grăbim undeva?
Comentarii articol (1 )
Adauga comentariu
Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.
Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre. Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Pe aceeasi tema
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online! Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare... Cataloage promoţionale 2024 Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii Rame click - comandă online! Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul! Steaguri publicitare - click pentru a comanda! Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online! Cataloage promoţionale 2024 Alege să o susții! Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online! Newsletter
|