06.04.2015,  21:09:22 | 0 comentarii | 1402 vizualizari
Cursdeguvernare.ro: Interviu Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței / Ajutoarele de stat sunt, de fapt, nedeclarate, Comisia monitorizează 5 astfel de cazuri (inclusiv CEH SA)
de Ziarul Vaii Jiului

Bogdan Chirițoiu, proaspăt reconfirmat în funcția de președinte al Consiliului Concurenței, vorbește pentrucursdeguvernare.ro despre provocările Consiliului într-o economie precum cea românească, adică puțin ”altfel decât în celelalte state membre”.
Cum se derulează o investigație a inspectorilor de concurență și care a fost cea mai defavorabilă decizie a unei instanțe împotriva unei decizii a Consiliului. Care sunt ultimele abordări ale Comisiei Europene în materia ajutoarelor de stat acordate în România companiilor de stat și care sunt modificările legislative solicitate. Care este ”planul B” în ceea ce privește viitorul Poștei Române și care este profesia liberală care refuză practic ideea de piață concurențială.

***

cursdeguvernare.ro: Dle. Chirițoiu, să o luăm la rând: există probleme de legislație privind modul după care funcționează instituția?
Bogdan Chirițoiu: Legislația națională de concurență este peste 90% legislație europeană, sunt câteva variații naționale, dar esența, fundamentul legii, este dat de legislația europeană- aceeași în toate statele membre.

Apoi, Comisia Europeană are atribuții foarte importante pe linia de concurență deci, noi, în anumite privințe, suntem un fel de filiale locale ale Comisiei Europene. Aceste două lucruri au făcut ca, în ceea ce privește cadrul legislativ, România să fie mult mai apropiață de practica altor state membre, spre deosebire de alte instituții din România. A fost, cred, și unul dintre factorii care au adus stabilitate acestei instituții.

 

cursdeguvernare.ro: Vorbiți de stabilitate, înțeleg că nu au fost emoții pentru reconfirmarea mandatului…
Bogdan Chirițoiu: În istoria Consiliului nu fost schimbări sau întreruperi de mandate generate de intervenția politică. Suntem mai feriți de presiunile politice datorită relației strânse cu Bruxelles-ul și cred că în general staff-ul Consiliului Concurenței e mult mai stabil.

 

cursdeguvernare.ro: Dacă în materie de legislație lucrurile par să stea bine, diferențele de comportament din piață pe care le sesizăm vin din specificul economiei românești, o economie de piață fără un istoric prea mare?
Bogdan Chirițoiu: Adevărat, aici nu suntem aidoma altor state europene.

Sunt convins că există o diferență, că noi facem lucrurile altfel decât le fac alte state membre. Nu cred însă că facem altfel în mod conștient, adică, nimeni nu a stat să analizeze cum se face în Germania, cum se face în Marea Britanie, și să spunem, România e altfel. Cred că nu e un lucru asumat.

Consiliul Concurenței investighează multe înțelegeri pe ”verticală”, e o strategie a noastră din cauză că pare să fie o practică în România.

E vorba de înțelegeri între furnizori și clienții lor, între producători și distribuitori, sau între distribuitori și magazine. E o arie mai răspândită decât în alte țări. Aici, într-adevăr, suntem diferiți de alte state membre ale UE, cu toate că și Comisia a descoperit, recent, situații de acest gen.

Acum verifică, de exemplu, companiile cu profil de vânzări online, la partea de rezervări, booking…

 

cursdeguvernare.ro: Cum se derulează practic o investigație a inspectorilor de concurență?
Bogdan Chirițoiu: Inspecțiile se fac în baza unui document semnat de un judecător. La inspecții participă mai multe echipe, care intră simultan la toți cei care fac obiectul investigației.

Companiei i se prezintă motivele controlului, ce anume caută inspectorii iar aceștia cer să li se pună la dispoziție toate documentele solicitate. Companiile sunt obligate să se conformeze, altfel riscă o amendă de până la 1% din cifra de afaceri

 

cursdeguvernare.ro: Când aveți dovezi, rezultatele investigației se concretizează de obicei cu amenzi…
Bogdan Chirițoiu: Consiliul Concurenței are atribuții puternice în special împotriva firmelor private. Aici cam dăm amenzi…. Bine, ele sunt cam întotdeauna contestate în instanță însă câștigăm în procente impresionante, cred că avem cam 95% rata de succes, dacă succes înseamnă că instanța confirmă că s-a încălcat legea.

Dacă instanța e de acord și cu nivelul sancțiunii, aici nu mai stăm atât de bine. Sunt cazuri, sunt ani în care ne-au redus la jumătate amenzile. De obicei, ne confirmă nivelul sancțiunilor cam 65-70%, media pe an. Diferă de la an la an, noi ne uităm mereu să vedem ce a rămas în picioare la Înalta Curte, ne uităm cât a rămas în picioare din cuantumul inițial. Anul acesta am avut o surpriză neplăcută, la o instanță inferioară, unde am avut un caz procedural. Ne-am trezit că Tribunalul București ne-a confirmat o sancțiune dată BRD, însă a redus cuantumul amenzii de la 4 milioane de euro la 20.000 de euro.

 

cursdeguvernare.ro: Este capacitatea de apărare a celor investigați mai bună decât capacitatea Consiliului Concurenței de a dovedi anumite lucruri?
Bogdan Chirițoiu: Nu cred, mai degrabă e invers, noi câștigăm aproape tot timpul. Mai degrabă, avocații se plâng că instanțele ne dau câștig prea des… Fiind aici de aproape 6 ani, văd o mai mare severitate a instanțelor.

Dacă acum câțiva ani aproape automat amenda era suspendată, în ultimii ani numai pentru firme în insolvență se mai întâmplă așa. Adică, instanța spune tu plătești banii și vedem ce se întâmplă până la sfârșitul procesului. De exemplu, 200 de milioane de euro, amenda cea mai mare care Consiliul a dat-o vreodată, companiilor petroliere, a fost plătită integral chiar dacă încă ne judecăm.

Anul acesta am câștigat la Curtea de Apel, sper să câștigăm și la Înalta Curte, dar banii sunt deja la ANAF.

Revin, observăm o mai mare severitate la instanțe și ne bucurăm. Ideea e că trebuie să încurajăm companiile să se conformeze voluntar, să ia în serios legea, or e important ca toată lumea să vadă că cei care încalcă legea sunt pedepsiți.

Ajutoarele de stat sunt, de fapt, nedeclarate: nu colectăm, lăsăm firmele de stat cu datorii. Unii plătesc la ANAF, alții nu

 

cursdeguvernare.ro: Printre atribuțiile Dvs. regăsim și capacitatea de a transmite guvernului opinii pentru îmbunătățirea legislației în materie…
Bogdan Chirițoiu: Dacă în ceea ce privește companiile private avem ”pâinea și cuțitul”, înspre guvern puterile noastre sunt mai slabe.

Noi consiliem guvernul în materia ajutoarelor de stat, însă aici ”puterea mare” o are Comisia Europeană. Noi putem să avertizăm pe partea de legislație, putem să spunem: Nu credem că e bine să faceți așa, propunerile acestea legislative sunt neconcurențiale și, ca atare, o să facă rău economiei.

Dar, dacă guvernul vrea să ne ignore, poate să o facă.

 

cursdeguvernare.ro: Aveți o nemulțumire legată de modul în care sunt receptate aceste avize?
Bogdan Chirițoiu: Nu, aș spune că recomandările noastre sunt mai degrabă ascultate la guvern. Poate că avem miniștrii mai cu frica lui Dumnezeu, sau poate miniștrii țin să aibe avize, nu știu, dar cu siguranță la nivelul tehnic din ministere e o mai mare atenție pentru respectarea cadrului legal general, pentru respectarea unor principii.

Avem o anumită expertiză acumulată, putem să spunem dacă o lege poate conduce, eventual, la un proces de infringement din partea Comisiei Europene. Genul ăsta de argumente are de obicei succes în fața ministerelor.

Rata noastră de succes e mai redusă însă la Parlament. Ai oameni politici, care au oportunități, se gândesc care e oportunitatea politică a unei legi. E invers ca în ministere, unde ai numiri politice doar la nivel de ministru, de secretar de stat, în rest există o armată de funcționari, de Direcții, juridice, economice.

 

cursdeguvernare.ro: În materia ajutoarelor de stat am remarcat un organism cu atribuții în domeniu și la guvern. Cum colaborați?
Bogdan Chirițoiu: A fost propunerea nostră, adoptată de Guvernul Boc, pentru că ne doream să întărim colaborarea între ministere. Idei vin din multe zone, dar întotdeauna vor fi mai puțini bani decât idei, atunci trebuie să ai niște priorități. Apoi, a trebuit să evitem dublarea – putea veni ministrul Finanțelor cu o ideea, o idee asemănătoare putea veni de la Ministerul Economiei, dacă stăm cu toți la masă putem vedea cine are cea mai bună idee.

În esență, am dorit să îmbunătățim planificarea, ca să avem scheme care sunt chiar necesare și pentru care să avem și bani. E încă un proiect în lucru, va mai dura până când rotițele administrației se vor învăța să lucreze unele cu altele, dar cred în nevoia de coordonare a politicilor, cred că este un instrument bun.

 

cursdeguvernare.ro: Există această strategie în domeniul ajutoarelor de stat ?
Bogdan Chirițoiu: Strategie e mult spus.

Când vorbim de ajutoare de stat, una dintre ciudățeniile CE, scoatem complet agricultura, care are un regim special în Uniunea Europeană. Se dau mulți bani în agricultură dar noi nu avem nicio treabă cu aceste finanțări.

Lăsând la o parte agricultura, unde se dau bani? Pe o serie de scheme care țin de fondurile europene care, evident, prin definiție, au acordul Comisiei. Pe zona asta este deja o strategie care putem spune că e convenită cu Comisia.

Separat de fondurile europene, noi nu dăm mare lucru – imensa majoritate a ajutoarelor de stat oficiale sunt pe regenerabile, pe sprijinirea acestui sector, pe o legislație pe care o tot modificăm, pe care o discutăm tot timpul cu Comisia. Statul român nu dă prea multe ajutoare.

Problema noastră este că avem ajutoare nedeclarate, implicite, de genul, nu colectăm, lăsăm firme de stat cu datorii mari la buget. Nimeni nu spune că e un ajutor de stat dar, de facto, cam asta e din moment ce unii trebuie să plătească datoriile la ANAF și alții nu și le plătesc.

Cazurile pe care le avem acum în lucru cu Comisia sunt de genul ăsta.

 

cursdeguvernare.ro: Care sunt, concret, aceste cazuri?
Bogdan Chirițoiu: Comisia ne monitorizează pentru acest gen de ajutor nedeclarat la 5 companii: Oltchim, CFR Marfă, CFR Călători, Complexul Energetic Oltenia și Compleul Energetic Hunedoara. Astea sunt companiile în vizorul lor, parte din programul de asistență pe care îl dă Uniunea României.

Cele 5 cazuri de ajutor de stat monitorizate de Comisia Europeană

 

cursdeguvernare.ro: Puteți detalia aceste 5 cazuri?
Bogdan Chirițoiu: Oltchim e un caz vechi, unde am promis de nu știu câte ori că privatizăm și avem angajamente neonorate. Aparent, s-au făcut progrese, pe care le discutăm acum, tocmai am trimis planul de restructurare la Olchim întocmit de Asociația creditorilor. Repet, par să fie ceva progrese acolo – s-a redus numărul de personal, au crescut producția, au crescut vânzările…

Pe zona de transporturi – CFR Marfă, o companie pe care am promis că o privatizăm, am eșuat, și unde s-a dat o măsură susceptibilă de ajutor de stat. A fost o măsură de ștergere a datoriilor statului, s-a făcut conversia datoriilor în acțiuni și compania nu s-a privatizat, iar acum ni se cere un calendar nou, credibil, de privatizare.

CFR Călători, e o companie care a înghițit foarte mulți bani și e o discuție acum dacă trebuie restructurată, dacă poate fi eficientizată sau dacă, pur și simplu, statul trebuie să îi crească subvenția. Acum, la nivel european, transportul de călători este subvenționat, dar trebuie discutat care e nivelul rezonabil al subvenției și cum poate fi îmbunătățită activitatea companiei.

Pe zona de energie, avem cele două complexe pe cărbune. Hunedoara are nevoie urgentă de bani, asta înseamnă următoarele două săptămâni, ca să achite certificatele de emisie, în esență dreptul de a polua. Trebuie plătit luna aceasta, altfel riscă penalități foarte mari.

Suntem în discuții cu CE să ne accepte să acordăm un ajutor de urgență din partea statului, urmând ca în următoarele 6 luni ei să vină cu un plan de restructurare, să vedem cum poate să se eficientizeze ca să nu mai ajungă în situația asta penibilă, când s-au trezit cu o lună înainte că nu au bani să cumperi certificatele de emisie de CO2. Este monitorizat și CE Oltenia, ei susțin că au bani să cumpere aceste certificate, dar sunt discuții și la ei pentru un ajutor de urgență. Rămâne de văzut ce va face statul cu Oltenia, dacă trebuie restructurat sau nu.

La privatizarea Poștei nu-i mai păcălim

 

cursdeguvernare.ro: Care sunt reacțiile Comisiei în aceste cazuri?
Bogdan Chirițoiu: În aprilie vom avea delegații și de la FMI, și de la Comisie.

Ne-au cerut schimbarea legislației de privatizare, faptul că avem un regim preferențial pentru companii de stat în sensul că, dacă pretindem că vrem să le privatizăm le cam lăsăm să nu își plătească datoriile. Vor, practic, să eliminăm această posibilitate.

Dacă sunt semne că statul e prea indulgent cu anumite companii în ceea ce privește arieratele astea pot fi văzute ca ajutoare de stat.

 

cursdeguvernare.ro: Care este situația Poștei Române? Ați fost la Bruxelles pe această temă…
Bogdan Chirițoiu: Situația financiară la zi a Poștei Române pare în regulă, dar Poșta are datoriile care vin din spate.

Există intenția de a o privatiza, n-avem din păcate decât un singur ofertant, poșta belgiană. Pentru privatizare ar trebui să facem ceva cu aceste datorii, iar aici Comisia s-a învățat și ea, săraca, cu noi.

cursdeguvernare.ro: Adică?
 

Bogdan Chirițoiu: Am sesizat o schimbare de abordare.

Întâi, ne-a dat acordul la Oltchim să facem conversia asta, am avut o decizie formală în acest sens, dar noi nu am făcut-o, că nu ne-a lăsat acționarul minoritar, și nici privatizare nu am făcut.

Apoi, la CFR Marfă, am făcut conversia în baza unui accept informal al Comisiei, cu promisiunea că privatizăm. Și n-am privatizat.

Acum, în cazul Poștei, Comisia ne-a zis: faceți conversia, dar numai în momentul în care aveți o ofertă fermă de privatizare. Dacă, totuși, din cine știe ce motive, nu se termină privatizarea într-un termen de un an de la conversie, atunci se anulează conversia, datoriile se repun pe rol. Aici suntem cu Poșta.

cursdeguvernare.ro: La discuții au fost și reprezentanții bpost. Care este poziția acestora?
Bogdan Chirițoiu: Momentan, belgienii sunt singurii ofertanți însă nu am ajuns la faza unei oferte ferme pentru că mai este ceva care îi ține în loc- lor le e frică de trecutul Poștei. Cei care sunt interesați de Poșta Română sunt cei care au privatizat Poșta belgiană și care s-au trezit că le-a dat Comisia o amendă pentru faptul că, în trecut, statul belgian le încredințase distribuția pensiilor.

În orice caz, fiind pățiți în Belgia, acum oamenii zic că ar vrea ca noi să ne uităm la tot trecutul Poștei, evident după data de la care am devenit membrii ai UE, ca să ne lămurim cu toții că nu există riscul să constate mai târziu Comisia Europeană că s-a acordat vreun ajutor de stat ilegal și ajung belgienii să plătească pentru asta.

Acum, împreună cu consultantul companiei, la asta lucrăm, ca să își facă și ei o analiză cât merită să dea pe Poștă. Până la urmă, ăsta e un exercițiu bun și pentru noi – nu știu dacă sunt șanse foarte mari cu belgienii, poate găsim și alții interesați, sau, planul B, poate listăm Poșta pe bursă.

Indiferent de opțiune trebuie însă să fi capabil să spui clar, oricui, care e trecutul companiei.

Prețurile la combustibili: vom recomanda anul acesta creșterea concurenței

 

cursdeguvernare.ro: Taxele speciale care au condus anul trecut la creșterea prețurilor la combustibili vor dispărea – este anunțul guvernului. Considerați normal ca prețurile să revină la nivelul anterior introducerii acestor taxe?
Bogdan Chirițoiu: Practica ne demonstrează că lumea se grăbește mai ales să crească prețuri decât să le scadă.

Evident că vom urmări, așa cum am făcut la pâine când a scăzut TVA. Unde intervine însă marea dificultate? Acolo unde ai o piață cu numai 5-6 actori, cum e vorba de benzină, ei nici nu au nevoie să se înțeleagă, intervine comportamentul imitativ, care nu poate fi sancționat. Aici, ca să mai relaxam lucrurile, o să venim cu niște recomandări anul acesta, să încercăm să creștem concurența în piața benzinăriilor.

Este un produs care poate fi ușor de importat și putem face mai ușoară înființarea de companii pe distribuție.

Sunt țări în care lanțurile mari de magazine au în parcare și benzinării, încercăm să replicăm și în România lucrurile astea, să vedem cum putem crește presiunea concurențială pe jucărorii din piața asta.

Licitațiile pe contractele publice: ne bazăm pe sesizări. La IT e mai complicat

cursdeguvernare.ro: La licitații de stat vă uitați, pare că sunt o mână de companii care câștigă prin rotație contractele cu statul…
Bogdan Chirițoiu: Avem o Direcție specializată, cred că asta a fost una dintre intuițiile bune ale Consiliului.

Am luat un ghid de la OECD de depistare a licitațiilor trucate, adică am învățat unde ne putem uita ca să confirmăm, sau să eliminăm suspiciuni. Și avem o colaborare cu cei care se uită la licitații – UCEVAP, de la Finanțe, SEAP și ANRMAP, care se uită la caietele de sarcini. Mai colaborăm cu CNSC, cel care judecă contestații, și cu Curtea de Conturi, cei care fac controlul ulterior.

Ideea e că cineva trebuie să ne anunțe, pentru că sunt șanse mai mari să constate ei ceva – or cine cumpără, or instituțiile astea multe care verifică – decât să ne prindem noi că ceva e în neregulă.

 

cursdeguvernare.ro: Ați avut sesizări așa cum vă așteptați?
Bogdan Chirițoiu: În domeniul licitațiilor, nu am pornit noi nicio investigație proprie, ci am deschis investigații în urma unor sesizări venite de la instituții. E drept, altele decât cele ce verifică în prealabil.

Am avut sesizări de la autorități contractante – avem în lucru o licitație pe ”Cornul și laptele”, am avut o sesizare din Ministerul Apărării, unde am sancționat firme participante la o licitație de furnizare de echipamente de tragere, de ochire etc. Am avut și sesizări din piață, de la companii concurente.

Am sancționat de exemplu pe marcaje rutiere, am sancționat și avem și unele anchete în derulare la lucrări de foraje, lucrări de construcții. Ancheta în domeniul forajelor a plecat de la o companie americană care a cumpărat o firmă românească și, când au făcut curățenie să vadă ce au cumpărat au găsit dovezi, mailuri cu firme concurente.

Au venit la noi, au depus dovezile și noi nu i-am amendat pe ei, ci pe ceilalți. Aici e primul nostru mare caz de clemență. Avem de la Parchet sesizări legate de lucrări de infrastructură pe zona de gaze.

 

cursdeguvernare.ro: În legătură cu licitațiile IT nu ați primit nicio sesizare?
Bogdan Chirițoiu: În materia IT, avem o sesizare de la Curtea de Conturi privind achizițiile la APIA. Este, momentan, singura investigație pe zona de IT. E adevărat, e și cel mai dificil domeniu.

La construcții, la infrastructură, lucrurile sunt mult mai simple pentru că sunt lucrări similare la care te poți raporta. La IT, dificultatea constă în faptul că domeniul este non-standard. Dacă la drumuri poți calcula prețul mediu pe kilometru, la IT e foarte greu să compari un program de informatizare cu altul. În esență, dacă apar suspiciuni ne vom uita și la alte contracte, momentan însă nu am primit sesizări deși noi am întrebat, că ne uităm și noi la televizor…

 

cursdeguvernare.ro: Dacă privim economia românească, putem spune că lucrează într-o piață liberă, concurențială?
Bogdan Chirițoiu: Încercăm și noi să avem, anual, o radiografie a sistemului, care să ne ajute să gândim strategic, să identificăm sectoarele care au mai multe probleme de concurență. Concurență există. Glumind, chiar și în economia subterană e concurență…

Bun, sunt sectoare în care, de la an la an, vedem progrese – cum e sectorul bancar, unde în trecut am avut multe îngrijorări. Suntem mulțumiți pe concurența pe telecom, unde avem printre cele mai ieftine prețuri din Europa, chiar dacă avem doar 4 jucători. Pe ansamblu, cred că piața de comerț alimentar merge relativ bine.

 

cursdeguvernare.ro: Exemple din altă categorie?
Bogdan Chirițoiu: Unde mi se pare că stăm prost – pe energie, unde piața este în curs de liberalizare, și avem o mai veche obsesie – profesiile liberale.

Noi încercăm să deschidem aceste profesii, să nu existe o limitare a numărului de membri și să nu stabilească prețuri minime, să lase prețurile să scadă. Ei încearcă invers, să constituie asociații care să pună bariere la intrare și să decidă că nimeni nu poate scade prețul unui serviciu sub un anumit nivel.

Noi avem o propunere veche care vizează notarii – e domeniul la care alte profesii liberale se uită poate cu invidie, iar noi îl avem ca exemplu de cum nu trebuie să devină o profesie liberală. E o profesie care a reușit să aibă o lege, deci noi nu avem ce face, prin care notarii singuri propun câte locuri se scot la concurs, când se scot, care e prețul minim pentru un serviciu și nici reclamă nu au voie să își facă.

cursdeguvernare.ro: Cât de veche e propunerea asta?
 

Bogdan Chirițoiu: Din 2009, când am făcut un studiu în piața notariatelor și am văzut că în România, raportat la salariul mediu, serviciile sunt mai scumpe decât în multe alte state europene. Am reușit ceva abia în 2011, când Uniunea Europeană ne-a cerut să facem anumite modificări legislative și am profitat și noi.

Maximum ce am reușit: obligativitatea efectuării unui studiu-pilot. Trebuia ca, timp de un an, să eliminăm tarifele minime la unele servicii. Uniunea notarilor, Ministerul Justiției și noi am încercat să stabilim care sunt serviciile pentru care să derulăm studiul-pilot, au trecut de atunci 4 ani și încă nu s-a întâmplat nimic.

Lucrăm cu OECD pe revizuirea legislației în 3 domenii

 

cursdeguvernare.ro: Dacă ați avea puterea unui legiuitor, ce ați schimba pentru a crea un mediu concurențial mai bun?
Bogdan Chirițoiu: La legislația noastră o se încercăm să facem mici modificări, ce mi-aș dori ar fi să facem mult mai atractivă recunoașterea vinovăției.

Să avem o variantă în care să nu mai stăm să investigăm ceva doi-trei ani, ci firmele să aibă posibilitatea să vină, la scurt timp după demararea unei investigații, să recunoască dacă au greșit iar noi să putem să le dăm o amendă mai mică.

Aș mai vrea să introducem ceva flexibilitate în managementul instituției și să întărim regulile privind conflictul de interese, adică să reglementăm comportamentul celor care pleacă din instituție. Bun, nu legislația internă e cea mai mare problemă a economiei, lucrăm, de exemplu, la un proiect cu OECD, lucrăm cu experții lor ca să revizuim toată legislația în domeniu, să eliminăm prevederi mai vechi anticoncurențiale.

La sugestia FMI, am ales trei domenii importante, unde România are potențial – procesarea alimentelor, transportul de marfă și materiale de construcții și construcții, inclusiv partea de licitații. Strângem toată legislația și, începând cu luna mai, experții OECD o să verifice și undeva la sfârșitul acestui an, începutul anului viitor, proiectul va rezulta într-o propunere de eliminare a unor prevederi care fac ca lucrurile să meargă încet, care cresc costurile companiilor, care îngrădesc încă intrarea unor companii pe piață. Repet, mai avem problema cu profesiile liberale.

 

cursdeguvernare.ro: Există o estimare a prejudiciilor pe care piața insuficient de liberă o crează consumatorilor și statului?
Bogdan Chirițoiu: Nu există, aș vrea să ajungem și noi ca autoritatea din Marea Britanie, care pune problema la următorul mod: în ce fel acțiunile instituției au îmbunătățit concurența, care este câștigul economic al activității instituției.

Britanicii așa își fundamentează și bugetul, asa aș vrea să reușim și noi. E drept, nu e deloc simplu să cuantifici rezultatele instituției, dar aș vrea să ajungem la un mod de estimare al impactului activității noastre.

Victor BRATU
(sursa: website cursdeguvernare.ro)


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 7 ori 9  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal





* * *
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter