20.08.2015,  23:58:26 | 1 comentariu | 801 vizualizari
De vorbă cu primarul Tiberiu Iacob-Ridzi / Panoramic edilitar petroşenean (II)
Articole de acelasi autor
de Corneliu BRAN
Drumurile spre cătune
- Dacă de Colonia Petroşani am vorbit mai înainte, legat de celelalte cartiere mai mărginaşe sau sate aparţinătoare, ce ne puteţi spune? Oamenii din Dâlja Mare au venit la o şedinţă de consiliu local, în legătură cu drumul… Probleme mai sunt în Bosnia, Saşa, Sălătruc, Peştera Bolii, cel puţin la ZVJ primim lunar astfel de mesaje din partea unor locuitori de-acolo. Ştim că pe parcursul anilor aţi încercat să faceţi unele îmbunătăţiri în aceste zone privind infrastructura, dar lucrurile nu s-au terminat. Există în planul primăriei şi al dumneavoastră, în acest moment, proiecte care, odată implementate, să ajungă să le îmbunătăţească viaţa acestor cetăţeni?
- Legat de drumuri, în perioada următoare o să ajungem să reparăm şi să reabilităm şi drumurile mai lăturalnice. La drumul de la Dâlja am mai reparat ce s-a putut după intervenţia dumnealor, dar şi în anii dinainte, cu bani cum i-am avut şi noi de la bugetul local. E adevărat şi o spun cu toată responsabilitatea, investiţiile la aceste drumuri ar fi foarte mari şi bugetul actual nu ne prea permite, poate doar nişte reparaţii, dar sper cu toată convingerea că într-o zi, nu foarte departe, să ajungem şi să reabilităm aceste drumuri, rând pe rând. Piatră şi mici reparaţii, sau nivelări, am tot dus şi făcut. Avem un program de reparaţii drumuri. De fiecare dată multe dintre aceste drumuri au fost incluse; în fiecare an, aş putea zice, fără să greşesc. Dar, repet, o reabilitare totală, o modernizare a unui astfel de drum costă foarte mult, dar va veni şi vremea când vom putea face acest lucru, asta trebuie să ştie aceşti cetăţeni. Noi, după cum ştie şi vede toată lumea, am cam terminat cu drumurile de prin oraş, mai urmează drumurile din Colonie, după care an de an vom încerca să reabilităm câte un drum sau câteva din aceste drumuri, în funcţie şi de bugetul local.
 
Apa şi canalizare
În ceea ce priveşte apa şi canalizarea, urmează etapa a II-a de înlocuire a conductelor vechi din oraş. La finalul acestei etape toate zonele din Petroşani având şi această problemă rezolvată.
 
Iluminatul public
"Vom mai avea în vedere în viitorii ani şi extinderea reţelei de iluminat public, acolo unde este nevoie, precum şi alte lucrări edilitare, toate la timpul lor şi în funcţie de bugetul local, astfel încât, peste câţiva ani, să nu se mai poată vorbi de un decalaj mare din punct de vedere al infrastructurii între aceste cartiere mărginaşe sau sate aparţinătoare şi cartierele din oraş. De altfel, există chiar şi acum cartiere din acestea care au deja tot ce trebuie din punct de vedere al infrastructurii, iar extinderea va continua, în timpul apropiat, în toate zonele aparţinătoare Petroşaniului".
 
Izolarea termică a blocurilor
- Cea mai urgentă problemă care ţine de confortul cetăţenilor, dar şi de imaginea unui viitor mare municipiu turistic – pentru că, din câte vedem şi din nefericire, spre asta se tinde, în condiţiile în care mineritul abia mai răsuflă – este izolarea termică a blocurilor. Odată rezolvată această problemă, Petroşaniul ar avea un aspect mai colorat, mai viu, mai frumos… Am schimba cenuşiul, sumbru şi rece, cu culorile vii, vesele şi calde, iar pe de altă parte şi cel mai important, cetăţenii ar avea la blocuri şi un anume confort termic, ţinând cont că la noi anotimpul friguros ţine uneori şi şase luni pe an. Cum comentaţi?
- E adevărat. V-am spus, încercăm acum, pe fonduri europene, să vedem exact ce putem face şi să cuprindem cât mai multe clădiri. Vedeţi însă, aici nu depinde totul doar de noi, depinde şi de locatari, depinde şi de implicaţia asociaţiilor de proprietari. Regulile sunt mai stricte şi depinde foarte mult şi de cei care dau undă verde dosarelor cu documentaţie şi proiecte trimise de noi. Sunt foarte mulţi factori de care depinde această problemă, important este însă ca la final să avem cât mai multe imobile izolate termic. Dar îi asigur pe cetăţeni că vom face tot ceea ce depinde de noi, astfel încât să meargă treaba cât mai bine. De aceea îi rog şi pe dumnealor să ne sprijine. În fond, vorbim de oraşul nostru, de locuinţele noastre, de confortul nostru, de familiile şi viaţa noastră.
 
Complexul Energetic Hunedoara 
- Haideţi să trecem puţin şi la chestiunile economice. Agenţii economici din Petroşani sunt în scădere, mulţi agenţi economici se plâng că nu mai intră bani, că nu mai rulează mulţi bani şi de aceea nu mai au bani de plăţi curente, dar să mai facă şi alte investiţii. Cel mai mare agent economic, Complexul Energetic Hunedoara, pus în cap şi cu ajutorul Sindicatului „Muntele”, are, de asemenea, mari probleme. Se vorbeşte de restructurări, de închideri de mine. De investiţii şi noi angajări mai că nu se mai pune problema şi nimeni nu mai ştie ce şi cum va fi, deşi toată lumea vorbeşte de un final pe care Valea Jiului nu l-ar dori. Cum vedeţi situaţia şi ce se poate face pentru a se redresa cât de cât mediul economic al Petroşaniului şi al Văii Jiului? Cum ar trebui să sprijine guvernul zona, poate le daţi vreo idee guvernanţilor?
- Da, e o problemă, ceea ce se întâmplă la Complexul Energetic Hunedoara. Dar eu cred că sunt soluţii, dar ele nu sunt bine puse în vedere, sau, să zicem, nu sunt în acest moment bine argumentate. De aici şi confuzia şi starea de spirit proastă a celor din minerit, dar şi a noastră, a cetăţenilor. Este clar pentru mine, mineritul nu poate să dispară aşa de repede din Valea Jiului. E adevărat, dimensiunea lui poate fi un pic mai restrânsă, dar atât, nici vorbă de eliminare 100%. Trebuie spuse şi gândite mai bine soluţiile din partea celor care sunt implicaţi în sistemul minier şi energetic, că ele există dar nu sunt bine puse în evidenţă şi de aceea nimeni nu prea mai înţelege nimic. Trebuie mai mult sprijin din partea ministerului şi a guvernului. Sunt convins că după aceea treburile se vor reaşeza, iar mineritul va continua ca şi activitate în condiţiile în care cărbune de exploatat există suficient încă multă vreme de-acum înainte, iar în perioade de secetă, mai ales, sau în perioade critice, e nevoie de mult cărbune pentru termocentrale. În paralel, e adevărat, guvernul ar trebui să sprijine zona. Nu vorbesc aici de facilităţi, că de când am intrat în UE nu mai există această posibilitate, dar vorbesc de o oarecare îndrumare a investitorilor spre această zonă monoindustrială, care ar permite, în timp, o anume dezvoltare şi reînflorire a economiei Văii Jiului, o zonă cu mult potenţial, şi nu mă refer doar la aspectul turistic şi al minunatului cadru natural.
 
Viitorul Văii Jiului
- Dacă aţi avea cea mai mare putere de decizie, ce aţi putea face pentru Valea Jiului?
- Lucrurile nu sunt aşa de complicate precum par. Eu cred că dacă în fiecare oraş şi municipiu din Valea Jiului (sau mă rog, măcar într-unul dintre două localităţi apropiate) ar fi realizate investiţii care să creeze în jur de 500-600 de locuri de muncă, atunci problema locurilor de muncă ar fi rezolvată, iar bani s-ar strânge mai mulţi la bugetele locale. S-ar atenua astfel foarte multe dintre aceste probleme, în timp scurt şi mediu, iar viitorul acestei zone ar avea într-adevăr o linie de stabilitate din toate punctele de vedere.
 
Calea dialogului
- Mai ţineţi minte pe când cu împărţirea minelor în mine viabile şi neviabile şi anunţurile făcute că se închid cele trei mine până în 2018? Au venit cu mare tam-tam de la guvern, miniştri, toţi primarii şi factorii importanţi de decizie din administraţiile locale, de la prefectură şi consiliu judeţean s-au adunat la Petroşani, la primărie, unde cei din guvern au spus – azi putem spune cu neruşinare – „închidem ceva şi deschidem altceva, aşa că staţi liniştiţi…”. De închis vedem că închid minele – indiferent de numele miniştrilor sau a premierului tot guvern se cheamă şi trebuie să continue, cu bune şi rele, activitatea celor dinainte, deci ar trebui să ţină cont şi de promisiunea aceasta – ba chiar au pe listă şi celelalte de care atunci nu se discuta, dar de deschis sau îndrumat investitori (cum susţineţi şi dumneavoastră) lumea din Vale nu vede nimic. Şi atunci? Ce e de făcut? Să iasă lumea ca în Grecia pe străzi, să facem greva foamei, să ne urlăm cu toţii nedreptatea până la Bucureşti şi dincolo de el, la Bruxelles?
- Cred că numai calea dialogului este cea mai bună şi a ideilor binevenite puse în practică, cu sprijinul tuturor părţilor. Soluţii există, trebuie doar mobilizare mai multă şi voinţă politică mai mare. Vedeţi dumneavoastră, lucrurile nu sunt noi, dacă ne uităm în istorie, în timpul marii crize economice, mai ales între anii 1928-1929, s-au închis o serie de mine şi atunci, dar acţionarii de-atunci – statul şi acţionariatul privat – au găsit soluţii şi au făcut aici şi altceva… Fie că vorbim de fabrica de măşti de gaze de la Vulcan, fie că vorbim de Vîscoza de la Lupeni, sau de altele, toate acestea au făcut ca oamenii să aibă mai apoi un loc de muncă şi, implicit, un venit pentru familii. Cam aşa ar trebui procedat şi acum, dar mai sunt şi alte, multe, soluţii, inclusiv de salvare a mineritului, atât cât mai există el azi.
 
Problemele comunităţii
- Să ne oprim şi la administraţia locală. Care ar fi cea mai mare problemă a administraţiei publice locale pe care o conduceţi?
- N-am făcut o ierarhizare. De aceea nu pot spune care e cea mai mare, dar pot susţine că sunt mai multe probleme să le zicem mari. Problemele cu care noi ne confruntăm şi pe care le avem în mod special la audienţe, în contactul direct cu cetăţenii, sunt: lipsa unui loc de muncă pentru mulţi cetăţeni şi lipsa unei locuinţe. O ală problemă care afectează, în general, activitatea unei primării ar fi diminuarea, de la an la an, a bugetului local. Această problemă este strâns legată cu lipsa locurilor de muncă pentru mulţi cetăţeni şi ţine de crearea de noi locuri de muncă, de care am vorbit mai înainte şi de care guvernanţii ar trebui să ţină seama, ca şi noi toţi.
 
Buget mai mic
- Dacă vorbim de bugetul local, anul acesta cu cât a fost el mai mic faţă de anul trecut?
- Ca şi buget local, am avut mai puţin cu vreun 1.200.000 lei noi faţă de 2014, în condiţiile în care şi bugetul din 2014 a fost mai mic cu mult faţă de cel din 2013… Linia e descendentă, să sperăm că ea va mai urca în anii următori. Rămâne să vedem, dacă CEH va ajunge în situaţia în care să nu-şi mai poată plăti impozitul pe venit, atunci vom avea o mare problemă!
 
(In)satisfacţii
- Sunteţi cumva afectat că ceva nu aţi reuşit să faceţi din ceea ce v-aţi propus în acest mandat?
- Întotdeauna ne propunem, ca oameni, să facem multe lucruri şi poate că nu întotdeauna reuşim să le facem pe toate, sau să le ducem până la capăt. Dar ceea ce ţine de noi şi de puterile noastre, vorbesc de primar, primărie şi consiliul local, eu zic că am reuşit să facem tot ce ne-am propus. Asta şi pentru că avem aici un colectiv care a înţeles care este menirea noastră aici, lucrăm în mod concret doar pentru cetăţeni. Pentru mine, personal, o oarecare mâhnire ar fi că n-am reuşit să mergem mai mult cu lucrările la domeniul schiabil, unde aş fi vrut ca până acum să fim mai avansaţi. Dar n-a depins doar de mine sau de noi, ca şi administraţie, şi sunt totuşi mulţumit că, încet-încet, vom ajunge acolo unde ne-am propus cu acest proiect. Peste ani şi ani sunt convins că lumea va aprecia efortul nostru de azi, va aprecia acest proiect şi îşi va vedea ce înseamnă pentru Parâng şi Petroşani acest proiect o dată finalizat.
 
Priorităţile comunităţii
- Aveţi un mesaj de transmis cetăţenilor Petroşaniului?
- Da. Vreau să le transmit că noi încercăm să facem cât mai multe lucruri şi cât mai bine, pentru confortul cetăţeanului. Avem în continuare, ca şi prioritate, tot ce este legat de copii şi de şcoli, precum şi de persoanele care se află în nevoi şi care necesită a fi ajutate. Vorbesc aici de persoane care trăiesc din venitul minim garantat, de persoanele vârstnice – singure şi bolnave, sau de persoanele cu handicap.


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (1 )

#1 Viorica MACAVEI24.08.2015,  11:20:16
Referitor la izolarea termica o blocului....prin asociatia de proprietari din care fac parte, am avut ghinionul ca din 9 scari, 2 sa se retraga (in urma unor discutii cu primarul Ridzi la audienta...ca vor acontul inapoi) si astfel PROIECTUL A CAZUT (stransesem 630 mil lei vechi de la 110 apartamente si a trebuit sa i dam la oameni inapoi...) !!! Dupa nici 10 zile Elena Udrea a dat drumul la bani pt izolare termica si noi ERAM in carti ....si ASA blocul in care locuiesc arata ca un curcubeu pt ca fiecare scara si a rezolvat cum a putut ! HALAL putere de convingere din partea celor din primarie....la adresa celor ce s au retras !!! NU mie mi au facut rau ....ci LOR !!!


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 6 ori 3  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.2

Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.4

Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Anunt de selectie 7.4 simplificat 2019 - prelungire

Anunt de selectie MCS 7.2 simplificat prelungire mai 2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter